Linkuri accesibilitate

Interviu | Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc: „Autonomia nu ar leza statul român, dar ne-ar ajuta să ne dezvoltăm!”


Izsák Balázs, preşedintele Consiliul Naţional Secuiesc, organizaţie care militează pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, spune că judeţele Harghita şi Covasna, parţial şi Mureş, au rămas (mult) în urma celorlalte trei judeţe din aceeeaşi regiune de dezvoltare, Centru.

Judeţele din Secuime sunt „discriminate indirect” de către autorităţile centrale şi stagnează economic, în comparaţie cu judeţele învecinate, cu populaţie preponderent românească, spune preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsák Balázs, într-un interviu acordat Europei Libere.

În acest sens, autonomia teritorială a „Secuimii” ar oferi o libertate de organizare, inclusiv de accesare de fonduri comunitare, care ar permite o mai bună gestionare şi dezvoltare a resurselor, spune liderul Consiliului Naţional Secuiesc (CNS).

Subiectul rămâne însă unul sensibil, în condiţiile în care declaraţiile unor politicieni maghiari sau români au inflamat nu o dată spiritele între cele două părţi, or au iscat în spaţiul public discuţii ample.

Organizaţia promovează încă de la înfiinţare, în 2003, autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, iar recent a organizat în sprijinul acestui demers o nouă serie a focurilor de veghe, în peste 100 de localităţi din Harghita, Mureş şi Covasna.

Manifestările iniţiate în 2015 sunt organizate în ultima duminică din octombrie - zi dedicată în comunitate ideii de autonomie a ţinutului secuiesc.

Începând cu 2015, în zeci de localităţi din Secuime în ultima zi a lunii octombrie sunt aprinse focuri de veghe, care marchează şi doleanţa legată de autonomia teritorială.
Începând cu 2015, în zeci de localităţi din Secuime în ultima zi a lunii octombrie sunt aprinse focuri de veghe, care marchează şi doleanţa legată de autonomia teritorială.

Implicarea comunităţii ilustrează de fapt principiul democraţiei directe - care presupune consultarea directă a cetăţenilor, chiar dacă este dublată uneori şi de reprezentare politică, din partea a diverse formaţiuni maghiare, spune liderul CNS, Izsák Balázs.

Statutul autonomiei, întocmit chiar de CNS şi depus de mai multe ori, prin intermediul unor parlamentari maghiari în Parlament, a fost respins însă de fiecare dată.

Izsák Balázs spune că problemele din Secuime, în special cele economice, rămân.

„După 15 ani de la aderarea României la UE, se vede o distincție clară, dacă ne uităm la graficul evoluţiei PIB-ului pe cap de locuitor în regiunea Centru: vedem o creștere în cazul județelor cu populație preponderent românească, Brașov Sibiu şi Alba și o stagnare în cazul judeţelor Covasna, Harghita și Mureș”.

Nici faptul că judeţele din Secuime, în special Harghita şi Covasna, sunt conduse la toate nivelurile de lideri ai formaţiunilor maghiare şi nici sprijinul venit dinspre Budapesta, nu sunt suficiente pentru a compensa aceste diferenţe, adaugă el.

Dacă judeţele din Secuime ar fi fost constituite într-o regiune de dezvoltare separată - iar legislaţia europeană ar fi permis acest lucru - asta ar fi schimbat lucrurile, fără să fi lezat de facto interesele statului român.

Temerile legate de eventuale politici revizioniste ale Budapestei nu au temei, spune acesta.

„Ungaria a pierdut acum 100 de ani suveranitatea asupra Transilvaniei și a Ținutului Secuiesc. E un lucru clar, un fapt istoric, împlinit. Nu văd în schimb din partea Bucureștiului efortul de a spune: 'Da, este responsabilitatea noastră, a Bucureștiului, a organului legislativ al României, a Parlamentului României, există această discrepanţă, să o tratăm'”, mai spune Izsák Baláz.

În interviul acordat Europei Libere, el mai vorbeşte despre scopul reunirii comunităţii în jurul focurilor de veghe, subdezvoltarea economică a judeţelor din Secuime şi de ce, în viziunea sa, solicitarea de autonomie nu ar trebuie să inflameze spiritele.

Sunt atinse şi subiecte mai sensibile, precum declaraţiile controverstae ale premierului Ungariei, Viktor Orbán, de la Balvanyos care au stârnit indignarea din partea instituţiilor europene, dar şi măsura în care relaţiile româno-maghiare au evoluat sau nu.

Principalele declaraţii ale lui Izsák Balázs:

  • Aprinderea focurilor de veghe la final de octombrie e legată de solicitările de autonomie teritorială, participanţii ştiu asta.
  • Considerăm că Ținutul Secuiesc este subdezvoltat față de alte regiuni şi e nevoie de fonduri suplimentare pentru dezvoltarea sa.
  • Situația economică a Ținutului Secuiesc arată că acesta este supus unei discriminări indirecte.
  • După aderarea României la UE, PIB-ul judeţelor cu majoritate maghiară din regiunea Centru a stagnat, în timp ce în judeţele cu populaţie românească a crescut.
  • Dacă PIB-ul este mai scăzut atunci și românii care trăiesc în Miercurea-Ciuc sau în Târgu-Secuiesc trăiesc mai prost.
  • Autonomia nu înseamnă rupere de România. Prin faptul că a fost elaborat un statut, depus în Parlament, este recunoscut dreptul exclusiv al forului legislativ al României să decidă în această problemă.
  • Am fost prezent la discursul lui Orbán Viktor de la Băile Tuşnad. Tot ce a spus a fost despre imigraţia ilegală şi o reflecţie asupra acestei teme.
  • Nu merge asta: nu acordăm autonomie, dar când e vorba de probleme, ne prefacem ca şi cum am fi acordat autonomie şi aruncăm responsabilitatea pe conducătorii locali.
  • Dialogul este greu, dar nu există alte cale. Sunt momente când această dificultate (a dialogului româno-maghiar) chiar creşte, dar nici atunci nu este altă cale.

Europa Liberă: Care este scopul acestor focuri de veghe, aprinse la final de octombrie, în localităţile din „Secuime”?

Izsák Balázs: Consiliul Național Secuiesc s-a constituit la sfârșitul lunii octombrie, în anul 2003, deci data este legată de acest eveniment. Legat de scop, sunt politicieni și figuri publice care militează pentru autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc, dar noi am considerat că este absolut necesar ca cel puțin o dată într un an, comunitatea afectată, secuimea, să-și exprime aceeași doleanță.

De profesie inginer, Balázs Izsák conduce Consiliul Naţional Secuiesc din 2008.
De profesie inginer, Balázs Izsák conduce Consiliul Naţional Secuiesc din 2008.

Ar fi o autentificare a rolului pe care îl avem noi, sau domnul Kulcsár-Terza József (deputat UDMR), care a înaintat în faţa Parlamentului României statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc (iniţiative depuse în mai multe rânduri, respinse însă de Parlament, n.red.). Deci acțiunile noastre sunt în fiecare an „autentificate” de însăşi comunitatea afectată.

Europa Liberă: Şi care e răspunsul comunității?

Izsák Balázs: Răspunsul este da, un da pentru autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc. Lumea știe foarte bine, când lansăm o chemare, cu mult înaintea sărbătorii, spunem foarte clar, concis, că prezența lor, aprinderea acestor focuri de veghe este o formă de manifestare pe lângă autonomia Ținutului Secuiesc, oamenii sunt conștienți de acest lucru.

E cunoscută noţiunea democraţiei directe, am utilizat-o inclusiv la constituirea Consiliului Naţional Secuiesc. În localităţile Ţinutului Secuiesc am chemat oamenii să se adune și să aleagă un deputat în Consiliul Național Secuiesc (CNS), deci ştia toată lumea şi avea posibilitatea să se prezinte, să meargă, să ia parte în mod activ în alegeri. Orice întrunire, orice manifestare de fapt face parte din democrația directă, când cetățeanul își exprimă el însuşi dorința.

Altădată apelăm la democrația indirectă, la reprezentare, democrația reprezentativă - de exemplu domnul deputat Kulcsár-Terza József, care a înaintat în faţa Parlamentului autonomia Ținutului Secuiesc - care completează această metodă a CNS. Adică apare și în fața Parlamentului doleanţa noastră, prin aleșii noștri.

Dar şi în mod direct poate să apară această doleanţă, de exemplu în ziua autonomiei Ținutului Ținutului Secuiesc (marcată în ultima duminică din octombrie).

Am inițiat acest eveniment pentru prima dată în 2015, când așa am crezut noi, să aprindem focuri de veghe la delimitarea administrativă, la granița Ținutului Secuiesc.

A fost însă o doleanță și din celelalte sate să nu facem numai la margini, ci să fie o posibilitate deschisă pentru fiecare localitate. De atunci, din 2015, numărul comunelor / satelor şi numărul participanților sunt în continuă creștere.

Europa Liberă: Scopul este să încercaţi să transmiteţi un semnal, fie şi simbolic, sau să uniţi comunitatea în jurul ideii de autonomie?

Izsák Balázs: Două lucruri trebuie să facem: o dată, conştientizarea acestui scop, să înțeleagă toţi ce înseamnă autonomia, care sunt instituțiile autonomiei, cum se realizează. Deci comunitatea afectată trebuie să cunoască date, facem aşadar şi asta.

Pe de altă parte, trebuie să transmitem față de forul legislativ doleanțele noastre. Şi asta facem. Există apoi și palierul internațional, în privinţa accesului la fondurile europene.

Noi considerăm că Ținutul Secuiesc este subdezvoltat față de alte regiuni ale țării și considerăm că prin inițiativa cetățenească europeană, pentru regiunile naționale considerăm că sunt necesare fonduri suplimentare pentru dezvoltarea Ținutului Secuiesc.

Europa Liberă: În ce se traduce, în accepţiunea dumneavostră autonomia teritorială? Este o idee care în sânul comunităţii româneşti naşte mereu nelinişti. Are o miză simbolică-istorică, politică sau practică?

Izsák Balázs: Este și practică și politică; este o soluție prin care o regiune, locuitorii unei regiuni obțin competențe suplimentare de la puterea centrală pentru a soluționa unele probleme.

Toate autonomiile din Europa funcționează pe baza unor legi, adoptate de forul legislativ al țării respective. Deci nu este vorba de ruperea de ţara respectivă.

Europa Liberă: Şi totuşi de multe ori ideea e interpretată ca un act de nesupunere, de delimitare, chiar de nerecunoaştere a suveranităţii României. Cum consideraţi această interpretare?

Izsák Balázs: Este direct contrazisă de practica CNS, pentru că am elaborat un proiect de lege pe care l-am înaintat în fața Parlamentului României. Deci prin aceasta recunoaștem dreptul exclusiv al forului legislativ al României să decidă în această problemă.

Deci asta nu este rupere, asta nu este secesiune, asta este recunoașterea autorității de stat, de a legifera probleme administrative.

Autonomia practic este o problemă administrativă a unei țări, care în același timp garantează drepturi egale pentru toți locuitorii regiunii respective, în toate domeniile.

Europa Liberă: Ce ar aduce în plus un astfel de statut, nu sunt suficient respectate aceste drepturi? Puteţi da unul-două exemple concrete?

Izsák Balázs: De exemplu, resursele naturale, conform Constituției, reprezintă un avut obștesc, public. Însăși autoritățile alese de locuitorii regiunii reprezintă obștea. Deci „consiliul regional” este o instituție a statului român. Nu prevede Constituția ca resursele naturale să fie gestionate de autoritatea centrală.

Europa Liberă: Autonomia de care vorbiţi e realizabilă şi în condiţiile Constituţiei actuale sau v-aţi încumeta la demersul de schimbare a acesteia?

Izsák Balázs: Noi considerăm că în condițiile Constituției este posibilă. Cei care spun că va trebui modificată Constituția consideră că aceasta prevede modul de organizare a teritoriului. Se vorbeşte de judeţe, or în aceste județe nu se încadrează o regiune, autonomă.

Pe mine nu m-ar supăra deloc dacă Ţinutul Secuiesc ar fi un judeţ, nu are nicio importanţă; deci nu Constituţia trebuie (modificată, n.red.), ci Legea 2 din 1968 (privind organizarea administrativă a teritoriului României).

Legea 2 se poate schimba şi să spună că județele Harghita, Covasna și o parte din județul Mureș vor fi un nou județ. Nici acele competențe pe care le-ar avea acest judeţ nu ies din cadrul constituțional, deoarece articolul 117 al Constituţiei prevede că organizații administrative autonome se pot constitui prin legi organice.

Deci consiliul legislativ al Ținutului Secuiesc ar fi un organism administrativ autonom, constituit pe baza articolului 117 a Constituției Romaniei.

Articolul 117 al Constituţiei prevede la alineatul 3 că „autorităţi administrative autonome se pot înfiinţa prin lege organică”. Referitor la instituţiile care exercită proprietatea publică actul legislativ suprem menţionează la articolul 136, alineatul 1 că „proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale”.
„Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice”, menţionează alineatul următor al aceluiaşi articol din Constituţie.

Europa Liberă: Consideraţi că pune statul român piedici - în forma actuală de organizare - dezvoltării zonei secuieşti, sau nu o sprijină suficient şi atunci vă doriţi „luarea sorţii în propriile mâini”?

Izsák Balázs: Trebuie să discutăm despre discriminarea indirectă. Conform dreptului comunitar, internațional, sunt considerate forme de discriminare indirectă o serie de măsuri aparent neutre care ca rezultat dau o situație neavantajoasă pentru o comunitate.

Situația economică a Ținutului Secuiesc arată că acesta este supus unei discriminări indirecte, o indică datele statistice.

Europa Liberă: În ce anume se traduce situaţia aceasta dezavantajoasă, pentru comunitatea secuiască?

Izsák Balázs: Pur și simplu mă refer la PIB pe cap de locuitor, care în 2007, anul aderării României la Uniunea Europeană, în regiunea de dezvoltare Centru era echilibrată între cele şase judeţe.

Acum, după 13 ani se vede o distincție clară; dacă ne uităm la graficul evoluţiei PIB-ului pe cap de locuitor vedem o creștere în cazul județelor cu populație preponderent românească, Brașov Sibiu şi Alba și o stagnare în cazul judeţelor Covasna, Harghita și Mureș.

Harghita şi Covasna, codaşe la PIB / cap de locuitor
În 2019 spre exemplu, conform datelor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, PIB-ul pe cap de locuitor în Harghita şi Covasna a fost între 8.200 - 8.300 euro / capita, puţin peste 9.000 euro / locuitor în Mureş în timp ce în Alba a fost aproape 12.000, Sibiu - aproape 12.500, Braşov de aproape 13.500, conform datelor publicate anul trecut de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză. Prognoza publicată de Comisie la începutul acestui an, pentru intervalul 2021-2025, păstra aceste diferenţe.
Datele INS, citate de Hotnews, arătau de asemenea că judeţele Harghita şi Covasna erau mult sub media naţională a PIB-ului / cap de locuitor, de 11.500 euro. Sub acest parametru se situa şi judeţul Mureş. În schimb, Braşovul şi Sibiu erau între cele doar 9 judeţe cu indici peste media naţională, iar Alba era primul sub medie, foarte aproape de aceasta.
Produsul Intern Brut / cap de locuitor, exprimat în mii de euro, anual. Nivelul din judeţelor Hargita şi Covasna, dar şi Mureş, este mult mai scăzut decât cel din judeţele Alba, SIbiu şi mai ales Braşov, arătau estimările Comisiei Naţionale de Prognoză.
Produsul Intern Brut / cap de locuitor, exprimat în mii de euro, anual. Nivelul din judeţelor Hargita şi Covasna, dar şi Mureş, este mult mai scăzut decât cel din judeţele Alba, SIbiu şi mai ales Braşov, arătau estimările Comisiei Naţionale de Prognoză.
Covasna avea în 2019 cel mai mic volum al PIB-ului total în 2019 (doar 7,5 mld lei), Harghita - 11,2 mld lei, comparativ cu Braşov (35,9 mld lei) şi Sibiu (24,7 mld lei), potrivit ZF, care cita datele Comisiei de Prognoză. Mureşul (21,7 mld lei) avea un PIB ceva mai mare decât Alba (18,5 mld lei).
O sinteză a portalului analizeeconomice.ro arăta de asemenea că judeţele Harghita şi Covasna erau la coada clasamentului cu privire la creşterea PIB-ului total în intervalul 1995-2013 (sub 400%), în timp ce Mureşul era puţin peste acest prag, iar Alba, Braşov şi Sibiu (creştere de aproape 600%) au avut toate o creştere de peste 500% în acest interval.



Europa Libere: Care sunt cauzele accentuării acestor diferenţe, în opinia dumneavoastră?

Izsák Balázs: Primul motiv este că nu s-a urmărit recomandarea Uniunii Europene ca în acele regiuni care au particularități speciale, istorice, culturale, pot fi constituite în regiuni de dezvoltare NUTS 2, chiar separate. (Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică al UE clasifică regiunile de dezvoltare din ţările membre, n.red)

Tirolul de Sud este o regiune de dezvoltare separată, cu toate că în privința numărului de locuitori nu atinge limita inferioară a regiunii NUTS 2, dar se poate face derogare în asemenea situații, așa prevede Regulamentul referitor la regiunile statistice ale Uniunii Europene.

În cazul situației Ținutului Secuiesc nu s-a ținut cont că există posibilitatea să se facă derogare şi aceste județe pot să constituie o regiune de dezvoltare separată, unde aceste județe dirijează dezvoltarea și de fapt apropierea de nivelul judeţelor din jur.

Nu s-a analizat, nu s-a luat nicio măsură pentru a se vedea ce este de făcut cu acea diagramă care se deschide între Alba, Sibiu Brașov, respectiv judeţele din partea de jos a diagramelor - Mureş, Harghita, Covasna. Ce guvern a spus că trebuie rezolvat acest lucru?

Europa Liberă: Reducerea inegalităţilor între regiuni e în centrul politicii UE. Nu e la fel de mare atenţia şi pentru reducerea diferenţelor între judeţele care compun o regiune?

Izsák Balázs: Atenţia, nici a Comisiei Europene, nici a altor organe Uniunii Europene, dar nici „organele” României, nici Guvernul, nu se preocupă dacă în interiorul regiunilor apar discrepanțe și dacă sunt permanente.

Doleanţa noastră de la bun început a fost să existe o regiune de dezvoltare separată, să gestionăm noi problemele noastre.

Europa Liberă: Totuşi, administraţia locală şi judeţeană din Secuime e condusă de cele mai multe ori de lideri ai formaţiunilor maghiare, în special din UDMR. Nu e şi responsabilitatea lor de a înbunătăţi nivelul de trai al locuitorilor?

Izsák Balázs: Noi suntem cei care recunoaştem suvernitatea statului român; pe teritoriul României pentru dezvoltarea armonioasă a ţării primul responsabil este Guvernul României. Este primul responsabil pentru dezvoltare, pentru programul de guvernare, legislaţie, propuneri legislative.

Nu merge asta: nu dăm autonomie, dar când e vorba de probleme, ne prefacem ca şi cum am avea autonomie şi aruncăm responsabilitatea pe conducătorii locali.

Europa Liberă: Totuşi, pe de o parte autorităţile locale, mai ales în cazul oraşelor, au propriile venituri şi au o anumită autonomie din acest punct de vedere şi totodată, UDMR a fost la guvernare aproape în permanenţă în ultimii douăzeci de ani...

Izsák Balázs: Să continuăm discuţia când puteţi să îmi arătaţi o amplă analiză din partea Guvernului asupra diagramei - cu diferenţele între judeţe - de care am amintit... Să nu intrăm în presupuneri, cine ar fi vinovat, cine ar fi responsabil.

Nu. Până când Guvernul nu decide să aloce fonduri pentru a cerceta şi prezenta situaţia - cum s-a întâmplat acest lucru din 2007 până azi - putem să discutăm, dar nu are efect.

Până nu există atenţie de la centru, de la puterea centrală - România este ultra-centralizată altfel, nu este părerea mea, ci în general a analiştilor din toată Europa - degeaba vorbim.

Europa Liberă: Faptul că majoritatea primarilor, preşedinţi de Consilii Judeţene, aparţin formaţiunilor politice maghiare, nu ar trebui să ajute deloc ca situaţia să se îmbunătăţească, măcar parţial? Fac ceva în acest sens?

Izsák Balázs: Există un fapt statistic, despre care am vorbit. Acum încercaţi să interpretaţi lucrurile.

Europa Liberă: Nu este cazul, ci întrebam doar, dincolo de responsabilitatea autorităţilor centrale - unde de altfel UDMR e reprezentată în Coaliţia de guvernare - cât de responsabile sunt autorităţile locale, conduse, de zeci de ani, în special de reprezentanţi ai formaţiunilor maghiare...

Izsák Balázs: Dezvoltarea regiunilor e o chestiune complexă, are foarte multe laturi, inclusiv relaţii internaţionale, comerţ exterior şi aşa mai departe. Nu poate să soluţioneze un primar, sau un preşedinte de Consiliu Judeţean, toate aspectele economice ale dezvoltării.

Europa Liberă: Nu e suficient ca PIB-ul pe locuitor să crească, susţineţi...

Izsák Balázs: Nu, pentru că de exemplu, comerţul exterior aparţine şi competenţa este exclusiv a Guvernului.

Europa Liberă: Guvernul de la Budapesta a acordat o atenţie specială Transilvaniei şi a investit destul de masiv în ultimii ani aici. Ajutorul, de toate formele, nu compensează îndeajuns subdezvoltarea de care vorbeaţi?

Izsák Balázs: Budapesta ajută la menținerea identității, școli, grădinițe, dar nu are cum. Ungaria, Budapesta, acum 100 de ani a pierdut suveranitatea asupra Transilvaniei și a Ținutului Secuiesc.

E un lucru clar, e un fapt istoric, împlinit, dar din partea Bucureștiului nu văd efortul, că „da, este responsabilitatea noastră, a Bucureștiului, a organului legislativ al României, a Parlamentului României, există această discrepanţă, să o tratăm”.

Au trecut 15 ani de la aderarea la UE şi ce s-a făcut? Nimic nu s-a făcut... nici măcar nu s-a constatat. Noi suntem singurii care urmărim statistica și punem în fața tuturor că asta este.

Europa Liberă: Şi răspunsul oficialilor Guvernului care este?

Izsák Balázs: E o tăcere, o tăcere pasivă, indiferentă. Deşi bineînţeles că şi statul român ar fi interesat ca regiunile să se dezvolte, inclusiv Ţinutul Secuiesc.

Europa Liberă: Aici pot interveni şi interpretările, poziţionările politice. Iniţiativa autonomiei este interpretată uneori ca o încercare de delimitare de România şi de apropiere, asociere cu Ungaria. Cum priviţi aceste temeri?

Izsák Balázs: Această presupunere, teamă nu are temei real.

Europa Liberă: Dar poate fi alimentată de atenţia specială acordată Transilvaniei, Secuimii, de politica FIDESZ şi de Guvernul condus de Viktor Orbán...

Izsák Balázs: Aş trata împreună acest subiect cu privire la responsabilitatea guvernului maghiar faţă de maghiarii din Transilvania, cu responsabilitatea guvernului român față de comunitățile românești din Serbia și Ucraina.

Sunt comunităţi faţă de care există obligaţii şi observ că guvernele României neglijează comunitățile românești de dincolo de granițele României, tocmai din teama ascunsă, „ce ar face ungurii dacă noi sprijinim românii din Ucraina, sau din Valea Timocului”?

Mi-e teamă că nu este un organ guvernamental românesc care să ştie câţi români trăiesc în valea Timocului. Cât s-a investit pentru educarea în spirit cultural românesc, a românilor, copiilor românilor din Valea Timocului?

Acest sprijin se poate acorda şi în cadru internaţional, al cooperării între ţări, nu reprezintă niciun pericol pentru ţările respective; nu cred că responsabilitatea guvernului român faţă de românii din Valea Timocului ar periclita integritatea teritorială a Serbiei... nu cred.

Europa Liberă: Problema româno-maghiară păstrează totuşi sensibilităţi aparte. Nu riscă problema autonomiei să inflameze spiritele? Există şi exemple recente, cu controversele legate de intonarea imnului Ţinutului Secuiesc de către componenţii naţionalei de hochei la Campionatul Mondial, apoi la Cupa României la hochei...

Izsák Balázs: Sunt de partea dialogului, oricât de greu să fie, altă cale nu există; de multe ori pare greu, mulţi invocă anumite momente de care pomeneaţi şi de acolo-încolo dialogul devine imposibil. Dialogul este greu, dar nu există alte cale. Sunt momente când această dificultate chiar creşte, dar nici atunci altă cale.

Europa Liberă: Recent, doamna Katalin Szili, însărcinatul premierului Viktor Orbán, spunea că declaraţia din 1992 de la Cluj, prin care se cerea autonomia Ţinutului Secuiesc, rămâne actuală. Şi această declaraţie a stârnit discuţii...

Izsák Balázs: Dacă cineva susţine o declaraţie comună a reprezentanţilor parlamentari... nu trebuie luată declaraţia dânsei, ci declaraţia respectivă, frază după frază. Care este acea parte care lezează integritatea teritorială a României? Există o parte care spune aşa ceva, care lezează interesele poporului român? Nu.

În dreptul internațional problemele legate de drepturile omului reprezintă un domeniu de cooperare internațională. Drepturile minoritatilor aparțin drepturilor fundamentale ale omului, deci nu exista o exclusivitate cand vorbim de drepturile minorităţilor. Este un domeniu de cooperare internațională.

Chiar și Tratatul bilateral între România și Ungaria conține articole care se referă atât la românii din Ungaria cât și la ungurii din România.

Europa Liberă: Doar că astfel de declaraţii, precum cea amintită, nu sunt agreate în prealabil de comun acord. Par unilaterale şi de altfel stârnesc reacţii din partea politicienilor români ulterior...

Izsák Balázs: Cooperarea internațională între România și Ungaria este reglementată, există comisie, grup interguvernamental care are un program, chiar dacă o perioadă lungă activitatea a fost, să nu zic suspendată, dar mă rog...

România şi Ungaria sunt state ale aceleiași Uniuni Europene, ambele sunt membre NATO, au o relație comercială importantă, schimb comercial important. E interesul atât al României cât și al Ungariei ca această relație să fie bună.

Europa Liberă: Cât de mult complică lucrurile poziţionarea domnului Viktor Orbán, diferită uneori de cea a liderilor UE, pe diverse teme, care de altfel au propus, în mai multe rânduri şi sancţiuni aplicate Ungariei? Inclusiv după declaraţiile de anul acesta, de la universitatea de vară de la Băile Tuşnad?

Izsák Balázs: Eu am fost acolo şi am auzit acele fraze. De fapt toată discuția pe această temă are un fundament legat de politica internă a Ungariei. Deci Orbán Viktor, orice ar spune, orice ar face, socialiștii, liberalii vor ataca, sunt împotriva lui. Dânşii sunt în spatele generării acestei atmosfere și în situația interpretării tendențioase a cuvintelor sale din Balvanyos.

Tot ce a spus s-a referit la imigraţia ilegală. Cum nici România nu există nici o tendință ca în Occident, unde există o ideologie prin care vor ca toate rasele lumii să se amestece, să nu mai fie naţiuni.

Nici în România această ideologie nu este simpatică pentru majoritatea românilor, la modul „haideţi să facem din România o zonă internaţională a tuturor raselor”. Nu. La asta majoritatea românilor ar spune un „nu categoric”.

Europa Liberă: Dar asta se poate întâmpla şi pentru că nu suntem suficient de educați pe această temă, ar spune unii.

Izsák Balázs: Deci nici România nu este interesată să primească imigranți ilegali, zeci de mii, cum este prevăzut în proiectele Uniunii Europene. Este altă cultură, altă tradiţie.

Noi români și maghiari trăim aici în Ardeal de foarte mult timp, am avut zile și ani buni, zile și ani rele, am avut și conflict şi colaborare, dar totuși avem o tradiție de convieţuire.

Declaraţiile lui Viktor Orbán care au indignat opinia publică
Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a stârnit un val uriaş de indignare, în România şi în Europa, după declaraţiile făcute în luna iulie, la şcoala de vară de la Băile Tuşnad.
El a fost acuzat de declaraţii rasiste de către liderii europeni după ce a vorbit despre faptul că populaţiile maghiare din bazinul carpatic nu sunt de rasă mixtă.
„Există o lume în care popoarele europene sunt amestecate cu oameni din afara Europei. Aceasta este o lume de rasă mixtă. Iar noi suntem noi, adică oamenii din Europa se amestecă unii cu alții: se mută, își iau locuri de muncă, se mută. Astfel, de exemplu, în Bazinul Carpatic, nu suntem de rasă mixtă...Suntem dispuși să ne amestecăm unii cu alții, dar nu vrem să devenim o rasă mixtă”, este fragmentul care au atras reacţii vehemente din comunitatea internaţională.
Liderii Parlamentului European au calificat declaraţiile drept „inacceptabile”, solicitând recomandări şi chiar suspendarea unor drepturi, precum cel de vot, al Ungariei.
„Rasismul și discriminarea, sub toate formele, trebuie condamnate fără echivoc și combătute eficient la toate nivelurile”, au spus atunci liderii celor șapte grupuri politice din PE”.
În România, preşedintele Klaus Iohannis a criticat cel mai vehement declaraţiile premierului ungar, considerând că au reprezentat „o eroare majoră” şi că „este inadmisibil ca un înalt demnitar european să vină pe scena publică cu un discurs construit pe teoria raselor”.
Liderii coaliţiei de guvernare, Marcel Ciolacu şi premierul Nicolae Ciucă au fost mai puţini vocali, părând să accepte explicaţiile liderului UDMR, Kelemen Hunor, care a transmis că „Viktor Orbán nu este rasist” şi că miza mediatizării ample a declaraţiilor ar fi fost scoaterea UDMR de la guvernare.
Formaţiunea maghiară este considerată de altfel tot mai apropiată de FIDESZ, din coaliţia de guvernare condusă de premierul maghiar. Pe de altă parte, Viktor Orbán a exprimat adeseori opinii distincte, sau chiar în răspăr cu UE, fiind singura dintre ţările membre care s-au opus unui nou val de sancţiuni aplicate Rusiei.
În trecut, Ungaria a fost sub lupa liderilor UE, care au luat în calcul inclusiv suspendarea alocării unei părţi consistente a fondurilor europene dedicate ţării vecine, pe motiv de nerespectare a statului de drept, respectiv legate de corupţie. În cele din urmă, ambasadorii UE au acordat Ungariei termen până în decembrie pentru a-şi îndeplini obligaţiile.


Europa Liberă: Totuşi, poziția autorităților române sau este, sau pare cumva mai permisivă, legată de tendințele de care vorbeaţi? În vreme ce domnul Viktor Orbán ţine să se delimiteze, inclusiv la nivel de discurs, de aceste politici. Abordarea celor două guverne în discursul public e totuşi diferită.

Izsák Balázs: Să vorbim despre lucruri concrete: care este soarta migranților care intră şi traversează granița României în mod ilegal? Ce se întâmplă cu ei? Sunt primiţi cu urale, cu ovaţii, sunt cazaţi bine? „Bine aţi venit, aţi venit fără acte, nicio problemă, facem alte acte, cum vreţi dumneavoastră, declaraţi cine sunteţi, de unde veniţi şi completăm acte”?

Aşa se procedează în România? Şi nu mă refer refugiaţii ucraineni, ci la cei din Africa, Asia... În Italia, Franţa, Marea Britanie sunt primiţi cu miile, poate cu zecile de mii, migranţi ilegali, care sosesc fără acte. În România traversarea ilegală a graniţei este infracţiune, aşa spune Codul Penal.

Europa Liberă: Deci susţineţi că de fapt premierul maghiar s-ar fi referit la aceste aspecte?

Izsák Balázs: Da, la asta s-a referit şi era o reflexie asupra unor ideologii care susțin imigrarea ilegală; care spun că noi nu mai vrem ca naţiunile occidentale să mai existe, că trebuie să creăm naţii mixte, culturi mixte, grupuri mixte; sunt ideologii. Domnul Orbán s-a delimitat de aceste ideologii. De fapt asta este şi poziţia României, dacă urmărim practica.

Europa Liberă: Totuşi, oficialii români de la nivel înalt nu au ieşit cu astfel de declaraţii...

Izsák Balázs: Să vedem legea, ce spune Codul Penal? Cum tratează trecerea ilegală a graniţei? Ca infracţiune, ceea ce din punctul meu de vedere e corect.

Europa Liberă: Au demersurile şi lobby-ul legate de autonomia Ţinutul Secuiesc şi o componentă etnică, în sensul de delimitare, de conservare a unei etnii, secuieşti în acest caz?

Izsák Balázs: Da. Nu vrem să ajungem la soarta sașilor. Cred că răspunsul meu este destul de concludent, nu?

Europa Liberă: Fără să consideraţi totuşi că secuii au o etnicitate superioară celei româneşti, sau săseşti, bănuiesc...

Izsák Balázs: Nici vorbă. Din documentele noastre nu reiese așa ceva. Noi avem anumite particularități culturale, cum le are fiecare popor; nu există între particularitățile culturale ale diverselor popoare o ierarhie. Egalitatea între oameni se bazează pe demnitatea omului. Demnitatea omului trebuie respectată indiferent de națiunea și cultura de care aparține.

Europa Liberă: Cât de mult au evoluat „la firul ierbii” raporturile între români şi maghiari, în ultimii 15-20 de ani? S-a schimbat ceva semnificativ?

Izsák Balázs: Consider că dacă aș trăi la mii de kilometri, atunci aș putea formula mai obiectiv, o poziţie. Dar nu sunt un om care privește din exterior, sunt participant, aici trăiesc.

E foarte greu de spus, pentru că şi înainte de 1989 şi după aceea au fost evenimente care au tulburat spiritele. S-au întâmplat lucruri, mă refer la martie '90. E greu să apreciez şi nici nu cred că rostul nostru (al CNS, n.red.) este să facem un bilanţ istoric al ultimilor zeci de ani.

Sunt anumite principii care eu cred că sunt acceptabile și pentru români și pentru maghiari și în baza acestor principii trebuie să colaborăm și să ducem un dialog.

Europa Liberă: Sunt provocări urgente, ce ţin de drepturile minorităţii maghiare, de care locuitorii din Secuime se izbesc în viaţa de zi cu zi?

Izsák Balázs: Sunt întrebări grele, pentru că însăși autonomia în primul rând nu vorbeşte de acordarea unui drept, ci de o garanție instituțională. Pentru că despre anumite drepturi se poate discuta şi în culise, între partide.

Se pot face înţelegeri, de scurtă durată, cu anumite şcoli, dar însăşi garanţia instituţională, garanţia stabilă, lipseşte.

Europa Liberă: Am văzut în declaraţia CNS de după evenimentul cu focurile de veghe că „autonomia teritorială este garanția păcii, securității și prosperității” şi că „poate oferi un cadru legal care garantează egalitatea deplină și efectivă pentru cetățenii Ținutului Secuiesc”.

Izsák Balázs: Încrederea mea fix în asta este.

Europa Liberă: Şi românii din Secuime ar fi integraţi, în lumina unei autonomii?

Izsák Balázs: Cum să nu? De aceea este greșită să se numească autonomie etnică, cu toate că are și o componentă etnică, dar autonomia teritorială aparține regiunii și beneficiază toţi locuitorii regiunii respective. Deci modelul este cel al statului democratic.

Europa Liberă: Adică acel PIB scăzut de care vorbeaţi, din Secuime îi afectează şi pe românii de acolo...

Izsák Balázs: Absolut. Dacă PIB-ul este mai scăzut atunci și românii care trăiesc în Miercurea-Ciuc sau în Târgu-Secuiesc şi ei trăiesc mai prost.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 15 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Materialele sale pe Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    A intrat în echipa Europei Libere, ca freelancer, la începutul acestui an. În paralel realizează emisiunea de dezbateri Forum EBS de la un post de radio din Cluj.

    Licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG