Avocatul Poporului, Renate Weber, a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu două articole din legea privind învestirea personalului didactic cu statutul de autoritate publică, susținând că prevederile sunt neclare și lipsite de previzibilitate și că, în plus, afectează dreptul la apărare al elevilor.
În scrisoarea trimisă Curții Constituționale, Avocatul Poporului se referă la prevederile art. 1 și art. 4 din Legea privind învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control cu exerciţiul autorităţii publice, adoptată pe 3 februarie și trimisă la promulgare.
Renate Weber susține că legea încalcă principiul securității raporturilor juridice, deoarece, pe de o parte, atribuie „activității didactice caracterul unei activități desfășurate în regim de putere publică, iar, pe de altă parte, creează o neclaritate în ceea ce privește statutul funcțiilor didactice în general”.
„În plus, Avocatul Poporului consideră, între altele, că activitatea didactică nu presupune un raport de putere publică și, pe cale de consecință, nici structurile care prestează servicii publice de învățământ nu sunt autorități publice, ci instituții publice, prestând anumite servicii publice specializate, în diverse domenii administrative, în speță servicii de educație pentru copii și tineri”, susține Avocatul Poporului în comunicatul de presă de marți.
Un alt motiv de neconstituționalitate îl reprezintă afectarea „gravă” a dreptului la apărare al elevilor.
„Avocatul Poporului apreciază drept nerezonabilă ipoteza în care elevului i se creează, în fapt, o situație cu mult mai grea decât aceea de care ar beneficia într-un proces penal, prin încălcarea evidentă a unor garanții fundamentale ale dreptului la apărare, garanții recunoscute la nivel constituțional și internațional”, mai susține Avocatul Poporului.
Renate Weber apreciază că prezumția de nevinovăție a elevului ar trebui să primeze în fața prezumției de veridicitate a faptelor sesizate în scris de profesori.
Și USR a anunțat, pe 13 februarie, că a contestat la Curtea Constituțională legea prin care învățătorii și profesorii primesc protecție sporită, fiind învestiți cu statutul de autoritate publică, pe motiv că aceasta conține prevederi „imprecise” care transformă cadrele didactice în „agenți constatatori” ai unei infracțiuni.
În opinia USR, legea inițiată de senatorul PSD Șerban Nicolae este discriminatorie, întrucât un articol prevede că, în cazul în care există o situație disputabilă, „faptele susținute de cadrul didactic se bucură de prezumpție relativă de veridicitate”, ceea ce înseamnă că „profesorul are întotdeauna dreptate”.
„Nu putem accepta că profesorul este un milițian care își impune cu forța opinia în școală. Școala este despre educație, nu despre instrucție, iar respectul pe care inițiatorii legii clamează că îl impun astfel nu se obține, în fapt, nici cu forța și nici cu frica”, a declarat senatorul USR Vlad Alexandrescu.
Legea este contestată și de Consiliul Național al Elevilor, care i-a cerut președintelui Klaus Iohannis să nu o promulge, afirmând că sunt ,,nenumărate situații” în care elevii au fost victime ale unor abuzuri din partea cadrelor didactice.
În apărarea legii s-a plasat Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) care care susține că inițiativa promovării unor astfel de prevederi îi aparține. FSLI consideră că legea oferă protecție cadrelor didactice, ,,care sunt în acest moment expuse agresiunilor”, fără să le transforme în ,,persoane intangibile”.
,,Violența la adresa cadrelor didactice este un atac la adresa întregului sistem de învățământ. (…) Federația noastră va face demersuri în continuare pentru o educație în care să nu mai existe cazuri de violență nici la adresa profesorilor și nici la adresa elevilor, iar cei care greșesc să fie trași la răspundere”, a declarat Simion Hancescu, președinte FSLI.
Asociația VeDemJust, care organizează cursuri de educație juridică în școli, a avertizat că noua lege sporește pedepsele pentru agresiunile asupra cadrelor didactice și că vor fi sancționați autorii faptelor, indiferent dacă sunt elevi de la 14 ani în sus, părinți sau alte persoane.
Limitele de pedeapsă prevăzută de Codul penal pentru agresiuni asupra profesorilor se majorează cu o treime. De exemplu, pentru amenințare pedeapsa va fi de la 4 luni la un an și trei luni închisoare; pentru lovire va fi 4 luni – 2 ani și 8 luni; dacă vătămarea necesită până în 90 zile de îngrijiri medicale pedeapsa va fi 8 luni – 6 ani și 8 luni; pentru vătămări mai grave va fi 2 ani și 8 luni – 9 ani și 4 luni;
În expunerea de motive a proiectului, Șerban Nicolae susține că respectul acordat profesorului a scăzut accentuat în ultimii ani și că aceștia au fost supuși unor agresiuni verbale și fizice din partea elevilor, părinților sau reprezentanți legali ai acestora.
Facebook Forum