Linkuri accesibilitate

Biden și Netanyahu au discutat despre răspunsul Israelului la recentul atac iranian cu rachete


Președintele american Joe Biden și premierul israelian Benjamin Netanyahu, la Casa Albă, în luna iulie a acestui an.
Președintele american Joe Biden și premierul israelian Benjamin Netanyahu, la Casa Albă, în luna iulie a acestui an.

Președintele american Joe Biden a vorbit la telefon cu Benjamin Netanyahu despre planurile Israelului de a riposta după atacul cu rachete al Iranului de săptămâna trecută, potrivit declarațiilor Casei Albe și biroului primului ministru israelian din 9 octombrie.

Casa Albă și biroul lui Netanyahu au confirmat că apelul a avut loc.

Niciunul nu a oferit detalii despre ceea ce s-a discutat, dar discuția lor vine pe fondul tensiunilor crescânde dintre Israel și Hezbollah susținut de Iran, un grup armat și un partid politic care controlează o mare parte din sudul Libanului.

Orientul Mijlociu așteaptă răspunsul Israelului la atacul cu rachete al Iranului, în mare măsură ineficient, pe care Teheranul l-a făcut ca răzbunare pentru escaladarea conflictului în Liban, inclusiv prin asasinarea liderului Hezbollah Hassan Nasrallah.

Ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, a declarat într-un videoclip publicat de mass-media israeliană că răspunsul Israelului „va fi mortal, precis și, mai ales, surprinzător”.

Biden a declarat săptămâna trecută că nu va sprijini intenția Israelului de a lovi baze nucleare iraniene ca parte a represaliilor sale.

El a mai spus că, dacă ar fi în locul lui Israelului, s-ar gândi la alternative, cum ar fi lovirea câmpurilor petrolifere iraniene.

Statele Unite și aliații au făcut apel la Israel să accepte un acord de încetare a focului în Gaza și Liban, dar Israelul a spus că-și va continua operațiunile militare până când israelienii vor fi în siguranță.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Matthew Miller, a avertizat pe 9 octombrie că Israelul trebuie să evite operațiuni militare în Liban, așa cum a făcut în Gaza.

„Trebuie să fie foarte clar că nu ar trebui să existe niciun fel de acțiune militară în Liban care să semene cu ceea ce este în Gaza și să ducă la un rezultat asemănător cu Gaza”, le-a spus Miller jurnaliştilor.

Hezbollah, grupare militară și partid politic care controlează o mare parte din sudul Libanului, este desemnat organizație teroristă de Statele Unite, în timp ce Uniunea Europeană a pus pe lista neagră aripa sa armată, dar nu și partidul său, care are locuri în parlamentul libanez.

Apelul telefonic dintre Biden și Netanyahu a avut loc în timp ce forțele israeliene și-au intensificat ofensiva la sol împotriva militanților Hezbollah din sudul Libanului.

Pe 9 octombrie, Hezbollah a declarat că luptătorii săi au folosit artilerie și rachete împotriva trupelor israeliene din apropierea satului de graniță libanez Labbouneh.

Gruparea a declarat că s-a angajat în luptă cu forțele israeliene, în timp ce acestea „încercau să se infiltreze în orașul de graniță Blida” din sud-estul Libanului.

Armata israeliană a declarat la începutul zilei de 9 octombrie că a interceptat două proiectile trase din Liban, în timp ce alarmele de raid aerian au sunat în Cezareea și în împrejurimile sale, un oraș de coastă la sud de Haifa.

Cele mai recente lupte au loc pe fondul creșterii temerilor extinderii conflictului în regiune, după ce Israelul a susținut, de asemenea, că succesorul lui Nasrallah a fost cel mai probabil „eliminat”.

Gallant a spus pe 8 octombrie că Hezbollah este o „organizație fără cap” și că nu mai rămâne nimeni care să ia decizii.

Hashem Safieddine, oficial de rang înalt al Hezbollah și văr al lui Nasrallah, era de așteptat să fie numit la conducerea grupării.

Hezbollah nu a făcut niciun comentariu despre soarta lui Safieddine, deși membri ai grupării au declarat jurnaliștilor că au pierdut orice legătură cu el de la atac.

Safieddine a fost declarat terorist de Statele Unite.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG