Linkuri accesibilitate

Bacalaureat 2021 | Un sfert dintre elevii cu 12 clase nu s-au înscris la bac. Care sunt soluțiile contra analfabetismului funcțional


Anul acesta, s-au înscris la examenul de bacalaureat 77% dintre elevii din clasele terminale de liceu. 23% nu. Ce se întâmplă cu cei care nu iau parte la scene ca cea de mai sus?

Anul acesta, s-au înscris la examenul de bacalaureat 77% dintre elevii din clasele terminale de liceu. 23% nu. La simularea din martie, numai 40,71% dintre cei care au participat au luat note de trecere. Câți dintre cei cei aproape un sfert care nu au apărut la bacalaureat îl vor lua vreodată?

În fiecare primăvară, în România reapare problema bacalaureatului. Opinia publică deplânge notele mici de la simulare și savurează „perlele” de la examen. Țara află cu bucurie despre copiii cu note mari, care pleacă la cele mai bune universități din lume sau care, dimpotrivă, aleg să rămână în țară și să înfrunte sistemul, dorind să-l schimbe. Cei care pică Bacalaureatul rămân o statistică sau o glumă. Dar toți trebuie să meargă înainte.

Notele de la bacalaureat vor fi publicate pe 5 iulie, iar cele după contestații pe 9 iulie. Probele din a doua sesiune de Bacalaureat vor avea loc între 16 și 19 august, iar rezultatele vor fi publicate pe 31 august. Contestațiile vor fi rezolvate până pe 3 septembrie.

Problema celor care dau bacalaureatul este, însă, mai profundă decât variante de examen și simulări. Oricât de entuziasmant ar fi să ne gândim la viitorul celor cu medii de 10 pe linie, la cei despre care presupunem că au deja lumea la picioare, „zeciștii” sunt excepții de la regulă.

În 2020, numai 44% dintre elevii care s-au înscris la bacalaureat de la filiera tehnologică au promovat examenul, spre deosebire de 85% dintre cei de la teoretic. Copiii din mediul rural au șansele cele mai mici de promovare a bacalaureatului - doar 59,3% dintre candidații din mediul rural au promovat examenul anul trecut. 37,7% elevi din mediul rural, de la profilul tehnologic promovează bacalaureatul. În mediul urban, statisticile sunt ceva mai bune: unul din doi elevi la tehnologic reușește să promoveze, deci 50%.

Elevii din mediile dezavantajate ajung, adesea, să aibă note mai mici pentru că familiile nu îi încurajează sau nu îi pot susține financiar, se află în localități sărace unde calitatea educației este redusă, sau sunt atât de împovărați de presiunea financiară și socială din jur încât nu se pot dedica școlii.

Video | Bacalaureat 2021: emoțiile primei zile
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:27 0:00

Problema din gimnaziu care se revarsă la liceu

Dificultățile elevilor din liceele tehnice de a absolvi bacalaureatul nu apare însă numai din anii de liceu, ci se trage din primii ani de școală. În cazul multora, „Am picat bacul” este manifestarea expresă a lipsurilor și problemelor din școala generală.

Un deficit de învățare dintr-un an de studiu se rostogolește și devine tot mai mare în următorii ani, explică prof. univ. dr. Mircea Miclea, psiholog și fost Ministru al Educației. „Activitățile remediale trebuie făcute înaintea liceului, acolo deja e prea târziu să corectezi deficitele cu care vin elevii.”

Unde „activități remediale” înseamnă cursuri de recuperare, meditații, ore suplimentare organizate de profesorii de la liceu, nu de cei plătiți de părinți. În vasta majoritate a situațiilor, părinții nu au bani să susțină educația paralelă a copiilor lor, cum se întâmplă în multe familii din orașe.

Multor copii, nu doar celor de la tehnologic, le este greu să se concentreze în clasă.
Multor copii, nu doar celor de la tehnologic, le este greu să se concentreze în clasă.

La noi, vin copii cu medii de 1 și ceva, până în 2”, explică Ana Maria Fierăstrău, directoarea Colegiului Tehnic „Viceamiral Ioan Bălănescu” Giurgiu. „Este greu să-i duci de la nota 1 la nota 6. Nu avem cum, este imposibil, cu toate proiectele noastre, cu toate activitățile remediale”, spune directoarea.

Acești elevi care au rezultate foarte slabe la învățătură în ciclul gimnazial nu au cum să recupereze cei patru ani de lacune acumulate încât să promoveze și examenul de bacalaureat, la care pragul este media 6”, remarcă și inspectoarea Georgeta Stănescu, din același județ.

Președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale, dr. Cristian Hatu, un profesor specializat în filozofia științei, a trecut în revistă cu Europa Liberă dificultățile predării științelor acestor elevi cu rezultate slabe la învățătură.

La științele exacte, mulți elevi pierd firul prin clasa a VI-a, a VII-a”, spune dr. Hatu. „E altă limbă pentru ei, modul acesta de predare formalizat cu abordare abstractă. Dacă ei mai vin și din zonele defavorizate, unde părinții nu pot să acopere golurile lăsate de școală, s-au pierdut complet.”

La științele exacte, mulți elevi pierd firul prin clasa a VI-a, a VII-a

Modul discursiv și abstract de predare poate mergea acum 50 de ani - acum, fiind obligatorii zece clase, lucrurile s-au schimbat puțin. Ce faci cu elevii de nivel mai scăzut? Multora li se rupe filmul din gimnaziu pentru că nu au capacitatea de a gândi abstract, de exemplu la matematică. Ei au nevoie de niște reprezentări pentru formulele pe care le fac profesorii, trebuie să îi ia pe elevi din cotidian. La noi, se pleacă de la formule, nu de la exemple - ori mulți copii nu înțeleg logica din spatele algoritmului de calcul sau la ce le folosește asta”, continuă dr. Hatu.

Cristian Hatu
Cristian Hatu

Matematica e un instrument pentru științe, dar profesorul de fizică sau de chimie greu mai recuperează neînțelegerile cu care elevul vine deja în ceea ce privește instrumentele matematice. Trebuie să le explice: la ce folosesc formulele, la ce folosește asemănarea între triunghiuri, determinarea cercului înschis în triunghi. Ori, pentru mulți elevi, e o limbă străină pe care nu o înțeleg”, spune dr. Hatu, care de zece ani este implicat în programul de reformare a predării fizicii în sistemul preuniversitar.

Această lipsă de înțelegere a științelor poate avea un efect devastator asupra viitorilor adulți. Riscul de analfabetism funcțional din cauza unei educații precare este uriaș. El se va răsfrânge asupra vieții personale, dar și asupra celorlați și a societății, în ansamblu. „Lipsa cunoașterii științifice duce la o lipsă de respect pentru ceea ce vine de la oamenii de știință, pentru unele reguli precum cele din pandemie”, consideră dr. Hatu. „Dacă din școală nu înțelegi reguli de calcul, regulile ți se vor părea ilogice, vei avea o raportare proastă la reguli.”

Studiu de caz: Giurgiu

În 2020, județul Giurgiu a avut una dintre cele mai mici rate de promovare a bacalaureatului, 51,26%. Singurul județ cu o rată mai joasă de promovare a fost Ilfovul, cu 40,86%; în toate celelalte județe, peste 60% dintre elevi au promovat bacalaureatul.

Elevilor care intră la licee tehnologice cu note mici le este greu să recupereze lipsurile de dinainte, consideră și prof. Georgeta Stănescu, inspector școlar pentru dezvoltarea resursei umane la Inspectoratul Școlar Județean Giurgiu. „Elevii care promovează liceul se înscriu la bacalaureat de obicei, nu abandonează lupta, însă nu promovează bacalaureatul”, explică inspectoarea Stănescu.

Ana Maria Fierăstrău este directoarea Colegiului Tehnic „Viceamiral Ioan Bălănescu” din orașul Giurgiu. Aici intră adolescenți care au înregistrat în școala generală medii de 1 și 2. Elevii de acolo nici nu încearcă să obțină diploma de bacalaureat, ci calificarea profesională. „Obiectivul lor principal este de a-și obține o diplomă de calificare pe diferite specializări, în funcție de clasa la care optează. E foarte greu să încurajezi un astfel de elev să se înscrie la bacalaureat, dacă el nu realizează un progres în cei patru ani de liceu”, explică directoarea.

Am încercat să predăm altfel...

Mulți dintre elevii dnei. Fierăstrău sunt meseriași talentați, dar nu sunt buni la învățătură. „Este greu să-l duci de la nota 1 la nota 6. Am încercat să predăm altfel - să vizioneze un film… unii nu înțeleg. Unii sunt analfabeți funcționali, nu înțeleg anumite noțiuni, chiar dacă noi încercăm să-i facem să înțeleagă. Dacă astăzi fac un test, pare că au înțeles, iar mâine nu mai știu să-l rezolve”, conform directoarei colegiului tehnic.

Elev mecanic la o școală din Brașov.
Elev mecanic la o școală din Brașov.

Din păcate, mulți dintre elevii de la „Ioan Bălănescu” provin din familii defavorizate sau din medii sărace. Mulți au rămas în grija bunicilor în timp ce părinții au plecat la muncă în străinătate, ori provin din familii monoparentale sărace, sau au părinți fără un loc de muncă stabil. În contextul în care multe familii nu se implică în educația copiilor fie ajutându-i ei înșiși, fie plătindu-le meditații, efortul profesorilor se concentrează exclusiv pe aspectele practice. Ana Maria Fierăstrău spune că „noi încercăm să-i orientăm cât de bine putem, să nu-i lăsăm după anii de școală să ajungă șomeri. Ei lucrează și în vacanțe. Noi încercăm să le oferim o meserie și un viitor.

Firmele partenere cu liceul/colegiul le oferă tinerilor un loc de muncă în timpul vacanțelor, inițial 4 ore, iar după vacanța dintre clasele a X-a și a XI-a, pentru copiii au împlinit 16 ani, orele de muncă se înmulțesc „Atunci, în momentul în care vin la liceu, lucrează și își pot câștiga un ban al lor”, punctează directoarea. „La noi obiectivul principal nu este bacalaureatul. Sunt puțini. Noi încercăm să-i ajutăm să fie pe picioarele lor.

Căi alternative

Una dintre problemele elevilor cărora le este greu să obțină diploma de bacalaureat este lipsa altor opțiuni viabile. Experții consultați de Europa Liberă au sugerat câteva soluții, fiecare de altă anvergură. Cert este că o problemă sistemică are nevoie de soluții sistemice.

  • Ore și programe remediale

Școlile au reușit, în ultimii ani, să atragă fonduri europene care pot ajuta elevii cu dificultăți la învățătură. „Se fac din ce în ce mai multe proiecte din fonduri europene care presupun activități remediale, orele de pregătire suplimentară în afara programului de școală”, spune inspectoarea Georgeta Stănescu, de la Giugiu. „Mă gândesc că, în scurtă vreme, se vor vedea rezultatele acestor ore suplimentare de pregătire”, spune aceasta.

Inspectoarea este optimistă și în privința proiectelor europene care vizează educația părinților. Astfel de proiecte încearcă să îi încurajeze pe părinți să-și schimbe atitudinea față de școală și să sprijine demersurile școlare ale copiilor. În ultimii ani, s-a mărit și numărul de psihologi în școli, iar inspectoarea speră că ei îi vor ajuta pe elevi să își schimbe propria percepție față de învățământ.

Școala online.
Școala online.
  • Bacalaureate diferite

„Se vorbea la un moment dat de tipuri de Bacalaureat diferite, în funcție de profilul pe care îl finalizează absolventul”, amintește inspectoarea Georgeta Stănescu. „Mă gândesc că cel puțin la noi în județ și alte județe cu o slabă dezvoltare economică ar fi bine să existe bacalaureat diferențiat, de tip A, B, C și cei de la profilul tehnologic să poată accesa și acest tip de Bacalaureat și să urmeze o filieră de calificare ulterioară tot pe linia aceasta.”

  • Metodele de predare alternative

Adoptarea metodelor de predare „alternative” ar putea fi și ea o soluție, consideră dr. Cristian Hatu, de la Centrul de Evaluare și Analize Educaționale. Conform unui raport european, aceste metode care sunt deja folosite în 17 țări UE în ultimii 10 ani ar putea schimba ceva în perspectiva elevilor. Metoda investigației se bazează pe o strategie de învățare inductivă, spre deosebire de predarea clasică. „În multe cazuri, profesorii folosesc niște abilități cognitive rudimentare ale elevilor: memorarea și reproducerea. Un copil poate reproduce fără să înțeleagă”, spune dr. Hatu despre metodele deductive.

Curiozitatea, odată stârnită în timpul școlii, se va menține toată viața

Metodele „alternative” ajută pentru că le stârnesc curiozitatea elevilor. Această curiozitate, odată stârnită în timpul școlii, se va menține toată viața”, conform lui Cristian Hatu.

„La școală, copiii își dezvoltă și alte competențe care vor fi importante când vor fi adulți”, explică dr. Hatu. „Conform Forumului Economic Mondial, cele mai importante trei competențe de pe piața muncii de acum sunt gândirea critică, creativitatea, și rezolvarea problemelor. Astfel de metode îi învață pe elevi să gândească pe cont propriu într-un mod structurat.”

  • Extinderea ciclului gimnazial

Prof. Mircea Miclea consideră că una dintre soluțiile cele mai bune este păstrarea copiilor în sistem, pentru a combate abandonul școlar între gimnaziu și liceu. „O soluție pe care am creat-o, care din păcate nu a rezistat, a fost de a aduce clasa a IX-a la nivelul gimnaziului. Faptul ar fi redus abandonul școlar”, explică dr. Miclea.

Mircea Miclea
Mircea Miclea

Sistemul finlandez”, menționează prof. Miclea, „este format dintr-o clasă pregătitoare plus nouă ani de învățământ, așa se terminau zece ani de învățământ obligatoriu la 16 ani, vârstă care permite conform legislației internaționale a muncii înscrierea într-un nou ciclu de învățare sau să lucrezi. Din păcate, această propunere nu a rezistat, a fost abrogat de guvernul Ponta la câteva luni după ce a fost promulgat.”

O mână de ajutor

Mulți copii din familii dezavantajate ar putea avea rezultate foarte bune, dar se scufundă în analfabetism funcțional și lipsă de perspective pentru că nu sunt ajutați. Dincolo de orice scuze și explicații, sistemul de educație din România este vinovat față de acești elevi. Dar există oameni binevoitori care se străduiesc să îi ajute pe copii în mod concret.

Dl. profesor Mircea Nedea predă biologie la Iași. De zece ani, împreună cu soția sa și apoi o echipă mai mare de profesori de fizică și chimie, predă pe gratis sâmbăta materia de admitere la medicină pentru elevi din familii defavorizate. Până acum prin proiectul SAPED „Studii aprofundate pentru elevii defavorizați”, soții Nedea au ajutat mai mult de 200 de copii, iar mai mult de jumătate dintre care au și fost admiși la facultate.

Treaba merge perfect”, spune prof. Nedea. „În pandemie, am făcut orele online. Pandemia n-a avut niciun fel de impact - eu cu soția am scos o carte de scheme didactice pentru clasa a XI-a care fie că sunt la tablă, pe proiector sau online, e același lucru. Pandemia ne-a luat prin surprindere anul trecut în martie, dar anul acesta am început exact online, care cum putea: cu un telefon, cu un laptop.”

S-au salvat mulți copii

Proiectul SAPED a reușit să ajute acești elevi nu doar cu orele adiționale necesare, dar câțiva au fost sponsorizați chiar pentru a evolua chiar și după ce au intrat la universitate. „Unii au intrat la fără taxă, dar pentru cei care au intrat la taxă, ca să nu piardă locul, le-am găsit sponsori și au parcurs anul întâi cu ajutorul sponsorilor, cu condiția ca anul următor să treacă la fără taxă. S-a și întâmplat acest lucru”, remarcă cu drag profesorul.

S-au salvat mulți copii. Proiectul este de mare succes”, spune dl. profesor Mircea Nedea. El se pensionează în acest an, dar proiectul SAPED continuă.

Pandemia

Pandemia a aprofundat diferențele dintre elevii care se descurcau bine la învățătură și cei pentru care era mai greu. Conform dr. Miclea, „cei care erau deja în spate, din medii socio-economice defavorizate, au rămas și mai în urmă. Cei care erau în față, în familii în care învățarea e pe primul loc și avantajate cu computere și biblioteci, au ajuns și mai în față. Distanța dintre cei din față și cei din spate s-a mărit. Inegalitatea oportunităților educaționale s-a accentuat, din păcate, și va persista atâta timp cât ceea ce se face în sistemul nostru educațional este o spoială totală.

Inegalitatea oportunităților educaționale s-a accentuat

Fostul ministru al Educației consideră că unul dintre efectele pandemiei va fi creșterea ratei analfabetismului funcțional - lipsurile pe care le aveau unii elevi în acești ani, sau chiar de dinainte, se vor agrava. Acest lucru ar putea crește diferențele socio-economice din țară și mai mult.

Pentru viitor: pragmatismul și atitudinea socială

Ana Maria Fierăstrău rămâne pragmatică în privința speranțelor de viitor. Colegiul tehnic din orașul Giurgiu unde este directoare încearcă să-i pregătească pe elevi să-și câștige un trai cinstit, de care pot fi mândri. Nu încearcă să facă miracole. Însă directoarea consideră că noi toți, ca societate, trebuie să ne schimbăm percepția egalitară conform căreia toată lumea trebuie să urmeze calea academică.

Trebuie să învățăm și noi, și societatea că avem nevoie de o viziune de viitor. Elevii intră la un liceu, pot să intre cu nota 1, dar ce pot să facă? Dacă promovează examenul de bacalaureat, pot fi susținuți acești copii la un nivel mai înalt? Ajută dacă aceștia pot termina un liceu cu o calificare tehnică și poate chiar și un bacalaureat și apoi să se susțină singuri cu puțin ajutor pe mai departe. Asta încercăm noi să facem”, punctează directoarea.

Experții consulați de Europa Liberă atrag atenția că mulți elevi care nu au înclinație la învățătură sunt împinși spre universități pentru a dobândi un statut mai înalt în societate sau pentru a se putea conforma cerințelor de la locul de muncă. Aici sunt rădăcinile fenomenului care a creat și mărit piața diplomelor obținute pe „degeaba”. Cristian Hatu speră că societatea va recunoaște că o școală profesională sau formare postliceală poate valora mai mult decât o universitate slabă. Economia liberă începe să își facă simțită exigența astfel că primele semne au început să apară.

O cale profesională urmată cu cinste, precum cea de mecanic, poate fi mai satisfăcătoare decât o slujbă într-un call center, consideră experții consultați de Europa Liberă.
O cale profesională urmată cu cinste, precum cea de mecanic, poate fi mai satisfăcătoare decât o slujbă într-un call center, consideră experții consultați de Europa Liberă.

Acum, mulți angajatori, dacă văd că cineva a făcut studiile la o astfel de universitate, nici nu iau în calcul acea diplomă. A scăzut interesul pentru studii oriunde ar fi, doar pentru o diplomă. Școala vocațională este o soluție mai bună și creează un traseu profesional mai solid”, spune președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale.

Între timp, profesorii precum dl. Nedea de la Iași îi ajută pe cei care pot urma cursurile unei universități, dar nu își permit să ajungă acolo. Este important ca acești copii din medii defavorizate să poată profita de șansa de a ieși dintr-un ciclu de sărăcie sau al unei familii dezinteresate de educație. Prin integrarea acestor elevi în sistemul universitar, se pot atenua un pic diferențele economice dintre grupurile sociale.

Nu e un eșec, e o altă traiectorie profesională

Și dr. Miclea, fostul ministru al Educației, consideră că o carieră profesională este mai bună decât una academică făcută de dragul de a fi făcută. „Economia are foarte multă nevoie de personal de calificare medie, meseriași buni din diverse domenii”, punctează Miclea. „Nu e un eșec, e o altă traiectorie profesională. Aș vedea mai degrabă un eșec cazul cuiva care se înscrie la o facultate de doi bani și după aceea sfârșește casier. Ar fi o cheltuială de bani, uneori bani publici, și de timp - ca să ajungi undeva unde puteai ajunge și fără aceste resurse și bani.

Rămâne de datoria societății să se „maturizeze”, concluzionează dr. Miclea. „Poți avea o carieră profesională de mare succes neurmând învățământul universitar. Cred că în timp, ca societate, ne vom maturiza și vom înțelege că există mai multe trasee educaționale și profesionale de succes.

40 de români, blocați pe aeroportul din Barcelona
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:20 0:00
XS
SM
MD
LG