E frig în curtea Bastionului Țesătorilor, unde echipa Europa Liberă filmează acest material. Decembrie își cere drepturile, dar Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie din Brașov, se încălzește tot mai mult, pe măsură ce-și amintește cum a pornit proiectul de benzi desenate istorice.
Declicul a avut loc în 2017, când conducerea muzeului a decis să marcheze printr-un film documentar 30 de ani de la revolta anticomunistă din 15 noiembrie 1987, de la Brașov. Pentru a ilustra evenimentul, regizorul a recurs și la bandă desenată.
„Recunosc că nu știam prea multe despre banda desenată istorică, dar mi-a plăcut foarte mult această formă de prezentare a istoriei”, își amintește Nicolae Pepene.
Pasul mare a fost făcut în 2018. Muzeul de Istorie Brașov a decis atunci să marcheze Centenarul și printr-o expoziție „România 100 în benzi desenate”, unde a prezentat lucrările a 20 de autori. Este anul din care a găzduit și prima ediție a unui Festival al Benzii Desenate Istorice.
„Încercăm să prezentăm istoria sub o altă formă, mult mai atractivă, fără să facem compromisuri în privința informațiilor științifice”, explică Pepene.
Pasul spre albumul „Istorii din '89 în benzi desenate” părea astfel, în 2019, unul natural. Dintre cei 39 de artiști români care au răspuns apelului, 21 aveau sub 14 ani la Revoluție. Șase sunt născuți după 1990.
„Jumătate din temele de aici sunt ale unor artiști care au vorbit cu părinții, cu bunicii, cu vecinii, unii cu ocazia asta au descoperit că au între vecini ofițeri de securitate sau oameni care au participat și au scăpat ca prin minune cu viață din încleștările acelui sfârșit de an”, spune directorul Muzeului de Istorie din Brașov.
„Ne plimbam cu trotineta cât era coada la lapte de lungă”
„În decembrie 89 aveam 6 ani și țin minte că mama ne făcea baie în bucătărie pentru că nu erau apă caldă sau căldură... și câteodată nici curent... sau gaze.” Așa începe banda desenată a artistului Octav Ungureanu, unul dintre coordonatorii albumului „Istorii din '89 în benzi desenate”.
Lucrarea arată doi copilași care se bălăcesc într-un lighean pus pe o masă de bucătărie.
„Era o iarnă blândă și aveam voie să mă plimb cu trotineta doar cât era coada la lapte de lungă, adică destul”, continuă Ungureanu propria explorare în universul lui decembrie 1989.
Acum are 39 de ani și face deja benzi desenate de 26 de ani. De 10 lucrează și bandă desenată istorică. Pentru proiectul inițiat de Muzeul de Istorie Brașov, a contactat peste 60 de artiști români.
„Doar 39 au răspuns pozitiv pentru că mulți erau deja prinși în alte proiecte. Albumul a fost realizat în două luni - timp pentru autori să-și aleagă subiectul, să se documenteze, să deseneze, e un timp totuși scurt”, explică Octav Ungureanu pentru Europa Liberă.
Crede că este un domeniu în creștere, chiar dacă suntem departe de ceea ce reprezintă fenomenul în alte țări.
„Editurile publică din ce în ce mai multă bandă desenată, ceea ce înseamnă că și publicul e în creștere și, practic, autorii au mai multe oportunități de a-și publica benzile desenate și de a lucra în domeniul ăsta”, susține Ungureanu.
Scurt tratat de adevăruri personale
„Nu s-a dorit un document istoric, ci s-au dorit, până la aflarea adevărului despre acest eveniment, poate cel mai important din viața noastră, niște istorii personale. Și atunci am zis: da, exact asta aș fi vrut și eu să fac, independent de propunerea cuiva”, explică pentru Europa Liberă ce l-a atras în proiect pe artistul - coordonator Alexandru Ciubotariu.
La Revoluție avea 10 ani. Spune că alegerea subiectului i-a venit în mod natural.
„Mi-a fost foarte simplu, chiar dacă a fost o implicare emoțională foarte mare. Sunt exact frânturile de memorie care m-au impresionat atunci. Nu sunt multe, sunt doar vreo cinci momente dar care, cumva, m-au răscolit și rămân cu mine mereu”, rememorează Ciubotariu.
S-a ajuns astfel la un scurt tratat de adevăruri personale exprimate de cei 39 de artiști. Perioada acoperită este între 14 decembrie 1898, când la Iași s-a încercat organizarea unui miting anti – Ceaușescu, până pe 28 decembrie, când un avion cu pasageri se prăbușește, lovit de armata română.
Puntea dintre generații
La momentul revoltei anticomuniste brașovene din 15 noiembrie 1987, Alexandra Gold avea doar câteva luni. Tatăl ei, angajat în secția de Ștanțe și Matrițe din Întreprinderea de Autocamioane Brașov, a decis să-și riște libertatea, să riște să nu-și mai vadă soția și singurul copil și să se alăture protestului inițiat de colegi.
„Nu a fost deportat (cum au fost alți participanți, n.r.), doar anchetat. Dar, participând acolo, a fost luat în vizor, a fost în continuare supravegheat de miliția de atunci”, spune Alexandra Gold pentru Europa Liberă. E o mândrie și o căldură în vocea ei, cum e multă căldură, dar și încrâncenare sau tensiune în modul în care redă, în benzi desenate, evenimentul de atunci.
Toate s-au strâns într-o altă carte cu benzi desenate istorice publicată de Muzeul de Istorie din Brașov: „15 noiembrie 1987”.
„Este un procedeu foarte plăcut atunci când descoperi prin ce au trecut părinții tăi și îi vezi în altă lumină, îi înțelegi altfel”, explică Alexandra Gold cum percepe ea perioada comunistă prin care a trecut prea puțin ca să aibă și amintiri personale din ea.
Cum să promovezi istoria cu succes
Ideea de a recurge la benzi desenate pentru a prezenta diferite perioade ale comunismului s-a dovedit un succes pe mai multe planuri.
Cu peste 2.000 de exemplare vândute, „Istorii din 89 în benzi desenate” este deja la al doilea tiraj și are o ediție în limba franceză.
„Am avut imediat o reacție din partea Institutului Francez. Din păcate, a venit pandemia și ne-a frânt aripile, pentru că aveam de gând să facem mai multe lansări de carte în țară și eram invitați chiar și pentru Târgul de Carte de la Paris”, spune Nicolae Pepene, directorul Muzeului Județean de Istorie din Brașov.
În toamna acestui an, albumul a fost prezentat în cadrul unei expoziții organizate de Institutul Cultural Român din Lisabona.
„Acolo, în pasaj (la Universitate, n.r.) există placa dedicată sacrificiilor din decembrie 89. Este încadrată de reclame și sub placă este un coș de gunoi. Cred că asta este, acum, imaginea lui decembrie 89 în România: amestecăm gunoaie cu lucruri sfinte”, concluzionează amar directorul Muzeului Județean de Istorie din Brașov.
