Un Congres profund divizat înseamnă, însă, că schimbările au șanse mici de a deveni lege, remarcă Reuters.
Biden va propune modificările, precum și un amendament constituțional pentru a elimina imunitatea prezidențială extinsă.
Măsurile au fost anunțate în timpul unui discurs susținut la biblioteca prezidențială a fostului președinte Lyndon B. Johnson din Austin, Texas.
„Această națiune a fost întemeiată pe un principiu simplu, dar profund: nimeni nu este mai presus de lege. Nici președintele Statelor Unite. Nici judecătorii de la Curtea Supremă a Statelor Unite. Nimeni”, a spus Biden într-un articol de opinie publicat luni în Washington Post.
Forța lui Biden pentru reforme vine la o săptămână după ce Biden și-a retras candidatura pentru un nou mandat la Casa Albă și a anunțat că susține candidatura vicepreședintei Kamala Harris, care se va confrunta cu candidatul republican la președinție Donald Trump în noiembrie.
Curtea Supremă a decis că dreptul la avort nu este unul constituțional și a luat și alte decizii care au blocat agenda lui Biden privind imigrația, împrumuturile pentru studenți, vaccinarea și schimbările climatice.
Spre deosebire de alți membri ai sistemului judiciar federal, judecătorii Curții Supreme au mandat pe viață și nu au un cod de conduită etic obligatoriu.
Aceștia sunt supuși legilor de transparență care le cer să raporteze veniturile din afara activității de la Curtea Supremă și anumite cadouri, dar sunt scutiți de plata mâncării și a altor beneficii de „ospitalitate personală”, cum ar fi cazarea, de care sunt de asemenea scutiți.
În noiembrie, Curtea a adoptat primul său cod de conduită după dezvăluirile despre judecătorul Clarence Thomas, care a acceptat să-i fie sponsorizate călătoriile de un binefăcător bogat a cărui identitate nu a fost dezvăluită.
Au existat, de asemenea, relatări de presă că încercările fostului președinte Donald Trump de a schimba rezultatului votului din 2020 ar fi avut sprijinul judecătorului Samuel Alito.
Criticii codului de conduită spun că acesta nu merge suficient de departe, pentru că permite judecătorilor să decidă singuri dacă se recuză din cazuri și nu oferă niciun mecanism de verificare.
Biden va cere Congresului să adopte reguli obligatorii, aplicabile, care le impun judecătorilor să declare ce cadouri primesc, să se abțină de la activități politice publice și să se recuze din cazurile în care ei sau soții lor au conflicte de interese financiare sau de altă natură, a spus Casa Albă.
El va îndemna, de asemenea, Congresul să adopte o limită de mandat de 18 ani pentru judecătorii de la Curtea Supremă, a spus Casa Albă.
Legislația ar fi necesară pentru a impune limite de mandat și un cod de etică Curții Supreme, dar este puțin probabil să treacă de actualul Congres, unul extrem de divizat.
În plus, Biden va propune un amendament constituțional care să precizeze că faptul că un fost președinte nu poate să aibă garantată imunitatea față de acuzații federale, condamnare sau proces penal.
Or, un astfel de amendament ar fi și mai dificil de adoptat, necesitând sprijinul de două treimi din partea ambelor camere ale Congresului sau o convenție convocată de două treimi din state, iar apoi ratificarea de către 38 din cele 50 de legislaturi ale statelor.
Curtea Supremă a SUA a hotărât în iulie că Trump nu poate fi urmărit penal pentru acțiuni care se aflau în competențele sale constituționale în calitate de președinte, printr-o decizie de referință care a statuat pentru prima dată imunitatea prezidențială împotriva urmăririi penale.
