Într-un interviu acordat ABC News, difuzat pe 17 martie, Biden a spus că el crede că Putin este un ucigaș fără suflet și că în curând va „plăti un preț” pentru că a încercat să se amestece în alegerile prezidențiale din noiembrie anul trecut.
Când a fost întrebat de intervievatorul George Stephanopoulas care vor fi consecințele, Biden a răspuns: „Veți vedea în scurt timp".
Interviul a fost difuzat la câteva ore după ce raportul Serviciilor de Informații ale SUA a stabilit că Putin „a autorizat, iar o serie de instituții guvernamentale rusești au pus în practică, operațiuni de influențare menite să denigreze candidatura președintelui Biden și Partidul Democrat și să îl sprijine pe fostul președinte, Donald Trump, subminând încrederea publicului în procesul electoral și amplificând divizarea socio-politică din Statele Unite.”
Biden, care este în politică de peste patru decenii, spune că a ajuns să-l cunoască pe Putin „relativ bine” de-a lungul anilor și că nu crede că are suflet, aluzie la comentarii mai vechi ale fostului președinte republican George W. Bush care povestea că i-a văzut sufletul lui Vladimir Putin atunci când l-a privit în ochi. De altfel, Biden i-ar fi spus opinia sa în față președintelui rus.
Întrebat dacă crede că Putin este un ucigaș, Biden a răspuns: „Mmm hmm, da”.
Kremlinul a respins deja concluziile raportului, spunând că acuzațiile sunt „absolut nefondate”.
Rusia „nu s-a amestecat” în alegeri și „nu a fost implicată în campanii împotriva niciunuia dintre candidați”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
În ciuda relațiilor tensionate, Biden a menționat că este posibil ca SUA și Rusia să coopereze pe subiectele de interes comun.
Un domeniu în care Rusia și Statele Unite ar putea coopera ar fi reînnoirea acordului nuclear New START, privind controlul armelor nucleare.
Un raport al Serviciilor de Informații ale Statelor Unite arată că președintele Rusiei, Vladimir Putin, a autorizat operațiuni de influențare a opiniei publice din SUA împotriva candidatului Partidului Democrat la alegerile prezidențiale de anul trecut, Joe Biden.
Documentul precizează că atât Rusia cât și Iranul au organizat operațiuni de transmitere a unor informații false sau greșite, menite să influențeze rezultatul alegerilor din SUA.
Rusia a încercat să îl ajute pe Donald Trump la alegerile din 2020.
Spre deosebire de 2016, mai arată raportul, în 2020, serviciile de informații ale SUA nu au sesizat tentative cibernetice ale Rusiei pentru accesarea infrastructurii electronice a alegerilor. Nu au existat indicii că actorii străini au încercat să influențeze aspectele tehnice ale votului. Acțiunile au vizat, în esență, influențarea opiniei publice.
Strategia Moscovei s-a axat în principal pe folosirea unor persoane asociate serviciilor rusești de informații, inclusiv a unor apropiați ai președintelui Trump, pentru distribuirea anumitor mesaje menite să influențeze publicul.
De exemplu, personalități ucrainene asociate serviciilor rusești au distribuit informații false sau greșite despre presupuse acte de corupție care l-ar fi implicat pe președintele Biden și pe fiul acestuia Hunter. Guvernul Ucrainei nu ar fi fost implicat în aceste demersuri.
Chiar și după alegerile din noiembrie, arată raportul, actori asociați Rusiei au continuat să amplifice mesaje care puneau la îndoială rezultatul alegerilor câștigate de Joe Biden și îl denigrau atât pe acesta, cât și Partidul Democrat.
E de așteptat ca Rusia să continue să desfășoare acțiuni menite să slăbească Statele Unite, deoarece crede că și Washingtonul desfășoară acțiuni similare, care ar fi esențiale în competiția geostrategică.
Și Iranul ar fi intervenit în campania electorală din Statele Unite, dar pentru a submina eforturile lui Donald Trump de a fi reales, fără a-l sprijini pe Joe Biden. Scopul Iranului a fost să submineze încrederea în alegerile și instituțiile americane și să contribuie la divizarea societății.
Campania a fost autorizată de liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, și dusă la îndeplinire de serviciile de informații iraniene.
În privința Chinei, raportul precizează că nu există dovezi care să sugereze că aceasta ar fi încercat să intervină în vreun fel în influențarea rezultatului alegerilor prezidențiale din SUA.
„China a dorit să mențină stabilitatea în relațiile cu SUA și nu a considerat că avantajele susținerii unui candidat sau al altuia i-ar fi adus suficiente avantaje, astfel în cât să merite riscul de a fi prinsă”, arată raportul.
Au mai fost înregistrate tentative de influențare a alegerilor din SUA și din partea Cubei, Venezuelei și Hezbollahului libanez, dar acesta au fost reduse ca amploare și efect, mai arată documentul publicat de serviciile de informații americane.
Retragerea afgană
Interviul de miercuri al președintelui Biden a abordat și alte subiecte de politică externă în afară de Rusia.
Biden a avertizat că un termen stabilit într-un acord pe care administrația Trump l-a încheiat cu talibanii pentru retragerea tuturor trupelor americane din Afganistan până pe 1 mai ar putea fi mai greu de pus în aplicare la termenul stabilit.
Unul din neajunsuri e dat chiar de faptul că acordul nu se bazează pe o negociere „foarte solidă”, spune Biden.
„Sunt în curs de a lua acea decizie cu privire la momentul în care vor pleca”, a spus Biden. „Deci, suntem în consultare cu aliații noștri, precum și cu guvernul, iar această decizie va fi, este în proces acum ", a spus Biden.
Discuțiile de pace dintre talibani și guvernul afgan au fost reluate luna trecută în Qatar, după o întârziere de mai mult de o lună, pe fondul escaladării violenței în țara devastată de război.
Rusia va găzdui o conferință pe 18 martie pentru a avansa procesul de pace. Trimisul special al Washingtonului în Afganistan, Zalmay Khalilzad, va participa la eveniment, la fel ca talibanii și guvernul președintelui afgan Ashraf Ghani.
În ceea ce privește relațiile cu Orientul Mijlociu, Biden a spus că „a arătat clar” regelui Arabiei Saudite „că lucrurile se vor schimba” după ce serviciile secrete americane au concluzionat că prințul moștenitor Mohammed bin Salman a aprobat o operațiune pentru capturarea și uciderea disidentului saudit Jamal Khashoggi.
Khashoggi, care devenise din ce în ce mai critic față de prințul moștenitor, conducătorul de facto al Arabiei Saudite, a fost ucis în consulatul saudit din Istanbul în octombrie 2018.
