Linkuri accesibilitate

Împrumut american de trei miliarde de dolari pentru construirea centralelor 3 și 4 de la Cernavodă 


La Centrala de la Cernavodă, funcționează, în prezent, două reactoare cu o capacitate de 706 Mw fiecare. 
La Centrala de la Cernavodă, funcționează, în prezent, două reactoare cu o capacitate de 706 Mw fiecare. 

Președintele Exim Bank USA a înmânat miercuri ministrului Energiei, Virgil Popescu, scrisorile de intenție pentru împrumuturi care vor asigura construirea unităților 3 și 4 de la Centrala de la Cernavodă. Este vorba despre două împrumuturi de 50 de milioane, respectiv 3 miliarde de dolari. 

Ceremonia s-a desfășurat la Sharm el Sheik, în Egipt, cu ocazia celei de-a 27-a Conferințe a Părților Convenției-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27).

La eveniment au participat președintele României, Klaus Iohannis, și Reprezentantul Special al Președintelui Statelor Unite ale Americii pentru Climă, John Kerry.

Reactoarele 3 și 4 - o istorie de aproape 40 de ani

Construcția Unității 3 a centralei de la Cernavodă a început în februarie 1984, iar a reactorului 4 un an și jumătate mai târziu, în august 1985. Fiecare dintre ele urmau să aibă o capacitate instalată de 706 de Mw.

În prezent, ar acoperi, împreună, aproape 20% din consumul României. Asta s-ar adăuga la energia nucleară furnizată deja de primele reactoare nucleare românești, 1 și 2, puse în funcțiune în 1996 și 2007, care asigură constant o cincime din consumul intern.

Pornite cu mare fast pe vremea comuniștilor, reactoarele 3 și 4 au intrat în conservare în 1992.

30 de ani mai târziu, reluarea investițiilor în cele două reactoare devine din ce în ce mai necesară. Durată de viață a Unității 1 de la Cernavodă, stabilită pentru 30 de ani, expiră în 2026. Unitatea 1 va fi scoasă din funcțiune pentru retehnologizare pentru ca durata de viață să îi mai fie prelungită cu încă 30 de ani.

Procesul propriu-zis va începe în 2027 și va dura doi ani. Valoarea totală a investiției se va ridica la 1,8 miliarde de dolari. Durata de viață a reactorului 2 va ajunge și ea la final în 2037.

Proiectul pentru retehnologizarea Unităților CANDU 3 si 4 CNE Cernavoda este inclus în Proiectul de Strategie Energetică a României 2019-2030 și în Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, ca pilon al independenței energetice a României și al îndeplinirii țintelor de decarbonizare asumate de România în calitate de stat membru UE.

Proiectul a început în 2020, când a fost semnat un acord între România și SUA care prevedea o investiție de 8 miliarde de dolari pentru retehnologizarea reactorului 1 și dezvoltarea unităților 3 și 4. Este, practic, prima încercare care pare că va avea succes, după o lungă serie de înțelegeri eșuate.

Formal, pe 10 august, adunarea generală a acționarilor companiei de stat Nuclearelectrica aproba continuarea proiectului de construcție a unităților 3 și 4 ale centralei nucleare Cernavodă.

Ea reprezintă, conform Nuclearelectrica, etapa pregătitoare, inițiată prin capitalizarea și operaționalizarea companiei de proiect, Energonuclear S.A. Timp de 24 de luni, noua firmă va actualiza setul de documente necesare pentru demararea propriu-zisă a proiectului.

Pe 25 noiembrie 2021, Energonuclear S.A., compania de proiect, a semnat primul contract cu Candu Energ în baza căruia firma parteneră va furniza servicii de inginerie pentru elaborarea și actualizarea documentației necesare pentru inițierea construcției unităților 3 și 4.

După finalizarea celor 24 de luni, în a doua etapă se vor efectua primele lucrărilor preliminare. Estimările arată că această etapă va dura până la 30 de luni. În cadrul acesteia, pe lângă pregătirea așa-zisei inginerii critice („Limited Notice to Proceed - LNTP”), structurarea și contractarea finanțării și convenirea unei arhitecturi contractuale adecvate pentru implementarea Proiectului, se va avea în vedere și obținerea Licenței de securitate nucleară pentru construcție și reevaluarea fezabilității proiectului.

Ultima etapă presupune lucrările de construcție, punerea în funcțiune și începerea exploatării comerciale. Se estimează că unitatea 3 va intra în exploatare în 2030, iar unitatea 4 un an mai târziu.

Studiile premergătoare demarării proiectului arată că industria nucleară românească are capacitatea de a investi 1-1,6 miliarde de euro, sumă care ar putea reprezenta între 25 și 40% din proiect. De asemenea, investiția ar duce la crearea de aproximativ 19.000 de locuri de muncă.

China, un blocaj de șase ani în investițiile de la Cernavodă

România a încercat să modernizeze cele două reactoare și cu ajutor financiar chinez.

În 2013, guvernul condus pe atunci de Victor Ponta a început să negocieze cu compania de stat chineză General Nuclear Power (CGN) construcția celor două reactoare.

Documentul era parafat în cadrul summitului de la București a formatului 16+1. România avea obligația să organizeze o licitație conform regulilor UE al cărui membru era, iar singura companie care s-a prezentat la aceasta a fost CGN.

Chinezii promiteau atunci, în discuțiile incipiente cu statul român, acordarea a 8 miliarde de dolari. Discuțiile cu CGN veneau după ce, în 2009, statul a încercat să coopteze mai multe companii internaționale, pentru a crea un consorțiu care să investească. Companiile cu care România a ajuns la un acord formal atunci erau RWE, GDF Suez, ENEL, CEZ, ArcelorMittal și Iberdrola.

În următorii trei ani, companiile s-au retras rând pe rând, fără a oferi explicații publice clare cu privire la decizia lor.

Fostul premier Victor Ponta a fost unul dintre cei mai mari susținători ai înțelegerii cu China pentru construcția reactoarelor 3 și 4.
Fostul premier Victor Ponta a fost unul dintre cei mai mari susținători ai înțelegerii cu China pentru construcția reactoarelor 3 și 4.

În 2015, Nuclearelectrica și CGN semnează un memorandum de înțelegere pentru începerea investiției, după ce România a fost obligată să organizeze o licitație pentru demararea investițiilor, conform regulilor europene.

Singura firmă care s-a prezentat la licitație a fost cea chineză. După semnarea memorandumului, ar fi trebuit să urmeze 10 săptămâni de negocieri pentru înființarea unei societăți mixte Româno-chineză care să se ocupe de construcția celor două reactoare.

Înființarea societății mixte se va face abia în mai 2019 pe vremea guvernului Viorica Dăncilă, însă investiția nu va mai devenit realitate. Premierul care a urmat, Ludovic Orban, a anulat înțelegerea.

Compania chineză CGN a apărut, de altfel, pe lista entităților acuzate de spionaj existând o interdicție impusă companiilor americane să vândă tehnologie, echipamente sau servicii.

  • 16x9 Image

    Oana Despa

    A lucrat mai bine de 20 de ani în televiziune unde a fost reporter specializat pe domeniul Justiției sau a condus secții de Investigații. A produs una dintre emisiunile de impact despre devalizarea României după 1989 - România furată. În prezent este pasionată de alfabetizare media și combaterea dezinformării.

XS
SM
MD
LG