În exercițiul financiar în curs, 2021-2027, România beneficiază de fonduri structurale și de investiții (altele decât cele destinate agriculturii) în valoare de peste 46 de miliarde de euro. Banii nerambursabili sunt destinați atât mediului privat, cât și instituțiilor publice.
Aproape 35 de miliarde de euro sunt împărțiți în opt programe naționale – de la Transporturi, cu cea mai mare alocare, la Educație, Ocupare și Sănătate – în timp ce alte 11,4 miliarde de euro merg către opt programe regionale.
În premieră, autoritățile române și cele de la Bruxelles au convenit pentru finanțarea separată a opt programe regionale pentru cele opt regiuni de dezvoltare din România.
Banii ar trebuie folosiți în investiții publice și private, pentru soluții tehnologice pentru mediul de afaceri, drumuri, modernizare de școli, eficientizare energetică de clădiri și blocuri, soluții de mobilitate urbană, spații verzi, sau reabilitări de obiective culturale.
Simultan, cele opt agenții de dezvoltare regională (ADR) din țară au devenit autorități de management (AM) pentru fiecare dintre programele regionale aferente regiunilor pe care le deservesc.
Acestea au negociat direct cu Comisia Europeană și sunt cele care împart efectiv banii, spre deosebire de anii trecuți, când ADR-urile erau doar organisme intermediare (OI-uri), iar deciziile de finanțare erau luate la nivel central.
Programele au fost aprobate de Comisia Europeană la final de 2022, iar primele apeluri pentru depunerea de proiecte au fost lansate în 2023.
Investițiile derulate prin programele regionale nu sunt însă singurele cu bani UE din regiunile respective, fiind complementare celor de importanță strategigă majoră, susținute prin programele naționale cu fonduri europene structurale, respectiv prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Totuși, nevoile specifice regiunilor, de interes local / regional, ar trebui să fie acoperite din aceste programele regionale, gestionate din exerciuțiul financiar european 2021-2027 de către ADR-uri.
Nord-Vest-ul în top, zona Bucureștiului, la coadă
Între ADR-uri au apărut însă diferențe importante în privința numărului de apeluri de proiecte lansate, respectiv a închiderii acestora și a semnării contractelor.
Pașii în accesarea banilor europeni pot fi schițați astfel:
- lansarea ghidurilor de finanțare, pe o anumită axă / prioritate tematică, de către ADR-uri;
- lansarea apelurilor de proiecte tematice, timp în care acestea pot fi depuse;
- evaluarea și începerea procedurii de contractare;
- semnarea contractelor;
- implementarea proiectelor.
„De departe, regiunea Nord-Vest stă cel mai bine. Au lansat majoritatea apelurilor de proiecte, cu sute de proiecte depuse pe unele axe de finanțare”, spune Răzvan Gălățan, specialist în fonduri europene și administratorul uneia dintre firmele cu mare experiență în consultanța și implementarea proiectelor cu finanțare UE, cu birouri în mai multe regiuni din țară.
Nu mai puțin de 46 de apeluri a lansat agenția, 29 fiind închise deja, în timp ce 13 sunt încă deschise.
Au fost depuse peste 1.000 de proiecte, fiind semnate deja peste 100 de contracte de finanțare, conform datelor disponibile pe portalul Mysims – gestionat de Ministerul Fondurilor Europene – respectiv pe site-ul programului regional.
Pe unele dintre prioritățile de finanțare – precum creșterea competitivității IMM-urilor, unde valoarea nerambursabilă totală a apelului este de 46 de milioane de euro – fondurile cerute pentru peste 450 de proiecte este de aproape zece ori mai mare, aproape în jur de 400 de milioane de euro.
De asemenea, pentru susținerea transportului urban și a altor forme de transport urban au fost alocate aproximativ 100 de milioane de euro fonduri nerambursabile, cererea pentru 46 de proiecte fiind de peste 550 milioane de euro.
Șase contracte de transport urban au fost semnate deja, care acoperă deja aproape în totalitate valoarea apelului.
De precizat fiecare proiect cu bani UE, pe lângă investițiile decontate din fonduri nerambursabile (UE+bugetul național) include de regulă și o parte de cheltuieli eligibile suportate direct de către beneficiar.
Nu doar numărul de proiecte depuse / contracte semnate este relevant, ci faptul că agenția lansat deja apeluri pentru 90% din suma totală de care dispune programul, de 1,43 miliarde de euro, conform datelor transmise în iulie Comisiei Europene.
„Am fost pregătiți de la bun început să lansăm cât de repede apelurile de proiecte, după ce programul avea să fie aprobat de Comisia Europeană”, spun reprezentanții agenției.
În noiembrie 2023, ADR Nord-Vest semna deja primul contract de finanțare pentru perioada 2021-2027 – cu o valoare nerambursabilă de aproape 60 de milioane de euro. Beneficiar: Consiliul Județean Bihor.
Banii europeni contribuie la modernizarea a patru centuri ocolitoare de lângă Oradea, un drum turistic spre zona Padiș și alți 30 de kilometri de drumuri județene.
Acoperă aproape o treime din totalul de 180 de milioane de euro al investiției, suportate în rest de la bugetul CJ.
În mai 2024, președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan, anunța finalizarea primei centuri ocolitoare – de la Sântandrei (5 km), înainte de termen.
Între timp, ADR București-Ilfov (ADRBI) abia lansase un singur apel de proiecte.
București, codașul apelurilor lansate
Între timp, ADRBI a lansat 11 apeluri, 10 dintre ele fiind închis deja, deschis fiind în prezent doar cel destinat investițiilor rutiere în drumuri secundare complementare sistemului european TEN-T.
Regiunea București-Ilfov are o alocare nerambursabilă de 1,47 miliarde de euro, dar structura acesteia este atipică.
Pentru restul regiunilor structura finanțărilor nerambursabile e alcătuită din aproximativ 85% fonduri UE și restul finanțare de la bugetul de stat.
În București-Ilfov, din cele 1,47 miliarde de care beneficiază programul regional, doar 587 de milioane euro sunt bani UE, iar restul de 880 de milioane de euro vin de la bugetul de stat.
„Pe vechile exerciții europene, Bucureștiul a primit finanțare considerabil mai mică decât restul regiunilor, fiind zonă dezvoltată”, spune Răzvan Gălățan, explicând politica UE de reducere a diferențelor regionale în privința dezvoltării economice.
Este o premieră, spune el, faptul că autoritățile centrale au încercat să compenseze astfel finanțarea europeană mai redusă, printr-o finanțare mai substanțială de la bugetul central, care face ca alocarea totală a programului să fie similară cu cea din Nord-Vest sau Sud Muntenia.
Responsabilul de promovare al ADRBI, Simona Curpan, spune pentru Europa Liberă că transformarea agenției de dezvoltare din organism intermediar – care a avut și alocări mult mai reduse decât celelalte regiuni – într-unul de decizie s-a dovedit într-adevăr o provocare.
Inclusiv în ceea ce privește atragerea resursei umane specializate, pentru alcătuirea ghidurilor de finanțare și gestionarea tuturor celorlalte aspecte tehnice.
„Dacă vă uitați pe site-ul nostru o să vedeți numeroase anunțuri de recrutare”, explică reprezentantul ADRBI.
Întârzierea agenției cu privire la lansarea apelurilor de proiecte se datorează și faptului că ar fi acordat timp mai mult consultărilor publice, în special cu mediul de afaceri, spune Simona Curpan.
De altfel, cei mai mulți bani de la UE – 150 de milioane de euro (la care se adaugă co-finanțare de la bugetul de stat) – merg pe prioritatea „O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și întreprinderi dinamice”.
Nu a fost lansat însă, deocamdată, niciun apel de proiecte pe această prioritate de finanțare, destinată mediului privat.
De altfel, spre deosebire de alte regiuni, București-Ilfov nu va avea apeluri de sprijinire a IMM-urilor (cu ajutoare de stat) - tocmai pe criteriul dezvoltării economice superioare - ci doar un apel pentru digitalizarea acestora, respectiv apelul de sprijinire a microintreprinderilor (ajutoare de miminis), atrage atenția Răzvan Gălățan.
În schimb, pe axele de finanțare dedicate eficienței energetice a clădirilor rezidențiale (blocuri), au fost depuse 66 de proiecte, cu un total de fonduri nerambursabile solicitate de peste 300 de milioane de euro. Valoarea apelului este însă de doar 100 de milioane de euro.
Și pentru cele două apeluri de modernizare a școlilor și liceelor, respectiv a creșelor și grădinițelor finanțarea nerambursabilă solicitată prin aproape 60 de proiecte este mult mai mare decât cea disponibilă, de aproape 55 de milioane de euro.
Regiunea cu cele mai mari alocări
Chiar dacă au putut particulariza numărul de axe și subdomenii de finanțare, alocările făcute de fiecare ADR a trebuit să țină cont de politicile prioritare ale UE.
„Există anumite concentrări tematice, din toți banii cel puțin 25% trebuie să meargă pe zona de competivitate, inovare, transfer tehnologic, iar 30% inițial, dar în fapt 38% din fonduri spre zona «verde», de la eficiență energetică, la mobilitate urbană și spații verzi”, explică pentru Europa Liberă Vasile Asandei, directorul ADR Nord-Est.
El explică astfel și motivul pentru care pentru turism – zona fiind considerată una din cele mai atractive din țară din acest punct de vedere, incluzând și partea românească a Bucovinei – alocarea e de doar 103 milioane de euro.
În schimb pentru firme sunt disponibili peste 350 de milioane de euro. fiind lansate deja două apeluri – unul pentru IMM-uri și unul pentru microîntreprinderi.
Regiunea compusă din județele Iași, Suceava, Botoșani, Bacău, Neamț, Vaslui beneficiază de cea mai mare alocare de bani nerambursabili, 1,75 miliarde de euro, din care 1,46 miliarde reprezintă fonduri UE, iar diferența e asigurată de co-finanțarea de la bugetul central de stat.
ADR Nord-Est a lansat doar 17 apeluri de proiecte, 8 fiind deschise și în prezent.
„Nu e relevant doar numărul de apeluri, ci și numărul de proiecte depuse și pot spune că avem 950 de proiecte depuse, peste 250 sunt în etapa de contractare, 250 sunt contractate deja, celelalte sunt în evaluare sau au fost respinse că nu au îndeplinit criteriile”, explică directorul ADR Nord-Est.
Specialistul în fonduri UE Răzvan Gălățan subliniază că, în cazul regiunii Nord-Est, de exemplu, numărul de proiecte înregistrate trebuie raportat și la axa pentru care au fost depuse – cea aferentă microîntreprinderilor – apelul lansat fiind în valoare de doar 30 de milioane de euro.
Vorbim de o valoare mică raportat la totalul programului.
Avalanșă de proiecte din mediul privat în Muntenia Sud, penuri în Vest
El mai atrage atenția și asupra altor situații atipice: spre exemplu, în regiunea Vest au fost lansate peste 45 de apeluri, însă la majoritatea numărul proiectelor depuse este foarte mic.
Spre exemplu, la axa pentru sprijinul acordat IMM-urilor, deși sunt disponibile 40 de milioane de euro, au fost depuse doar zece proiecte, cu o solicitare de șase milioane de euro.
Bugetul de finanțare al unui proiect cu fonduri UE este următorul:
- Fonduri nerambursabile: UE + bugetul statului
- Cheltuieli eligibile, suportate de către beneficiar
- Cheltuieli neeligibile (dacă este cazul): suportate de către beneficiar
La axa pentru microîntreprinderi lucrurile stau ceva mai bine, cu peste 100 de proiecte depuse, în 2 apeluri, alocarea nerambursabilă cerută fiind de doar 18 milioane de euro, jumătate din bugetul apelurilor, de 36 de milioane de euro.
Cu totul altfel stau lucrurile în alte regiuni, precum Muntenia Sud, unde la axele pentru IMM-uri și microîntreprinderi sunt în total peste 1.300 de proiecte depuse.
La axa de sprijin pentru IMM-uri, în cele șapte județe ale regiunii au fost depuse peste 800 de proiecte, fondurile nerambursabile solicitate fiind de aproape 120 de milioane de euro, în condițiile în care bugetul apelului e de doar 47 milioane de euro.
Și la microîntreprinderi situația e similară, cu peste 550 de proiecte depuse și o alocare cerută de 4 ori mai mare decât bugetul disponibil, de 143 milioane de euro.
Directorul Agenției, Liviu Mușat, a menționat într-un interviu publicat recent pe site-ul ADR Sud Muntenia că interesul mediului privat a fost enorm, în special în domenii precum dezvoltarea infrastructurii turistice, dar și în industria de confecții și componente metalice, respectiv a service-urilor auto.
Potrivit acestuia, cele mai multe proiecte au fost depuse din județul Argeș.
„Departajarea proiectelor se face în funcţie de punctaj, conform prevederilor specificate în Ghidul Solicitantului”, a spus Liviu Mușat.
„Primele vor intra la contractare proiectele care au atins pragul de excelenţă și se încadrează în procentele din alocarea financiară stabilite prin ghidurile solicitantului. Proiectele vor fi ordonate descrescător, în funcție de punctajul obținut”, a detaliat el.
În regiunea Vest în schimb, tocmai grilele de punctaj ar fi „inhibat” firmele să solicite mai multe fonduri, întrucât ar fi fost foarte stufoase – de aproximativ 60 de pagini, explică Răzvan Gălățan.
Cu toate aceste diferențe între regiuni, specialistul apreciază că per ansamblu lansarea apelurilor de finanțare pare să intre în grafic, în 2024 majoritatea agențiilor lansând astfel de apeluri de proiecte „la foc automat.”
Există șanse ca majoritatea proiectelor să poată fi implementate până la final de 2029, care va fi termenul limită al programelor cu fonduri UE din exercițiul financiar 2021-2027, consideră el.
Rămâne de văzut dacă descentralizarea fondurilor, către ADR-uri, s-a dovedit de bun augur.
„Argumentul pentru această schimbare a fost de a aduce decizia mai aproape de oameni. Poate nu era rău să existe totuși un organism care să le poată cumva superviza și să asigure și un anumit tip de practică unitară. Birocrația s-a redus un pic, dar dacă a fost o soluție bună sau nu vom vedea după calitatea proiectelor care vor rezulta”, conchide specialistul.
Cum sunt împărțite regiunile de dezvoltare ale României
Înființarea regiunilor de dezvoltare din România își are originea la finalul anilor '90 și a fost parafată prin Legea 315 din 2004, în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană.
Au fost înființate opt regiuni de dezvoltare, rămase în aceeași formă până astăzi, chiar dacă alcătuirea unora dintre acestea este contestată de unii specialiști sau reprezentanți ai comunităților.
Discuții cu privire la regiunile României au apărut frecvent și în contextul mult-discutatei reforme administrative a României, promise de multiple guvernări, dar mereu amânată.
Spre exemplu, unul din co-fondatorii Mișcării pentru Dezvoltarea Moldovei, George Țurcănașu, cadru universitar la Iași, afirma pentru Europa Liberă că regiunea de Sud-Est este una hibrid, în care Galați, parte a Moldovei istorice, se regăsește alături de Brăila, Buzău și toată Dobrogea în această regiune contestată, de care am vorbit Sud-Est.
Președintele Consiliului Național Secuiesc, Izsák Balázs, susținea și el, că alăturarea județelor cu populație majoritar maghiară, Harghita și Covasna, celor cu populație majoritar românească s-a dovedit nefastă pentru primele după aderarea României la UE.
Cele opt regiuni de dezvoltare ale României sunt compuse din următoarele județe:
1. Regiunea de dezvoltare Nord-Est: județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.
2. Regiunea de dezvoltare Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.
3. Regiunea de dezvoltare Sud – Muntenia: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.
4. Regiunea de dezvoltare Sud-Vest Oltenia: Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea.
5. Regiunea de dezvoltare Vest: Arad, Caras-Severin, Hunedoara și Timiș.
6. Regiunea de dezvoltare Nord-Vest: Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare si Sălaj.
7. Regiunea de dezvoltare Centru are în componență următoarele județe:
Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu.
8. Regiunea de dezvoltare București: municipiul București și județul Ilfov.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
