Ofițerul de informații Egisto Ott a fost arestat pe 29 martie.
Mandatul de arestare de 86 de pagini emis pe numele lui Ott, fost ofiţer la Oficiul Federal de Protecţie a Constituţiei şi luptă împotriva terorismului, obținut de Associated Press, susține, printre altele, că el a predat informații de pe telefoanele mobile ale foștilor oficiali austrieci de rang înalt serviciilor de informații rusești.
Ott este suspect de furnizarea de informații sensibile lui Jan Marsalek, un coleg austriac fugar căutat sub suspiciunea de fraudă de la prăbușirea în 2020 a companiei germane de plăți Wirecard, unde era director de operațiuni.
Presa germană și austriacă scrie că Marsalek ar fi avut legături cu serviciile secrete rusești din 2014 cel puțin. Acum se crede că se află în Rusia.
Ott, un fost ofițer de poliție, apoi ofițer de informații în Turcia și Italia din 2001 până în 2012, înainte de a trece la conducerea agenției de informații a Austriei, defuncta BVT.
Totul a început în 2017, pe un braţ al Dunării, cu o excursie a unor membri ai cabinetului ministrului de Interne de atunci Wolfgang Sobotka (ÖVP, conservator), la bordul căreia se afla şi Katharina Nehammer, soţia actualului cancelar Karl Nehammer.
Vrând să se ridice, ea a provocat răsturnarea ambarcaţiunii. Toată lumea a căzut în apă. Inclusiv telefoanele mobile. Un informatician de la BVT este însărcinat să verifice dacă se pot salva date sensibile de pe telefoane, iar dacă nu să le distrugă.
Însă, în loc să facă acest lucru, el copiază datele, potrivit unei anchete a cotidianului austriac Der Standard. Egisto Ott pune mâna pe ele şi le transmite în 2022 - contra cost - FSB-ului.
Thomas Riegler, istoric și expert în spionaj afiliat la Centrul Austriac pentru Studii de Informații, Propagande și Securitate, a declarat că cazul are „potențialul pentru una dintre cele mai mari povești de spionaj din istoria Austriei recente”.
„Cazul este deosebit, având în vedere dimensiunea sa internațională și faptul că nu este vorba doar de spionaj, ci și de infiltrarea în sistemul politic austriac și slăbirea securității interne a țării”, a spus el.
Austria, care a fost situată lângă Cortina de Fier în timpul Războiului Rece și a avut de multă vreme legături bune cu Moscova, este un membru al Uniunii Europene cu o politică de neutralitate militară și o reputație de lungă durată ca centru de spionaj.
Ott a fost suspendat de la BVT în 2017, când au apărut pentru prima dată acuzații că ar putea spiona pentru Rusia, dar a fost trimis apoi să le predea recruților de la academia de poliție.
În 2021, el a fost suspendat în așteptarea unei investigații suplimentare cu privire la presupusele sale legături cu Rusia și a fost arestat.
Autoritățile au concluzionat că dovezile erau prea puține și l-au eliberat patru săptămâni mai târziu.
La BVT, Ott a servit sub Martin Weiss, fostul șef al operațiunilor de informații austriece.
Procurorii au susținut că Ott și Weiss au o „prietenie strânsă”. În mandatul de arestare, ei spun că Weiss a început să lucreze pentru Marsalek și Wirecard după ce a părăsit agenția de informații în 2018 și că i-a transmis lui Ott ordine de la Marsalek și agenți ruși.
Potrivit mandatului de arestare, Marsalek a spus într-un mesaj text că l-a ajutat pe Weiss să fie evacuat în Dubai.
Avocatul lui Ott a refuzat să comenteze, spunând că a preluat abia recent apărarea lui Ott. Ott a negat anterior acuzațiile de spionaj.
Marsalek, 44 de ani, pare a fi „păianjenul” care „trage sforile”, a spus Riegler. Nu a existat niciun răspuns imediat la un e-mail în care AP a cerut un comentariu din partea avocatului lui Marsalek.
Între 2017 și 2021, se arată în mandatul austriac, Ott a colectat informații sensibile despre persoane de interes pentru Rusia „în scopul transmiterii către Jan Marsalek și către reprezentanți necunoscuți ai autorităților rusești”, efectuând numeroase căutări în bazele de date naționale ale poliției și făcând solicitări altor persoane, ofițeri de poliție europeni, inclusiv în Italia și Marea Britanie.
Ott ar fi solicitat, de asemenea, date de la sistemul informatic al zonei de călătorie fără granițe a Europei pentru a stabili dacă agenții ruși suspectați și foștii angajați Wirecard erau căutați sau supuși restricțiilor de călătorie.
Mandatul conține o listă lungă de persoane care au fost spionate, inclusiv dizidenți ruși, oameni de afaceri și un fost ofițer care a părăsit FSB.
În timp ce acuzațiile conform cărora Ott a căutat informații pentru Rusia au apărut pentru prima dată în 2017, serviciile secrete britanice au oferit recent Austriei informații noi semnificative.
Cinci cetăţeni bulgari care ar fi lucrat ca parte a unei reţele cu Marsalek au fost arestaţi anul trecut în Marea Britanie şi altul în februarie.
Potrivit mandatului de arestare emis pe numele lui Ott, mesajele de chat între Marsalek și unul dintre suspecții din acel caz, Orlin Roussev, care au fost capturate de agenția de informații MI5 din Marea Britanie indică operațiuni suplimentare ale lui Marsalek și ale ajutoarelor săi din Austria.
La doar cinci săptămâni după ce Ott a fost eliberat din arest în 2021, procurorii spun că a cerut adresa jurnalistului de investigație bulgar Christo Grozev la Viena și i-a furnizat-o lui Marsalek, care ar fi însărcinat ulterior o echipă să spargă apartamentul lui Grozev și să fure un laptop și un stick USB.
Grozev, care i-a urmărit pe ofițerii ruși implicați în otrăvirea fostului ofițer de informații rus Serghei Skripal în 2018 și a liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi în 2020, s-a mutat de la Viena anul trecut, după ce autoritățile austriece i-au spus că nu îi mai pot garanta securitatea.
De asemenea, Ott ar fi pus mâna pe telefoanele mobile a trei foști înalți oficiali ai Ministerului de Interne austriac, inclusiv un șef de cabinet al unui fost ministru, atunci când acestea trebuiau reparate de specialiștii IT BVT după ce au căzut în apă în timpul unei excursii cu barca pe Dunăre, în 2017.
Procurorii spun că telefoanele au fost date unui agent necunoscut care lucra pentru Marsalek în apartamentul din Viena al fostului ginere al lui Ott și „transferate la Moscova pentru analize suplimentare”. Ei spun că telefoanele conțineau „date oficiale și private sensibile”.
De asemenea, Ott l-ar fi ajutat pe Marsalek să trimită ilegal la Moscova un computer SINA furat, un dispozitiv folosit de multe guverne europene pentru transmiterea de informații clasificate.
După o predare la același apartament din Viena, Marsalek a scris într-un mesaj că dispozitivul a fost transportat cu succes în Lubyanka, unde FSB-ul își are sediul la Moscova, potrivit procurorilor.
Anchetatorii au găsit, de asemenea, o analiză a instrucțiunilor de pe telefonul mobil al lui Ott, care conținea „sugestii de îmbunătățire” pentru operațiunile de informații rusești în Europa, după uciderea în 2019 la Berlin a unui cetățean georgian de etnie cecenă.
Un rus a fost prins și condamnat în acel dosar, iar judecătorii germani au spus că a acționat la ordinele autorităților rusești.
Ott rămâne în arest în așteptarea unei decizii privind dacă va fi acuzat oficial, un proces care probabil va dura ceva timp.
Cu toate acestea, cazul a dominat titlurile de știri, diversele partide politice acuzându-se reciproc pentru eșecul de a-l opri din vreme pe Ott.
Cancelarul austriac Karl Nehammer a convocat o ședință a Consiliului Național de Securitate pentru marți și a spus că țara trebuie să-și sporească securitatea pentru a împiedica infiltrarea Rusiei.
Ministrul său de justiție a spus că intenționează să înăsprească legile țării cu privire la spionaj, care în prezent este interzis în mod explicit dacă este îndreptat împotriva Austriei însăși, dar nu dacă vizează alte țări sau numeroasele organizații internaționale pe care Viena le găzduiește.
