Pe 23 noiembrie, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DPRP) anunța că a închis sesiunile de depunere de cereri de finanțare pentru 2023.
Beneficiarii finanțărilor de la stat din 2023 știau că aceasta este și data până la care puteau depune toate documentele justificative de decont pentru banii primiți în cursul anului. Orice depășire ar fi adus penalizări.
Tot pe 23 noiembrie, un alt anunț de pe site-ul instituției îi invita pe cei care vor să beneficieze pe viitor de fonduri pentru diaspora să viziteze periodic pagina web a DPRP.
Patru zile mai târziu, pe 27 noiembrie, este publicată o nouă listă de câștigători de proiecte cu fonduri nerambursabile.
- Două asociații - una din Germania și alta din România - primesc 70 de mii de lei, respectiv 130 de mii de lei, pentru organizarea de evenimente pentru Ziua Națională.
- Un alt proiect aprobat este cel al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Italiei care primește aproximativ 1,1 milioane de euro (5.213.895 de lei) pentru Centrul Comunitar Sprijin pentru Păstrarea Credinței, Culturii și Identității Românești în Portugalia.
- Două zile mai târziu, pe 29 noiembrie, Métropole Orthodoxe Roumaine de L’Europe Occidentale et Meridionale primește 2 milioane de euro (zece milioane de lei) pentru achiziția capelei Saint Leufroy și a terenului aferent la Suresnes (în imediata apropiere a Parisului) pentru transformare în centru comunitar.
- Tot în Franța, Parohia Ortodoxă Sfinții Dimitrie si Ioan primește 1,2 milioane de euro (6.311.600 de lei) pentru achiziția centrului comunitar din Blanc-Mesnil (nord-estul Parisului).
- Romanian Orthodox Church & Centre din Marea Britanie primește puțin peste 1 milion de euro (4.996.105,95 de lei), tot pentru achiziția de sedii.
2023, anul cu mulți bani pentru Diaspora
La începutul anului, Departamentul Românilor de Pretutindeni se lăuda cu un buget de zeci de ori mai mare decât cel din anii precedenți.
„Românii din afara graniţelor merită să fie reprezentaţi aşa cum trebuie”, declara secretarul de stat Gheorghe Cârciu, director DPRP, în martie 2023, la o emisiune găzduită de un site care primise finanțare de la Departament.
Motivul creșterii bugetelor era legat de banii trimiși în țară de românii din afara granițelor, bani care ar trebui să se întoarcă cumva la ei.
„În 2022, românii din afara graniţelor au trimis oficial șapte miliarde de euro în România. Asta e din datele BNR. Din datele Băncii Mondiale, sunt 12 miliarde. Şi neoficial, putem dubla cifra Băncii Mondiale”, spunea Cârciu
În baza bugetului primit, DPRP a ridicat plafoanele pentru care asociațiile și fundațiile puteau aplica pentru diverse proiecte, așa cum sunt ele descrise într-un Ghid promovat la începutul anului . Dacă în 2022 suma maximă era de 200 de mii de lei per proiect, în 2023 a ajuns la două milioane de lei pentru un proiect, adică 400.000 de euro.
Ghidul publicat în februarie 2023 permite finanțări pentru:
- Spiritualitate şi tradiţie - în vederea „păstrarea identităţii spirituale şi respectarea libertăţii religioase a românilor de pretutindeni”. E una dintre prioritățile ghidului de finanțare nerambursabilă la care se adaugă:
- Educaţie - păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice a românilor de pretutindeni şi formarea noii generaţii, care să reprezinte România şi interesele româneşti în străinătate.
- Cultură - păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a românilor din vecinătate şi din diaspora, precum şi întărirea legăturilor dintre România şi comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării.
- Societate civilă - sprijinirea, consolidarea şi extinderea mediului asociativ în comunităţile locuite de români şi solidaritatea pe care societatea civilă o generează în rândul comunităţilor de români.
- Mass-media - păstrarea şi afirmarea identităţii culturale a românilor, promovarea României şi a valorilor comunităţilor româneşti, prin sprijinirea mass-mediei de expresie românească din comunităţile româneşti de peste hotare.
Plafonul maxim pentru fiecare dintre categoriile de mai sus era, conformul Ghidului 2023, de 500.000 lei/proiect pentru cultură, societate civilă și mass-media și 2.000.000 de lei lei/ proiect pentru educație, spiritualitate și tradiție.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, trimis în octombrie, Departamentul Românilor de pretutindeni spune că „atenția acordată unităților și organizațiilor de cult este determinată de necesitatea susținerii dreptului persoanei aparținând unei minorități naționale de a-și manifesta religia sau credința și a dreptului său de a înființa instituții, organizații și asociații religioase, apărate de Articolul 8 al Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale, la care România este parte.”
Cine erau marii câștigători
Investigația Europei Libere din septembrie arăta că finanțări maxime, de câte două milioane de lei/ 400.000 de euro, au primit:
În Franța:
- Association Orthodoxe Saint Paraskiva - Sainte Genevieve, pentru realizarea Centrului Cultural Sfânta Parascheva - Sfânta Genoveva.
- Association Cultuelle „La Nativite de Ia Mănăstirea Godoncourt”, care reprezintă „un reper misionar ortodox major în Europa”. Nu e specificat exact în ce constă proiectul.
În Italia:
- Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Cuvios Irodion de Ia Lainici-Mestrino”, pentru cumpărarea spațiului de slujire.
- Parohia Ortodoxă Română „Sf Cuvios Paisie de la Neamț", din Livorno, pentru „Centrul misionar Sf. Patsie de Ia Neamț”, din Livorno.
- Parohia Ortodoxă Română Sfântul Daniil Sihastrul Piacenza pentru înființarea unui nou centru comunitar și social pentru comunitatea românească din Piacenza.
- Mănăstirea Ortodoxă Română - Sfânta Lucia - Mănăstirea Trichiana, „Oază de spiritualitate și cultură românească”, fără a se specifica exact în ce constă proiectul.
În Germania:
- Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale și de Nord, pentru cumpărarea bisericii pentru Parohia Ortodoxă Română din Esslingen.
Zeci de alte proiecte depuse de biserici au primit finanțări de la câteva zeci de mii de lei, la câteva sute de mii de euro. Iar lista va mai crește până la final de an, pentru că plafonul de care se vorbea e aproape dublu.
DPRP mai precizează că bisericile au capacitatea de a organiza o multitudine de activități pentru românii din străinătate, „ținând cont de infrastructura și resursele (spații și personal) pe care în mod esențial le au la dispoziție în vederea deservirii obiectivului de activitate”.
Reprezentanții Departamentului susțin că nici diferențierea între tipul de solicitant, după forma de organizare și nici cotele de alocare bugetară specială către vreo categorie de aplicant nu sunt criterii de departajare în momentul alocării fondurilor.
Cum s-a ajus de la 2 milioane de lei, la 2 milioane de euro
Singurele finanțări care nu se încadrau în limitele pe care chiar DPRP le stabilise la începutul anului sunt cele patru aprobate la final de 2023.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, DPRP spune că, pe 25 octombrie, a lansat un nou program pentru anul în curs. Denumit „Comunitate”,
el vizează „sprijinirea înființării de centre pentru dezvoltarea comunităților românești de pretutindeni, care vor oferi servicii și programe adaptate nevoilor identificate, precum acordarea de sprijin social, informațional și, în cazuri de urgență asistență juridică, asistență pentru reîntoarcere si reintegrare, creșterea coeziunii comunitare, învățarea limbii române, promovarea culturii, tradițiilor si spiritualității românești.”
Spre deosebire de proiectele precedente unde existau plafoane, pentru această componentă nu există o limită de bani pe care beneficiarii o pot primi. Singura condiție este prezentarea unui plan de sustenabilitate pe cinci ani.
Pentru acest tip de proiecte, termenul limită de înregistrare la DPRP a decontului centralizator de cheltuieli si a raportutui de activitate este 10 decembrie 2023. Termenul poate fi prelungit până la finalul anului bugetar.
Singurele care au primit bani pentru înființarea de centre sunt cele două biserici din Franța, cea din Spania și cea din Marea Britanie. Franța este țara în care Gheorghe Cârciu, directorul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, a locuit din anii '90 până la începutul anilor 2020, când a candidat la Primăria Bixad, independent susținut de PSD. Gheorghe Cârciu deține proprietăți în Franța, are datorii la bănci și este acționar în mai multe firme.
Conform declarației de avere depuse în 2023, Gheorghe Cârciu are un teren de 1351 de mp în Meulan, Franța, cumpărat în 2021, și o casă de 161 de metri, în aceeași localitate, cumpărată tot atunci. Tot în Franța, are datorii de aproape jumătate de milion de euro, bani împrumutați de la două bănci, în 2020 și 2021.
În categoria împrumuturi, plasamente, părți sociale în firme, se regăsesc cele mai mari sume: peste 1.5 milioane de euro la SAS Lion 48 (acțiuni sau părți sociale) și aproape un milion de lei, împrumut acordat în nume personal, către SC Lion de Bucovina. Ultima firmă apare în documentele contabile cu doar doi angajați și fără profit.
La capitolul venituri pentru 2022, Gheorghe Cârciu a trecut un salariu de 5.000 de euro de la firma pe care o deține și dividende de 20.000 de euro. Din chirii a mai obținut 30.000 de euro. Declarația de avere a fost depusă în iunie 2023.
Mai are un apartament în Satu Mare, localitatea de unde provine.
