Linkuri accesibilitate

Avertizorul de integritate anonim trebuie să își lase datele de contact. PSD și PNL nu vor avertizori de „rea-credință”


Marile dosare de corupție din ultimii ani s-au construit, în unele dintre situații, pe sesizările anonime ale avertizorilor de integritate. Dezvăluirile lor au contribuit la rezolvarea unor probleme în sistem.

Comisia juridică din Camera Deputaților a dat votul final pe Legea avertizorului de integritate. Proiectul merge în plen și apoi, din nou, la promulgare la președintele Iohannis. Experții spun că ea nu îi protejează suficient pe avertizori.

Comisia juridică din Camera Deputaților a respins, marți, ultimele două amendamente propuse de USR pentru amendarea Legii privind avertizorii de integritate. Proiectul are undă verde pentru votul final, care va avea loc cel mai probabil săptămâna viitoare și apoi merge din nou la promulgare.

Varianta votată de deputații din comisie este identică cu cea din Senat. Principala problemă a proiectului, spun reprezentanți din societatea civilă, rămâne, chiar și după două proceduri în parlament, modul în care este tratată sesizarea anonimă.

Inițial, în prima variantă a legii depusă în consultare publică de Ministerul de Justiție avertizările anonime erau clasate automat.

În urma dezbaterilor publice, MJ a acceptat o variantă în care se specifica faptul că „raportarea anonimă cuprinde cel puțin următoarele: datele de contact ale avertizorului în interes public, calitatea persoanei în care efectuează raportarea în condițiile art. 2, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul unei autorități, instituții publice, oricărei alte persoane juridice de drept public sau în cadrul persoanei juridice de drept privat, precum și, după caz, probleme în susținerea raportării și data.”

În plus, raportarea care nu cuprindea numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului trebuia soluționată, în măsura în care cuprindea suficiente informații de încălcare a legii.

Președintele Iohannis a trimis legea la reexaminare, după ce ea fusese votată în Parlament. Societatea civilă a lansat numeroase apeluri către Administrația Prezidențială să nu promulge legea în varianta votată.

Pe 31 august, în procedura de reexaminare, senatorii PNL introduc o altă formulă contestată de specialiști.

Prin aceasta, se arată că „Raportarea anonimă cuprinde cel puțin următoarele: datele de contact ale avertizorului în interes public, calitatea persoanei în care efectuează raportarea în condițiile art. 2, contextul profesional în care au fost obținute informațiile, persoana vizată, dacă este cunoscută, descrierea faptei susceptibile să constituie încălcare a legii în cadrul unei autorități, instituții publice, oricărei alte persoane juridice de drept public sau în cadrul persoanei juridice de drept privat, precum și, după caz, probleme în susținerea raportării și data.”

Specialiștii spun că absența oricăreia dintre aceste nu ar face altceva decât să ducă la clasarea avertizării anonime pe motiv că nu îndeplinește condițiile de formă cerute de legislație și are rolul de a-i descuraja pe avertizori.

Motivația parlamentarilor a fost ca, astfel, să preîntâmpine „raportarea cu rea-credință”.

De asemenea, prin solicitarea „datelor de contact”, nu a unei adrese de email cum, experții spun că practic se cere persoanei respective să se identifice, lucru ușor de realizat chiar și prin analiza IP-urilor.

Până în 2021, România trebuia să aproba directiva privind avertizorul de integritate, iar din iunie 2022 intra în procedură de infringement și risca să nu mai primească banii din PNRR. Votul dat inițial a nemulțumit societatea civilă.

Legea avertizorilor de integritate a ajuns din nou în Parlament după ce pe 28 iulie, Președintele Klaus Iohannis decidea să întoarcă în parlament proiectul legii privind protecția avertizorilor în interes public.

Klaus Iohannis reacționa după ce zeci de asociații din societatea civilă criticau modul în care legiuitorul român proteja avertizorul și cum transpusese Directiva (EU) 2019/1937. Societatea civilă avertiza că România riscă o procedură de infrigement și, de asemenea, să nu mai primească toți banii de la PNRR.

„Pe lângă obligația strictă de transpunere corespunzătoare a Directivei privind protecția avertizorilor, obligație ce decurge din însăși calitatea de stat membru și a cărei nerespectare poate atrage proceduri de infringement ce pot implica, ultima ratio, chiar sancțiuni pecuniare, este necesar să fie avute în vedere și posibilele consecințe pe palierul instrumentarului UE din aria statului de drept”, se arată în cererea de reexaminare.

Klaus Iohannis făcea un inventar detaliat a problemelor din lege - necorealarea unor articole, eliminarea raportărilor anonime sau reducerea termenului de la 5 la 2 ani până la care se păstrează evidența tuturor raportărilor primite. Legea avertizorului de integritate ajunsese să fie promulgată după ce fusese declarată constituțională de CCR.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG