Linkuri accesibilitate

„Catedrala Justiției” se poticnește în plagiatul premierului și ridicarea MCV în avertizorii de integritate


Comisarul european pentru valori și transparență, Věra Jourová, și președintele Klaus Iohannis au vorbit recent, la București, despre ridicarea MCV, mecanismul impus României deoarece la momentul aderării (acum 15 ani) nu finalizase reforma Justiției și avea probleme de corupție.

Când faci urări de ziua cuiva, nu îi spui că e urât, a cam îmbătrânit și n-are caracter. Îi spui numai de bine. Probabil la asta s-a gândit premierul Nicolae Ciucă când a urat Justiției „La mulți ani”, de ziua ei. Justiția însă nu e chiar în formă. Mai ales pentru ridicarea MCV-lui.

„Respectul față de lege, adevărul, apărarea drepturilor și intereselor legitime ale cetățeanului, imparțialitatea, integritatea și independența corpului judecătoresc și a tuturor celor aflați în slujba legii sunt valori care trebuie să primeze într-un sistem de justiție adaptat transformărilor profunde petrecute în ultimele trei decenii în societatea românească”, spune premierul în mesajul său.

Partea cu valorile pe care le reprezintă integritatea și independența corpului judecătoresc este încurajatoare și plină de speranțe pentru public, dacă ar fi să facă abstracție de realitatea care îl privește chiar pe premier.

Independența Justiției se oprește la premierul Ciucă

Este puțin probabil totuși ca atunci când a scris rândurile de mai sus, Nicolae Ciucă să se fi gândit punctual la judecătorul Marius Iosif, cel care a respins in corpore cererile de analizare a suspiciunilor de plagiat din teza sa de doctorat. Sau la judecătoarea de la Curtea de Apel București care a suspendat analizarea sesizărilor de plagiat invocând „nevoia de stabilitate în conducerea executivă a statului” și „potențiale daune de imagine”.

Dar nici cu independența justiției la modul general nu prea are legătură cazul Ciucă, dacă, într-adevăr, dosarul a fentat repartizarea aleatorie ca să ajungă la judecătorul Maris Iosif.

Metoda „coperta” (de direcționare a unui anumit dosar către un anumit complet de judecată) nu apare, desigur, în Mecanismul de Cooperare și verificare (MCV). În schimb repartizarea aleatorie a dosarelor e un reper de bază exact pentru independența justiției.

Predoiu vrea „Catedrala Justiției”. Drumul până la ea e însă nesfârșit

Mesajul ministrului Cătălin Predoiu, de aceeași Zi a Justiției, nu vorbește de independența acesteia, ajunsă deja un loc comun, ci, în termeni aproape metaforici, de rolul, modernizarea și perfecționarea justiției.

Munca pentru construcția „Catedralei Justiției” este nesfârșită, un fel de „maraton fără sfârșit”, „un drum fără capăt, un ideal care se cere permanent urmărit”, spune melancolic ministrul. Și totuși, speranță există din moment ce moare ultima.

„Îmi exprim încrederea că, în 2022, vom continua să marcăm progrese pe acest drum, pentru binele justițiabililor, pentru binele tuturor! Succesul va atârna de cooperarea dintre cele trei puteri constituționale ale statului, dar și de disponibilitatea fiecărui profesionist implicat în actul de Justiție”, scrie ministrul.

Avertizorii de integritate, răpuși chiar sub nasul comisarului european

Premierul Nicolae Ciucă dă raportul în mesajul de Ziua Justiției și asupra discuțiilor purtate cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Věra Jourová, pe tema progreselor înregistrate de România în implementarea măsurilor din MCV, care „ne încurajează să continuăm demersurile pe care le facem pentru reformarea sistemului de justiție”. Însă, ghinion, cum ar zice șeful de la Cotroceni al premierului.

Chiar în zilele în care Věra Jourová era la București, Comisia Juridică din Camera deputaților a luat (luni) în discuție o serie de amendamente care mutilează practic proiectul de lege ce transpune Directiva europeană privind avertizorii de integritate.

Iar marți, în a doua zi a vizitei în România a Věrei Jourová, după ce fusese primită la palatul Cotroceni de președintele Kluas Iohannis, care se angajase să consolideze statul de drept și să lupte împotriva corupției, parlamentul a votat legea. Problema ei este că descurajează avertizorii de integritate din instituții sau companii publice să semnaleze acte de corupție sau încălcări ale legii, în loc să le asigure o protecție sporită, așa cum cere Directiva Europeană.

Înainte de vizita în România, Věra Jourová se referea într-un interviu pentru Libertatea la faptul că „Legea este deja în vigoare din luna decembrie a anului trecut. Din păcate, majoritatea statelor membre nu au transpus la timp normele UE, inclusiv România. De aceea am lansat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva tuturor statelor membre în cauză”.

Avertismentul Laurei Kovesi: Este afectat statul de drept

Rezolvarea situației este acum în mâinile președintelui Ionannis, căruia mai multe organizații neguvernamentale i-au cerut să nu promulge legea, iar alte 35 de ONG-uri au sesizat Avocatul Poporului, căruia i se cere să atace legea la Curtea Constituțională.

USR a sesizat, luni, 4 iulie, Curtea Constituțională cu privire legea avertizorilor de integritate. USR invocă patru argumente de neconstituționalitate, printre care „încălcarea obligațiilor asumate în momentul aderării la Uniunea Europeană și lipsa de claritate și predictibilitate a unor prevederi”, a transmis formațiunea.

Dar poate cel mai serios avertisment pe această temă a venit din partea șefei Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, care a spus că ia în calcul sesizarea Curții Europene în privința condiționării fondurilor europene. Motivul? Exact modificările la Legea avertizorului de integritate, care, dacă vor fi promulgate, afectează statul de drept.

Ridicarea MCV-ului, o speranță fără aripi?

Mesajul premierului Nicolae Ciucă, precum și cel al ministrului Cătălin Predoiu vorbesc indirect despre ridicarea MCV.

„Provocarea este să aducem cât mai aproape perspectiva finalizării procesului de monitorizare a României prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și să demonstrăm că justiția română funcționează sută la sută pe principiile spațiului de justiție al Uniunii Europene”, scrie Nicolae Ciucă.

Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România, dedicat justiției și independenței presei urmează să fie dat publicității în jurul datei de 20 iulie, potrivit surselor Europa Liberă.

„Cu toții suntem datori să repunem Justiția română acolo unde îi este locul, în rândul întâi al justițiilor europene. Suntem în ceasul al 12-lea pentru a ne îndeplini acest obiectiv”. ( Ministrul Justiției Cătălin Predoiu)

Autoritățiile române speră că MCV-ul va fi ridicat până la finalul anului, cel puțin așa a spus președintele Iohannis. Desigur, cu condiția ca legile justiției să fie „reparate”, Codurile penale „puse la punct”, iar „întreaga procedură pe care ne-am asumat să o facem să fie parcursă”.

„Este un calendar foarte strâns, care ar fi în discuţie dacă facem tot ce poate fi făcut şi ce vrem noi să facem. Este o diferenţă sensibilă - nu facem aceste lucruri fiindcă vine cineva şi ne forţează, noi vrem să le facem", a explicat președintele aflat la summitul NATO de la Madrid.

Speranța autorităților române a prins probabil aripi în contextul războiului declanșat de Vladimir Putin în Ucraina și al poziției strategice a României în acest peisaj, dar s-ar putea prăbuși date fiind evoluțiile de mai sus. La care se adaugă hărțuirea jurnaliștilor, de notorietate fiind cazul Emiliei Șercan, cu care, comisarul Věra Jourová s-a întâlnit la București.

De altfel, în Raportul de țară al Comisiei, apărut în luna mai, în pasajele dedicate justiției se arată că România „prezintă slăbiciuni în ceea ce privește statul de drept și persistă percepția asupra corupției”.

Comisia mai atrăgea atenția asupra numărului insuficient de magistrați în condițiile în care intrarea de noi magistrați în sistem nu compensează pensionările.

XS
SM
MD
LG