Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis pentru Europa Liberă că, din 2015 și până în 2023, a plătit despăgubiri de 2,92 de miliarde de lei (620 de milioane de euro).
Suma reprezintă totalul daunelor stabilite în procese dintre compania statului român responsabilă cu infrastructura și firmele de construcții care s-au plâns în instanță că autoritățile nu au respectat diverse contracte.
O sumă record, de aproape 50 de milioane de euro (243 milioane de lei) a fost plătită chiar în ultma zi din 2023, către compania italiană WeBuild, drept compensaţii pentru lucrările realizate între 2016-2020 de Astaldi pe autostrada Transilvania.
De exemplu, pe autostrada A10 Sebeş-Turda, un kilometru de autostradă a costat, în funcţie de tronson, între 4,5 milioane de euro şi 7 milioane de euro, fără TVA.
Pe secţiunile montane din A1 Sibiu-Piteşti costul unui kilometru de autostradă ajunge însă la 27-28 milioane de euro (fără TVA). Chiar şi aşa, banii tot ar fi ajuns pentru 20 de kilometri de autostradă.
Principalele lucruri imputate de constructori în arbitraj sau în instanţă sunt lipsa accesului la amplasament, din cauza nerealizării la timp a exproprierilor, schimbarea unor soluţii tehnice sau probleme legate de acordurile de mediu, spun reprezentanţii CNAIR.
Suma totală plătită de statul român drept compensaţii „este mare”, admite secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu.
Unii antreprenori au reclamat și au demonstrat că CNAIR și supervizorii nu le-au validat lucrările finalizate sau că nu le-au fost aprobate prelungirile solicitate.
„E adevărat că, odată validate acele sume la timp, nu ar mai fi cumulat penalităţi. Suma aceasta, destul de mare, cuprinde şi penalităţi”, explică el.
Pe de altă parte, mai ales în cazul unor constructori, „din nefericire, o mare parte din plăţi sunt nejustificate, [companiile] au profitat de avocaţii pe care i-au avut, de slăbiciunile noastre, de incapacitatea noastră de a gândi strategic şi au avut câştig de cauză”, spune purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu.
WeBuild „vechi” şi „nou”, despăgubiri de 200 de milioane de euro
Unii constructori ar fi „specializaţi” în litigii, spune reprezentantul Companiei de Drumuri, care oferă drept exemplu compania italiană Astaldi, preluată în 2020 de către WeBuild, noul nume al Salini Impregilo, astăzi una dintre companile de construţii de top din Europa.
„Au avut avocaţi specializaţi în «claim-uri», pe când noi abia învăţam cum se lucrează cu noile tipuri de contracte”, spune Şerbănescu.
Sub noul nume, WeBuild a finalizat (fără drumurile de legătură complete) în 2023 Podul peste Dunăre de la Brăila – unde au existat însă mai multe probleme, relatate de Europa Liberă – şi construieşte secţiunile 3 şi 5 din autostrada Sibiu - Piteşti.
De altfel, pentru podul de la Brăila, WeBuild a obţinut penalităţi de 6 milioane de euro (30 mil. lei), plătite în 2023. Pe tema podului peste Dunăre, CNAIR se judecă cu compania în câteva zeci de procese, spune Şerbănescu.
În total, CNAIR a plătit către compania italiană între 2021 şi 2023, în urma proceselor pierdute, aproximativ 150 de milioane de euro (peste 750 de milioane de lei).
Cu excepţia Podului de la Brăila, revendicările companiei au fost legate de lucrări realizate în fapt de Astaldi (vechea denumire a grupului WeBuild) şi de Salini (care face din același grup), în urmă cu mai mulţi ani, pe Autostrada Transilvania şi pe mai multe secţiuni din Autostrada A1: loturile 3 şi 4 din porţiunea Sibiu - Orăştie şi pe secţiunile Arad - Nădlac, respectiv lotul 2 Lugoj - Deva.
Pentru Lotul 2 (29 km) Lugoj - Deva, contractat în 2013 de Salini, WeBuild a încasat în 2021 compensaţii de aproape 34 de milioane de euro de la CNAIR, în urma unei decizii a Curţii de Arbitraj de la Paris din 2020.
Este celebrul lot unde aveau să fie prevăzute, ulterior semnării contractului, tuneluri pentru protejarea faunei, iar companiei Salini i-a fost reziliat contractul în 2017, după ce realizase o parte din lucrări.
Firma s-a adresat Curţii de la Paris, care a decis în 2020 compensaţii de aproximativ 50 de milioane de euro (250 de milioane de lei).
„În general, sumele pe care le-am plătit au fost mai mici decât cele obținute în primă fază, unele fiind revizuite în instanţă”, spune purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu.
O sumă şi mai mare a încasat WeBuild pe 31 decembrie 2023.
CNAIR a plătit aproape 50 de milioane de euro (243 de milioane de lei) către WeBuild, drept compensaţii la contractul de lucrări la tronsonul de 17 km Iernut - Cheţani de pe Autostrada Transilvania. Pentru acelaşi lot, în 2022 au mai fost plătite alte 8 milioane de euro (43 de milioane de lei).
Lucrările au fost realizate între 2016 - 2020 de Astaldi, vechea denumire a WeBuild.
„Acolo a fost realizat un sens giratoriu provizoriu, care a implicat şi sincronizări cu calea ferată, astfel că au invocat şi costul acelor lucrări, care nu erau parte a proiectului iniţial”, explică purtătorul de cuvânt al CNAIR.
În acelaşi timp, între 2015 - 2020, CNAIR a achitat 175 de milioane de lei direct către Astaldi, pentru revendicările câştigate pentru contractele de la autostrada A4 Ovidiu - Agigea (varianta ocolitoare a municipiului Constanţa) respectiv pe autostrada Arad-Timişoara şi proiectarea şi execuţia autostrăzii Medgidia - Constanţa.
În fiecare dintre proiecte, Astaldi a lucrat în asociere cu o altă firmă.
Către Salini direct, Compania de Drumuri a plătit, de asemenea, în 2017, 83 de milioane de lei, după ce aceasta a reclamat la Curtea de Arbitraj de la Paris o altă reziliere, pentru realizarea lotului 3 al autostrăzii Lugoj-Deva (22 km).
De precizat că Salini a executat silit atunci conturile CNAIR, recuperându-şi banii.
În total, suma plătită diferenţiat către WeBuild, Astaldi şi Salini ajunge la peste 200 de milioane de euro (1 miliard de lei).
WeBuild are și alte lucrări în derulare în România, precum secţiunile 3 şi 5 din autostrada Sibiu - Piteşti, respectiv investiţii feroviare.
Europa Liberă a adresat mai multe întrebări grupului WeBuild, în urmă cu trei săptămâni, legate de despăgubirile primite în special de Astaldi şi Salini, dar nu am primit încă un răspuns.
Înainte de publicarea acestui articolul am contactat telefonic compania, dar reprezentanţii acesteia ne-au transmis să revenim cu o nouă solicitare.
Cele mai mari despăgubiri plătite de CNAIR
- Webuild (Autostrada Transilvania, Ogra - Câmpia-Turzii, lot 2 - 16,3 km) - 288 de milioane de lei *
- PORR Construct (A10 Sebeş - Turda, lot 4 - 16,3 km) - 261 milioane de lei
- Webuild (A1 Sibiu - Orăştie, lotul 4 - 16,1 km) - 151 milioane de lei **
- Colas (A 2 Cernavodă - Medgidia - 20,5 km; reabilitări DN1 în judeţele Braşov şi Sibiu - 78 km) - 101 milioane de lei
- Aktor (Reabilitare DN 6, Domaşnea - Caransebeş - 41 km) - 100 milioane de lei
- Astaldi - Max Boegl (A 1 Medgidia - Constanţa - 39,8 km) - 87 milioane de lei
- Tirrena Scavi (Reabilitare DN 6, Bahnea -Domaşnea) Mehadia - 84 milioane de lei
- Salini Impregilo (A1 Sibiu - Orăştie, lot 3 - 22 km) - 83 milioane de lei
- Strabag (Reabilitare DN 15, Târgu-Mureş Reghin şi DN 15A Reghin - Sărăţel - 87 km) - 78 milioane de lei
- Webuild (A1 Sibiu - Orăştie, lot 3 - 22 km) - 74 milioane de lei **
* Lucrările au fost realizate de Astaldi, preluată în 2020 de Webuild
** Lucrările au fost realizate de Salini, vechiul nume al Webuild
Ce companii au mai obţinut zeci de milioane de euro
Cea mai mare sumă plătită ca urmare a revendicărilor legate de un singur proiect, aproximativ 50 de milioane de euro (260 de milioane de lei) a fost plătită între 2021-2023 către compania austriacă PORR, pentru lotul 4 al autostrăzii Sebeş-Turda (16,3 km).
A reprezentat peste jumătate din valoarea lucrărilor contractate, de 92 milioane de euro (470 milioane de lei), fără TVA.
Daunele au fost câştigate de companie la Curtea de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), după ce a invocat faptul că CNAIR nu a făcut la timp exproprierile.
Termenul din contract a fost iniţial 2016, dar instanţa a obligat statul să acorde şi o extensie de timp de 2 ani, autostrada fiind deschisă în 2018.
„Acolo au fost şi modificări de soluţie, nu era pus la dispoziţie tot amplasamentul, astfel că s-au adresat Curţii de Arbitraj”, explică Alin Şerbănescu.
Compania Strabag – între acţionarii căreia se numără, printr-un offshore şi oligarhul rus Oleg Deripaska – a obţinut, de asemenea, 34 milioane de euro (170 de milioane de lei), în special pentru lucrările de reabilitare la drumurile naţionale DN 15 Reghin Sărăţel şi DN 14 Sibiu - Mediaş - Sighişoara, dar şi pentru lotul 1 din ausotrada Orăştie - Sibiu.
Companiei italiană Tirrena Scavi, Sucursala Cluj – în asociere cu alte firme – i-au fost plătite între 2016-2020 aproximativ 35 milioane de euro (175 milioane de lei). Cea mai mare sumă, aproape 12 milioane de euro, în urma unei decizii arbitrale a Curţii de pe lângă CCIR din 2016.
De asemenea, în urma unei decizii a Curţii arbitrale de la Paris, compania a mai primit în 2020 10 milioane de euro pentru revendicările privind lucrările la lotul 1 din autostrada Lugoj - Deva.
Compania franceză Colas a obţinut în urma unor Decizii de arbitraj ale Curţii de pe lângă Camera de Comerţ din Bucureşti despăgubiri de peste 20 de milioane de euro, pentru revendicări legate de lucrările la porţiunea de autostradă Medgidia - Constanţa şi reabilitarea a două drumuri naţionale.
Grecilor de la Aktor – care lucrează în prezent pe unul din loturile autostrăzii de centură a Bucureştiului, A0 – le-a intrat în conturi o sumă similară. Cele mai mari dintre sume (16 milioane de euro) le-au încasat în 2020 pentru lucrările de reabilitare a 40 de kilometri din DN 6.
Compania reclamase modificări ordonate de CNAIR și întârzierea nejustificată a finalizării proiectului, în timp ce compania de stat acuza calitatea slabă a lucrărilor.
Firma omului de afaceri Dorinel Umbrărescu, UMB Spedition, care lucrează pe sute de kilometri de autostradă în prezent, a obţinut şi ea compensaţii de 16 milioane de euro, în 2016, pentru reabilitarea unor tronsoane din DN 12 şi DN15, în zona Topliţa, respectiv în 2022, pentru lucrări la autostrada Transilvania.
Numeroase alte companii au obţinut şi ele în instanţă ori arbitraj sume de ordinul a milioane de euro.
Sumele solicitate de companii sunt însă şi mai mari, însă Compania de Drumuri nu ne-a oferit cuantumul acestora. La început de 2021, de exemplu, CNAIR anunţa că plătise începând cu 2019 despăgubiri de 140 de milioane de euro, dar totalul revendicărilor ajungea la 300 mil euro.
Conform graficului de plăţi făcute de companie, sumele au fost decontate ulterior de la bugetul de stat. Bugetul de stat reprezintă aproximativ o treime din bugetul total al CNAIR (6,4 mld lei în 2022) în timp ce fondurile nerambursabile acoperă circa 40%, iar veniturile proprii (în special din rovinietă), aproape un sfert.
Studii care nu se confirmă în teren
Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu, spune că este nevoie de urgentarea unor proceduri, astfel încât companiile să nu aibă motive să îşi ceară drepturile în instanţă sau arbitraj, iar statul să devină bun de plată.
„Aici ar fi de lucrat: ca cei responsabili să acorde plăţile cuvenite constructorilor la momentul respectiv sau extensiile de timp justificate sau lucrări suplimentare care erau absolut necesare, dar care nu au fost validate la momentul respectiv, de către supervizor şi de cei responsabili din CNAIR”, spune el.
Un alt aspect care a creat până acum prejudicii statului este faptul că studiile de fezabilitate sunt de multe ori neconforme realităţii din teren, iar contractele de proiectare sau de execuţie intră în impas.
„Studiile de fezabilitate sunt vechi şi proiectarea efectivă le infirmă şi atunci este nevoie de exproprieri suplimentare, relocări de utilităţi, ceea ce va genera întârzieri şi costuri suplimentare în şantier.”
Studiile neconforme realităţii afectează şi exproprierile, fapt reclamat adeseori de companii.
„Noi mergem la companie şi facem exproprierea pe baza coridorului din studiul de fezabilitate dar, din cauza, unor documentaţii slab întocmite, apar exproprieri suplimentare şi, implicit, timpi în plus.”
Probleme crează şi situaţia reţelelor de utilităţi.
„Noi obţinem avizele de la deţinătorii de utilităţi, dar ele nu dau o situaţie extrem de punctată şi reală în teren; conducta ori e mai adânc îngropată, ori e în altă poziţie, ori descoperim şi conducte care nu sunt în planuri....”
„A fost costul şcolarizării noastre şi al lecţiilor neînvăţate”
Purtătorul de cuvânt al CNAIR, Alin Şerbănescu, spune că sumele plătite drept despăgubiri de statul român reprezintă costurile „şcolarizării” pe care România le-a avut de plătit pentru că nu şi-a pregătit din timp temele.
„Noi am tratat mult timp contractele de lucrări ca pe nişte contracte comerciale, până să relizăm că în tipul de contract pe care începusem să îl utilizăm (contractele FIDIC, formă standard de contracte internaţionale, n.r.) sunt nuanţe care pot fi speculate, mai ales de avocaţi specializaţi în aşa ceva”, a explicat el.
Reprezentantul CNAIR spune că în ultimii ani abordarea juridică a devenit mult mai profesionistă, dar acest lucru trebuia făcut mult mai din timp.
„Nu ne-am făcut lecţiile în perioada de pre-aderare la UE, legat de ce înseamnă să lucrezi cu proiecte mari, cum au procedat alte ţări. Odată intraţi în UE, rigorile au fost altele. Noi abia de atunci am început să învăţăm, iar asta ne-a costat.”
Schimbările frecvente de la vârful Ministerului Transporturilor şi al CNAIR – unde au fost şapte miniştri doar între 2017 şi 2021, respectiv cinci şefi ai companiei – au scurtcircuitat uneori negocierile purtate cu companiile, care ar fi putut duce la despăgubiri mai mici, admite el.
De altfel, în revendicările lor de la Curţile de Arbitraj şi din instanţă, schimbările frecvente ale legislaţiei – venite uneori chiar din „pixul” miniştrilor – sunt invocate de companii în „claim-urile” lor.
De precizat că sumele plătite de CNAIR sunt decontate de la bugetul de stat, după cum reiese din datele transmise de instituţie.
Revendicările constructorilor, judecate în prezent în ţară
Pe de altă parte, reprezentantul Ministerului Transporturilor, Ionel Scrioşteanu, a subliniat că revendicările companiilor „au fost mutate” de la Curţile de Arbitraj internaţionale la instanţele din România.
Asta după ce multinaţionalele din construcţii preferau instanţele internaţionale de arbitraj, inclusiv pentru că speţele sunt judecate atât de avocaţi specializaţi, cât şi de ingineri.
Potrivit Hotărârii de Guvern 1 din 2018, care a introdus un model de contract naţional pentru achiziţiile de peste 5 milioane de euro, litigiile nesoluţionate amiabil pot fi atacate în continuare în arbitraj doar la Curtea de Arbitraj a Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti.
„Am considerat că este mult prea costisitor să avem reprezentare la acel nivel, e mai ieftin să ne judecăm aici cu companiile.”
De precizat că CNAIR a deschis la rândul ei numeroase acţiuni în instanţă, solicitând penalizări constructorilor pentru lucrări neconforme sau nerespectarea altor clauze contractuale.
Ba chiar „a început să câştige procese”, spune Ionel Scrioşteanu, ceea ce este un semn bun. Chiar dacă sumele câştigate reprezintă mult mai puţin decât cele plătite de stat, arată că şi acesta se poate apăra eficient, conchide el.
CNAIR nu ne-a furnizat și o cifră a câștigurilor sale din instanță.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.