După o declarație controversată legată de testările PISA, urmată de o revenire, ministrul Educației, Monica Anisie, pare să caute soluții pentru îmbunătățirea rezultatelor. Cu toate acestea, Ministerul anunță că „în acest moment, nu este confirmată participarea la evaluarea PISA 2021”. Experții în educație consultați de Europa Liberă speră că această chestiune este legată doar de aspecte birocratice și subliniază că România trebuie să participe în continuare la aceste evaluări internaționale.
Ministrul Educației, Monica Anisie, s-a întâlnit recent cu specialiști în educație în încercarea de a găsi soluții pentru a îmbunătăți rezultatele elevilor români la testarea PISA, evaluare care are loc o dată la trei ani și arată măsura în care elevii de 15-16 ani au abilități și cunoștințe pentru le putea aplica în viața de zi cu zi. Monica Anisie și-a schimbat atitudinea inițială de după aflarea rezultatelor evaluării, cele mai slabe pe care România le-a avut în ultimii nouă ani, când a declarat că „nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA”.
Astfel, ar urma ca, până la 1 martie anul viitor, ministerul Educației să finalizeze Raportul Național PISA 2018, prin care să fie subliniate principalele măsuri pe termen scurt și pe termen lung care să poată schimba situația. Cu toate acestea, într-un comunicat recent al Ministerului Educației, este precizat că „în acest moment, nu este confirmată participarea la evaluarea PISA 2021”.
Klaus Iohannis, despre rezultatele la testul PISA: Ar trebui să ne îngrijoreze
Președintele Klaus Iohannis a declarat că rezultatele testelor PISA trebuie să îngrijoreze, mai ales că este în joc viitorul țării.
„Este un lucru extrem de important să discutăm de educaţie, probabil şi în lumina celui mai recent studiu PISA, în care România a dovedit că nu a făcut progrese, dimpotrivă, s-au înregistrat în anumite domenii regrese”, a subliniat șeful statului, punctând că, încă de la începutul primului său mandat, a arătat că educaţia din România are nevoie de o reformă profundă, de aşezare.
El o contrazice astfel pe ministra Educației, Monica Anisie, care a spus, la aflarea rezultatelor testelor PISA, cele mai slabe pe care le-a avut România în ultimii nouă ani, că nu sunt motiv de îngrijorare.
„Nu trebuie neapărat să ne îngrijorăm de această evaluare a testelor PISA, e o evaluare internaţională. Accentul la aceste evaluări internaţionale nu cade neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe aplicarea cunoştinţelor în situaţii concrete de viaţă”, a spus șefa Educației.
Și în 2016, România, prin Ministerul Educației, acolo unde secretar de stat era actuala ministră a Educației, a confirmat cu întârziere participarea la testările care urmau să aibă loc în 2018. Din acest motiv, în România evaluarea s-a dat pe hârtie, în condițiile în care din 2015 testarea se poate da și computer pentru a testa și abilitățile digitale ale elevilor.
„România a fost singura țară din UE care a dat testele PISA pe hârtii, scrise de mână, toate celelalte țări au fost în stare să pună elevii să scrie la computer și în felul acesta au fost remarcate și abilitățile digitale ale elevului. România nu a fost în stare, e în coadă”, atrage atenția Ștefan Vlaston, președintele Asociației EDU CER, subliniind că pe competențe, la matematică și la științe, România a obținut cel mai mic scor dintre toate statele europene participante: „suntem rușinea și coada Europei”.
În acest context, Ștefan Vlaston este de părere că participarea României nici nu ar trebui să fie pusă la îndoială: „doar cine nu are minte socotește că învățătura este doar pentru a ști nu pentru a transforma în practică ceea ce înveți la școală. În viață este foarte bine să rezolvi probleme practice, nu teoriile savante pe care le învățăm noi”.
De aceeași părere este și Șerban Iosifescu, președintele Agenției Române de Asigurare a Calității Învățământului Preuniversitar (ARACIP), care mai subliniază faptul că prin testarea PISA „se demonstrează corelația între deținerea competenței și salariu, succesul în carieră sau cu PIB-ul. De aceea sunt tot mai multe state care participă la această testare pentru că s-a constatat că există o valoare predictivă ale acestei testări. Dar ea nu măsoară absolut tot”.
Germania și „șocul PISA”
România poate învăța și din exemplele altor state, cum ar fi Germania, de pildă. Primele rezultate ale testărilor PISA, din 2001, au fost un duș rece pentru Germania care, din cele 31 de țări testate la vremea respectivă, a înregistrat scoruri la literație, matematică și științe mai mici decât media statelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Ceea ce a devenit cunoscut sub „șocul PISA” a generat o discuție amplă în Germania și a determinat o reformă a sistemului de educație, cheltuielile alocate acestui domeniu s-au dublat la începutul anilor 2000, au fost introduse standarde naționale de educație, iar elevii dezavantajați, inclusiv cei care proveneau din familii de emigranți, au fost sprijiniți pentru a-și continua studiile.
În România, schimbarea „depinde de decizia politică pentru că văd foarte multe mesaje potrivit cărora nu este chiar așa de important, sunt critici la adresa PISA. Trebuie niște decizii foarte clare de politici publice în care să spunem ce vrem de la sistemul de învățământ”, subliniază Șerban Iosifescu, unul dintre participanții la discuțiile cu ministra Educației.
Timpul este scurt pentru ca unele schimbări să poată fi introduse încă de anul viitor. Ștefan Vlaston atrage atenția că trebuie schimbată curricula, programele cadru și cele școlare pentru a ne pune în acord cu legea care prevede reducerea numărului de ore pentru elevi pentru că în luna martie se fac încadrările profesorilor pentru anul școlar următor, iar pe de altă parte manualele școlare trebuie adaptate în consecință.
„Deocamdată sunt propuneri ale ministrului, să le vedem și puse în practică. Până nu le fac, eu nu cred nimic”, mai explică Ștefan Vlaston. Cei doi experți subliniază însă că este puțin probabil să se înregistreze o schimbare fundamentală până la următoare testare PISA, programată pentru 2021.
O situație mai bună s-ar putea vedea cel mai probabil abia peste șase ani și doar dacă se vor introduce modificări fundamentale în sistemul de învățământ care, pe de-o parte, să reducă disparitățile dintre numărul mic de copii cu note bune și masa de copii cu rezultate slabe, și pe de alta, să îi pună pe elevi în fața unor situații din viața reală, nu doar teoretice.
Facebook Forum