Conform raportului, în timp ce, veniturile scăzute pentru cei aflați în sărăcie extremă au contribuit la moartea a 21.000 de oameni în fiecare zi, averea cumulată a celor 10 cei mai bogați oameni de pe planetă a crescut de la 700 miliarde de dolari la începutul pandemiei, la 1.5 trilioane de dolari în noiembrie 2021.
„Este exagerat ce se întâmplă anul acesta”, a declarat Danny Sriskandarajah, directorul executiv al Oxfam GB pentru BBC.
„În timpul acestei pandemii a apărut aproape în fiecare zi câte un nou miliardar, în timp ce 99% din populația lumii o duce mai rău, atât din cauza lockdownurilor, cât și a scăderii comerțului, și a turismului internațional, iar ca urmare, 160 de milioane de oameni au ajuns să trăiască în sărăcie extremă.”
Cine sunt cei 10 cei mai bogați oameni de pe planetă?
Conform cifrelor citate de Oxfam, cei mai bogați 10 oameni din lume sunt: Elon Musk, Jeff Bezos, Bernard Arnault și familia, Bill Gates, Larry Ellison, Larry Page, Sergey Brin, Mark Zuckerberg, Steve Ballmer și Warren Buffet.
Din martie 2020 şi până acum, averea lui Elon Musk a crescut cu peste 1000%, cea a lui Jeff Bezos cu 67% şi cea a lui Bernard Arnault cu 130%.
„Dacă acești zece bărbați ar pierde mâine 99,999% din averea lor, ei ar fi în continuare mai bogați decât 99% din toate persoanele de pe această planetă”, explică directorul executiv al Oxfam International, Gabriela Bucher.
Această inegalitate se află și la baza crizei climatice, deoarece, notează raportul, 1% din cei mai bogați oameni din lume emit de două ori mai mult dioxid de carbon decât 50% din restul populației.
„Creșterea inegalității la o asemenea scară, nu este întâmplătoare”, a mai adăugat Bucher.
„Nu numai că structurile economice actuale ne-au pus pe toți în pericol mai mare în fața acestei pandemii, ele le și permit celor care sunt deja extrem de bogați și puternici să exploateze această criză pentru propriul lor profit.”
Oportunitate istorică pentru noi strategii economice
Raportul arată, de asemenea, că lipsa accesului la servicii medicale, foamea, violența bazată pe gen și problemele climatice, au dus anul acesta la un deces la fiecare patru secunde.
Potrivit Oxfam, pandemia a forțat tările în curs de dezvoltare să reducă din cheltuielile sociale, a dus la regresul egalității de gen, și a afectat în mod disproporționat grupurile minoritare etnice.
„Chiar și în timpul unei crize globale, sistemele noastre economice inechitabile reușesc să ofere avantaje extraordinare pentru cei mai bogați, dar nu reușesc să îi protejeze pe cei mai săraci”, a declarat Danny Sriskandarajah pentru BBC.
El spune că liderii politici au acum o oportunitate istorică de a adopta strategii economice îndrăznețe pentru a schimba „cursul mortal pe care ne aflăm”.
Aceste măsuri includ taxe mai mari asupra capitalului și averii celor mai bogați oameni iar veniturile ar urma să fie folosite pentru „asistență medicală universală de calitate și protecție socială pentru toți.”
Oxfam solicită, de asemenea, și renunțarea la drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinurilor anti-Covid pentru a permite o producție mai largă și o distribuție mai rapidă în țările care se află în curs de dezvoltare.
