În august 2000, atunci când submarinul nuclear Kursk s-a scufundat în zona Cercului Polar, în timpul primului mandat de președinte al lui Vladimir Putin, a fost nevoie de patru zile pentru ca noul lider de la Kremlin să facă o declarație publică referitoare la tragedia în care au murit 118 marinari.
Douăzeci și patru de ani mai târziu, proaspăt reales, pe cale să-și înceapă al cincelea mandat de președinte, Putin continuă să fie reticient în ceea ce privește aparițiile publice în cazul unor crize naționale .
În cazul atacului de la sala de spectacole de lângă Moscova, din 22 martie, Putin a apărut public după 18 ore de la producerea acestuia.
Și, atunci când, într-un final, a vorbit despre atac - cel mai sângeros din Rusia din ultimii ani - Putin a părut că sugerează implicarea ucrainenilor, dar nu a oferit nicio dovadă care să-i susțină declarațiile. În declarația lui înregistrată, a spus că patru atacatori care au fost reținuți „încercau să se ascundă și se îndreptau către Ucraina”.
Atacul a fost revendicat de gruparea Stat Islamic, iar oficialii ucraineni au negat orice amestesc în atentat, cu mult timp înaintea declarației lui Putin.
Tăcerea inițială a lui Vladimir Putin aduce aminte de disparițiile lui precedente după producerea unor atacuri teroriste majore, din ultimii 24 de ani, de când e la putere.
În octombrie 2002, în cazul atacului terorist de la Moscova - atunci când rebelii ceceni au luat 700 de ostatici în clădirea Teatrului Dubrovka - primul comentariu public al lui Putin despre asalt a venit abia a doua zi.
La fel, în cazul care avea să fie denumit Masacrul de la Beslan, de pe 1 septembrie 2004 - când o mie de oameni au fost luați ostaici într-o școală din seudul Rusiei - Putin a făcut o declarație publică abia o zi mai târziu, în timpul unei întâlniri pe care o avea la Moscova cu Regele Iordaniei, Abdullah.
Iar când criza de la școală s-a terminat cu moartea a peste 300 de oameni, jumătate dintre ei - copii, Putin nu a mai făcut nicio declarație publică. Într-un final, a mers în vizită la Beslan, la spital, să vadă victimele, și s-a adresat poporului, printr-un mesaj transmis la televizor.
Tăcerea e „stilul lui Putin”
„În general, tăcerea e stilul lui Putin”, spune Kirill Martinov, redactor șef al publicației independente de limbă rusă Novaia Gazeta Europe.
Într-un interviu acordat jurnaliștilor de la Current Time, pe 23 martie, el spune că Putin „are tendința să mute responsbilitatea pe umerii autorităților locale și apoi să spună că el s-a ocupat de tot. Dar mi se pare că motivul principal e ideologic. Acest atac terorist, de fapt, șterge întreaga imagine propagandistică cu care au încercat să hrănească Rusia în ultimii ani”.
Martinov mai spune că, în cele aproape 24 de ore în care Putin nu s-a adresat poporului, chiar și suporterii lui s-ar putea să se fi întrebat „Unde e președintele nostru, care tocmai a câștigat alegerile cu aproape 87%? Chiar nu are nimic de spus despre cele întâmplate, nu-și găsește cuvintele?”.
Site-ul independent de știri de limbă rusă The Insider citează mai multe surse neidentificate din televiziunea rusă de stat care spun că, imediat după atac, s-au pregătit de câteva ori să difuzeze mesajul lui Putin, dar nu l-au primit.
Imediat după atacul de vineri, 22 martie, decizia Kremlinului a fost ca premierul adjunct, Tatiana Golikova, să fie cea care transmite că Putin le dorește răniților însănătoșire grabnică și să transmită personalului medical mulțumirile lui.
Acest articol a fost publicat inițial pe rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
