Analiștii au criticat procesul electoral, despre care au spus că nu este nici liber și nici corect, după mai multe acțiuni de reprimare a independenței presei și în absența unei opoziții reale.
Partidele din Azerbaidjan care-i fac opoziție reală autoritarului Aliyev, care conduce țara cu mână de fier de când a preluat puterea de la tatăl său, Heydar, boicotează alegerile, cedând terenul celor șase candidați surogat.
Următoarele alegeri prezidențiale nu fuseseră programate să aibă loc până în 2025, dar Aliyev, motivat de recucerirea de către Baku a regiunii Nagorno-Karabah, a anunțat alegeri anticipate în decembrie pentru a profita de victoria de pe câmpul de luptă.
„Nu există condiții în țară pentru desfășurarea unor alegeri libere și corecte”, a declarat Ali Kerimli, liderul Partidului Frontului Popular din Azerbaidjan (AXCP), care a adăugat că scrutinul este o „imitație a democrației”.
Aliyev, în vârstă de 62 de ani, a rămas la putere printr-o serie de alegeri marcate de nereguli și acuzații de fraudă.
Sub conducerea sa autoritară, activitatea politică și drepturile omului au fost înăbușite sistematic.
El a convocat alegeri anticipate la doar câteva luni după ce forțele azere au preluat regiunea separatistă Nagorno-Karabah într-un atac fulger împotriva forțelor etnice armene care au controlat-o timp de trei decenii.
Pe 7 februarie, Aliyev și membrii familiei sale au votat în capitala Nagorno Karabah, Xankändi (pe care armenii o numesc Stepanakert), într-un gest simbolic menit să arate principala realizare a țării sub conducerea sa.
Pe măsură ce popularitatea lui Aliyev a crescut în urma victoriei Azerbaidjanului în Karabah s-a intensificat și represiunea împotriva presei independente și a instituțiilor democratice din țară.
Câțiva jurnaliști independenți azeri au fost arestați după ce Baku a preluat puterea în Karabah, sub diferite acuzații pe care și jurnaliştii și susţinătorii lor le consideră motivate politic.
