Andreea nu a mai fost la Marea Neagră încă de când avea opt ani, din cauza prețurilor mari, a mizeriei de pe plajă și a condițiilor din stațiuni, după cum descrie litoralul românesc.
Iar în situația ei se află alte mii de conaționali, care invocă motive similare pentru care aleg destinațiile din afara țării în timpul sezonului estival.
Chiar și așa, nu toți se feresc de stațiunile din țară. În iulie, 590.406 dintre români au optat pentru un sejur pe litoralul autohton. Dar planurile și așteptările unora au fost date peste cap de condițiile din hoteluri sau unitățile alimentare.
Ministrul Turismului a recunoscut într-un interviu pentru Europa Liberă că România a pierdut bătălia cu litoralul bulgăresc și cel grecesc.
„Niciodată nu am putut să ne comparăm în activitatea turistică pe litoral cu Grecia. Măcar și pentru faptul că noi avem doar 280 de plaje atestate de minister, iar în Grecia sunt peste 10.000. Perioada în care se poate desfășura activitatea la noi variază între 2 și 3 luni, în funcție de temperaturile dintr-un an, în Grecia depășește cu mult 6-7 luni. Între noi și greci, bulgarii sunt undeva la mijloc și din punct de vedere al numărului de plaje și stațiuni și din punct de vedere al intervalului în care să faci activitate turistică în România”, a spus ministrul Cadariu pentru Europa Liberă.
Mâncare stricată și saltele murdare
În Costinești, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) a găsit 6 tone de produse care expiraseră în urmă cu trei ani.
Horia Constantinescu, președintele ANPC, a declarat pentru Europa Liberă, că în această vară, la mare au avut loc peste 3.000 de activități de control, dintre care din peste 80% (2.520) au rezultat amenzi.
„Noi nu ne lăudăm cu cuantum amenzilor aplicate. Ne cutremură cuantum amenzilor aplicate. Îmi doresc ca atunci când calc pragul unui hotel să găsesc un hotel așa cum mi-aș dori eu să găsesc sau oricare dintre cei ce călcă pragurile unor astfel de structuri să găsească”.
Acesta spune că cele mai mari nereguli au fost identificate în zona unităților alimentare, urmate de cele de cazare. Majoritatea problemelor semnalate: condițiile în care se gătește, materia primă alterată și starea în care se află hotelurile ce au primit turiști.
În această categoria intră și magazinele alimentare din unele stațiuni, care au fost interzise, spune Horia Constantinescu.
„Alimentația publică are un impact social major. Gândiți-vă că cele șase tone de alimente găsite în afara termenului sunt un pericol real. A fost o situație în care noi am sesizat alte autorități ale statului cu valențe în zona cercetării penale […]. A fost nevoie de o percheziție, a fost nevoie de spart uși pentru a arăta că era real”.
„După care hotelurile, pentru că nu este normal să dormi într-un hotel, pe o saltea ce miroase urât, îmbibată de-a lungul timpului cu tot felul de fluide, în așa fel încât cazarea să reprezinte un pericol, nu o liniște”.
Diana Iluț, Asociației Naționale a Agențiilor de Turism, despre litoral: „Problema este modul în care îl valorificăm și în care vom reuși să și creăm o atmosferă plăcută în stațiuni”
Europa Liberă a stat de vorbă și cu Diana Iluț, vicepreședintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), pentru a analiza situația de la finalul acestui sezon estival.
Printre subiectele discutate: raportul inegal dintre prețuri și condiții, curățenia din stațiuni și de pe plaje, atragerea mai multor turiști, potențialul nevalorificat și strategia de promovare, inexistentă la momentul actual, dar care ar putea salva de la naufragiu litoralul românesc.
Europa Liberă: La momentul actual, care sunt cele mai mari probleme ale turismului pe litoralul din România?
Diana Iluț: Din păcate, nu stăm bine, prin comparație cu alte destinații, și nu stăm bine nici la ceea ce oferim, și nici la prețul pe care îl solicităm pentru ceea ce oferim. Este o realitate pe care nici nu cred că e normal să o ascundem, ci dimpotrivă, trebuie să devenim conștienți de ea și să încercăm să corectăm acest lucru.
Pe lângă asta, modul în care arată astăzi stațiunile turistice din România, mai ales de pe litoralul românesc. Chiar dacă avem unități de cazare bune, pentru că avem și din acestea, din păcate, atunci când turistul nostru iese din hotel pentru a petrece o perioadă în stațiune, ajunge să fie surprins de faptul că spațiile verzi nu sunt îngrijite, străzile nu sunt curățate, trotuarele la fel - adică multe lucruri nu sunt puse la punct. Eu cred că aici avem o problemă.
Europa Liberă: Înțelegem că unii români pleacă din cauza condițiilor mai bune de cazare și a prețurilor mai mici. De ce optează alții să își petreacă vacanțele în țară?
Diana Iluț: Din fericire, pentru litoralul românesc, există totuși o plajă de turiști tradiționaliști. Ceea ce înseamnă că fie obișnuința, fie dragul de a călători în țara ta, fie bariera lingvistică pentru călătoria în străinătate, fie tichetele de vacanță orientează turismul posesorilor înspre destinații interne: toate acestea duc totuși la o solicitare a litoralului românesc.
Europa Liberă: Anul acesta, numărul românilor care au ales litoralul românesc a fost puțin mai mare decât anul trecut. Ce am putea face ca aceștia să opteze în măsură mai mare pentru turismul intern?
Diana Iluț: Cu siguranță dacă stațiunile vor arăta într-un anumit fel, ele în ansamblul lor, dacă va fi mult mai mare atenția asupra detaliilor și asupra igienei - lucru pe care ar trebui să îl facă administrațiile locale din aceste stațiuni și mai puțin agenții economici privați, atunci pe litoral vor veni mai mulți turiști din țară.
Europa Liberă: Specialiștii în domeniu și o parte a turiștilor care frecventează cu regularitate litoralul românesc spun despre acesta că are potențial. Este valorificat suficient?
Diana Iluț: Potențial cu siguranță există. Vedem cu ochiul liber că suntem beneficiarii unui nisip foarte frumos, avem plaje foarte frumoase și zone de litoral extins, avem multe stațiuni, unele mai noi, altele deja vechi și consacrate, care au fost proaspăt renovate. Deci din acest punct de vedere cu siguranță există potențial.
Problema este modul în care îl valorificăm și în care vom reuși să și creăm o atmosferă plăcută în stațiuni, în general.
Aud din ce în ce mai des faptul că ne lipsește promovarea. Așa este, avem nevoie de o promovare, dar în primul rând ne lipsește produsul de calitate și de preț corect pe care ulterior să îl promovăm prin politici corecte.
Europa Liberă: Înainte să vorbim despre promovare, să discutăm despre serviciile de la mare. Din punct de vedere hotelier, cum a arătat anul 2022? De ce au fost prețurile, în unele cazuri, atât de mari?
Diana Iluț: Anul acesta a fost un an foarte greu. În primul rând, pentru că a fost anul în care, odată cu liberalizarea prețului la energie, au explodat tarifele. Hotelurile, ca să înțelegem, își stabilesc aceste prețuri în primul rând pornind de la costuri.
Ori dacă ei au costuri crescute per persoana cazată, și e firesc să aibă așa, pentru că avem foarte multă energie care se consumă cu fiecare persoană cazată, numai să ne gândim la instalațiile de aer condiționat, la modul în care se obține apa caldă și altele asemenea, sigur că pe acest fond am avut o creștere a costurilor.
Această creștere a costurilor ar fi trebuit să se reflecte și în creșterea prețurilor, asta pentru a avea o marjă de câștig similară cu anii anteriori.
Hotelurile nu întotdeauna au crescut prețurile. Ce înseamnă asta? Înseamnă că s-au zbătut să păstreze aceleași prețuri și atunci, sigur, au avut marjă de câștig mult redusă față de anii anteriori.
Fiecare a gândit propria politică de prețuri și de vânzare. Eu zic că au încercat cumva să estompeze impactul acestei creșteri generalizate a prețurilor, pe care o vedem cu toții. În turism nu au crescut prețurile la fel de mult ca în alte domenii, dar unele hoteluri, într-adevăr, au ajustat prețurile altfel.
Europa Liberă: Dar au fost pregătite hotelurile pentru sezonul turistic?
Diana Iluț: Dacă s-au pregătit sau nu… eu sunt convinsă că se pregătesc toți, în conformitate cu targetul pe care îl au. Din nefericire, avem hotelieri care au ca unic scop îmbogățirea, hotelieri care își doresc să facă bani și să îi facă repede. Și dacă acest unicul lor scop, pentru acest scop se pregătesc.
Asta înseamnă servicii proaste și scumpe pentru a scoate bani. Însă se observă o îmbunătățire în ultimii ani, o viziune de viitor pentru mulți proprietari de hoteluri. Avem hoteluri renovate sau nou construite. Un pic aș zice că din acest punct de vedere progresăm Aici avem o tendință pozitivă, vizavi de unitățile de cazare.
Europa Liberă: Iar în ceea ce ține de plaje, cum ați spune că arată ele? De ce în alte țări nu găsim chiștoace și pet-uri pe litoral?
Diana Iluț: În cazul chiștoacelor și a resturilor menajere și ambalajelor, aici ține strict de noi. De ce nu găsim în alte țări? Asta este o întrebare interesantă, pe care ar trebui să ne-o punem fiecare. Credeți că nu sunt fumători în alte țări? Adică eu cred că fumătorii sunt peste tot și poate în egală măsură uneori chiar mai mulți.
Deși sunt ei mulți fumători, chiștoacele pe plajă lipsesc cu desăvârșire. Și atunci ne punem problema cine a aruncat acele chiștoace. Dar da, dincolo de cine a aruncat și cum a aruncat, ar putea fi curățate - simplu, până la urmă. Ar trebui să ne educăm să nu facem murdărie și după aceea să ne educăm, ca dacă tot am făcut, să curățăm ceea ce am făcut.
Europa Liberă: În cazul pe care l-ați amintit anterior - promovarea mai puțin vizibilă - ce recomandări ați face, în calitate de expert în turism?
Diana Iluț: În primul rând, ne lipsește produsul de calitate și de preț corect pe care ulterior să îl promovăm prin politici corecte de promovare.
Avem nevoie de o promovare coerentă și interesantă, țintită asupra clientului pe care noi îl dorim în România. Trebuie să fim realiști: ce gen de client ar prefera turismul românesc? Și pe acela să încercăm să îl atragem spre noi.
Posibilități ar fi, pentru că avem zona de Mamaia, de cluburi, unde am putea merge pe atragerea turistului tânăr, excentric, care își dorește petreceri deosebite; am putea să mergem pe un turism de tratament și balneo, pentru că avem o resursă extraordinară - nămolul din zona Techirghiol și bazele de tratament de acolo; am putea merge pe un turism recreațional, de relaxare, mai ales în perioadele de început și sfârșit de sezon, pentru că avem hoteluri care au centre SPA destul de bune.
S-ar găsi variante, condiția este ca cineva care cunoaște și înțelege fenomenul să gândească o politică de promovare și această promovare să aibă în spate niște servicii reale, calitative, bune, care se prestează în stațiuni curate și care arată așa cum ar trebui să arate o stațiune turistică acum, în anul 2022.
Europa Liberă: Ce fac alte țări pentru a se promova, pentru a fi atractive? Care sunt strategiile altor state, care o duc mai bine decât noi la capitolul acesta de turism pe partea de litoral?
Diana Iluț: În primul rând, cred că este o viziune diferită și pornește de la nivel guvernamental.
Dacă ne uităm în majoritatea statelor care au un turism dezvoltat, acesta ocupă o pondere importantă în PIB, iar turismul este privit ca o activitate aducătoare de venituri în întreaga economie.
Pentru că nu vorbim numai de vânzare directă în turism, vorbim și de ceea ce turismul consumă pe orizontală, de la alimente care sunt cumpărate și procesate pentru a fi oferite în industria turistică, croitorii pentru lenjerii, curățătorii, multe, multe alte servicii care sunt conexe activității turistice.
Ce fac alte țări? În primul rând se organizează mai bine, spun eu, și au un focus înspre vânzare. Adică este țintit faptul că fac promovare pentru a vinde destinația turistică și atunci pun în centrul acțiunii de promovare vânzătorul. Îl întreabă pe acesta cu ce mesaj trebuie ca ei să ajungă pe o anume piață de desfacere, astfel încât acel mesaj să fie unul adecvat acelei piețe de desfacere.
Și ne uităm, de exemplu, la Turcia, care se promovează destul de bine în piața din România. Se ce? Pentru ca are deja o notorietate. Pentru că știm, e vorba de promovarea serviciilor de cazare și masă, de condiții foarte bune și de activități foarte multe pentru copii.
Dacă mergem pe Grecia, are o altă politică de promovare: peisaje superbe, totul foarte frumos, taverne tradiționale.
Adică și noi trebuie să ne găsim cumva ce ne caracterizează și mai mult decât ce ne caracterizează - ce este vandabil din ce ne caracterizează. Ce interesează potențialul turist din ce ne caracterizează. Și în acest sens să mergem cu politică de de publicitate.
Europa Liberă: Într-un interviu acordat Europei Libere, ministrul Turismului spunea că „statul în general nu și-a dus la îndeplinire menirea, aceea de a promova destinația turistică România la nivel unitar”. La momentul actual, există vreo modalitate prin care se promovează România și implicit litoralul?
Diana Iluț: Este greu să vă spun, că nu mi se pare că ne promovăm în vreun fel. Am cam renunțat la promovare în ultimii ani, acum sigur, și pe fondul acesta al pandemiei și ne-am adaptat așa din mers.
Pare că s-a oprit turismul, în general, nu s-au încurajat schimburile de turiști dintre țări. Dacă ne aducem aminte, domnul Arafat chiar avea un discurs bazat foarte tare pe „să facem turism în țara noastră”. Asta a ajutat un pic turismul intern, așa încât nu ne-am promovat foarte mult în exterior. Acum probabil că ar fi timpul să reluăm promovarea.
Europa Liberă: Din totalul turiștilor care au venit în iulie la mare, sub 5% au fost străini. A fost o greșeală desființarea din 2017 a birourilor de promovare din străinătate?
Diana Iluț: Nu neapărat, nu mi se pare că făceau o treabă extraordinară. Dar dacă tot au fost eliminate, ne-am putea gândi la alte concepte care funcționează pentru alții; de exemplu, să ne găsim responsabili care să vorbească despre noi în aceste alte state, preferabil persoane care cunosc specificitatea clienților din zona respectivă.
Noi aveam până acum acest sistem: trimiteam un român care să deschidă un oficiu de turism în Germania și să spună neamțului despre România. Nu cred că așa trebuie să funcționeze. Cred că noi trebuie să găsim în Germania neamțul pasionat de România, care poate să prezinte România cetățenilor lui, pentru că el altfel va ști ce îi interesează pe ai lui.
Cred că am putea găsi oameni care să vorbească frumos de România și care să ne ajută în promovarea României, oameni de naționalități diferite, care cumva să lucreze cu noi în aceste politici de promovare și să avem politici individualizate pentru fiecare țară care ar putea fi un un trimițător de turiști către România.
Într-un mod vorbim de promovarea României în Germania, pentru că pe turistul german îl putem atrage cu anumite puncte forte în România. În schimb, într-un cu totul alt mod vom ne vom adresa Chinei sau celor din Israel, care vin interesați de altceva.
Va trebui să ne identificăm punctele forte pentru fiecare piață externă care ne interesează și să găsim canalele prin care aceste puncte forte să ajungă către acești posibili turiști în România.
De la Constanța la Mangalia, în date
Litoralul românesc se întinde pe 250 de kilometri, dintre care 80 reprezintă zonele cel mai des frecventate de turiști, adică cele 17 stațiuni dintre municipiile Constanța și Mangalia.
Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), la dispoziția turiștilor există 853 de unități de cazare, număr care se traduce în 88.992 de camere.
În iulie 2022, în rândul numărului de oameni care au vizitat stațiunile de la Marea Neagră s-a înregistrat o ușoară creștere față de aceeași lună a anului 2021: 614.978 de turiști vs. 605.497. Însă față de un ultimul an dinaintea pandemiei, 2019, a fost înregistrată o scădere. Atunci, litoralul a fost vizitate de 720.076 de persoane.
În toți cei trei anii, majoritari au fost turiștii români: cei străini au reprezentat 3,99% (2022), 3,10% (2021), respectiv 5,32% (2019) din totalul celor care au vizitat litoralul, mai arată INS.
