Linkuri accesibilitate

Blinken îl îndeamnă pe Putin să urmeze „calea pașnică” și să nu invadeze Ucraina


Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, vorbește cu personalul Ambasadei SUA la Kiev, pe 19 ianuarie, 2022.

Secretarul de stat american Antony Blinken i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să aleagă o „cale diplomatică și pașnică”, în timp ce șeful diplomației americane vizitează Ucraina, pe fondul temerilor tot mai mari că Rusia ar putea invada Ucraina.

Capitalele occidentale sunt alarmate cu privire la pericolul unui nou conflict major după ce Rusia a mobilizat aproximativ 100.000 de militari de-a lungul granițelor cu Ucraina și a desfășurat o forță considerabilă în Belarus pentru ceea ce Moscova și Minskul susțin că ar urma să fie simple exerciții militare.

„Sper cu tărie că putem menține lucrurile pe calea diplomatică și pașnică și că, în cele din urmă, aceasta va fi decizia președintelui Putin”, a spus Blinken după o întâlnire cu personalul ambasadei SUA de la Kiev miercuri, pe 19 ianuarie.

„Știm că există planuri de creștere a acestei forțe [militare] și, mai mult, cu un preaviz foarte scurt, ceea ce-i dă posibilitatea președintelui Putin să treacă la măsuri agresive suplimentare împotriva Ucrainei”, a avertizat Blinken.

Anterior, un înalt oficial american a declarat că administrația președintelui Joe Biden a aprobat luna trecută acordarea a 200 de milioane de dolari, sub formă de asistență suplimentară de securitate defensivă pentru Kiev, spunând că Washingtonul rămâne „angajat față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

Oficialul, care a vorbit sub rezerva anonimatului, nu a spus și în ce constă pachetul de ajutor.

În timp ce se afla la Kiev, Blinken s-a întâlnit cu președintele Volodîmir Zelenski, care a mulțumit Statelor Unite pentru creșterea asistenței militare acordate Ucrainei în aceste „vremuri dificile”.

Ca răspuns la ajutorul sporit, adjunctul ministrului rus de externe Serghei Riabkov a cerut Occidentului să nu mai aprovizioneze Ucraina cu arme, în timp ce a descris situația securității europene drept „critică”, a informat agenția de știri Interfax.

De asemenea, Blinken urmează să călătorească la Berlin pentru discuții în patru cu Marea Britanie, Franța și Germania pe 20 ianuarie, pentru a se asigura de reacția unitară a Occidentului înainte de a se îndrepta la Geneva pentru o întâlnire programată a doua zi cu omologul său rus, Serghei Lavrov.

Cei doi au avut o convorbire telefonică pe 18 ianuarie.

Desfășurarea forțelor rusești de-a lungul graniței cu Ucraina și în regiunea anexată a Crimeei este una dintre cele mai mari mobilizări neprogramate de forțe militare din martie 2014 încoace, de când Moscova a ocupat pentru prima dată peninsula de la Marea Neagră.

Rusia sprijină, de asemenea, luptătorii separatiști într-un război aflat în desfășurare în estul Ucrainei, soldat până acum cu peste 13.200 de morți.

Moscova a negat până acum orice intenție de a ataca Ucraina și a acuzat NATO că plănuiește să admită țara ca membru al alianței, precum și că va desfășura acolo armament ofensiv.

Săptămâna trecută, diplomații ruși s-au întâlnit cu înalți oficiali din Statele Unite, NATO și națiunile europene pentru a discuta condițiile puse de Moscova și care reprezintă, de fapt, o restructurare majoră a arhitecturii europene de securitate.

Lipsa de rezultate a acestor discuții, la care se adaugă retorica beligerantă a Moscovei, i-a alarmat pe oficialii occidentali.

Există o îngrijorare tot mai mare la Washington că un posibil atac rus ar putea veni prin Belarus, unde autocratul Alexandr Lukașenko se agață de putere cu sprijinul președintelui rus, Vladimir Putin, în ciuda protestelor împotriva guvernării sale brutale de 27 de ani.

Ministrul lituanian al Apărării, Arvidas Anusauskas, a scris pe Twitter pe 19 ianuarie că țara sa, fostă republică sovietică și actuală membră NATO, consideră desfășurarea trupelor ruse în Belarus „nu doar un factor destabilizator al situației de securitate, ci și ca pe o amenințare directă și mare împotriva Lituaniei”.

Un înalt oficial al Departamentului de Stat a declarat reporterilor că mobilizarea forțele rusești în Belarus nu reprezintă „un exercițiu, nici o mișcare normală a trupelor” ci „o demonstrație de forță menită să provoace sau să ofere un pretext fals pentru o criză”, pentru ca rușii să-și poată pune în aplicare planurile privind „o posibilă invazie.”

Descriind întâlnirea lui Blinken cu Lavrov, înaltul oficial le-a spus reporterilor că „poate, diplomația încă n-a murit”.

La Berlin, Blinken se va întâlni cu ministrul german de externe Annalena Baerbock și va avea, de asemenea, discuții cu oficiali din Marea Britanie și Franța.

Întâlnirile se vor concentra pe „eforturile comune de descurajare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, inclusiv „pregătirea aliaților pentru impunerea de consecințe masive și costuri economice severe împotriva Rusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

Statele Unite și aliații săi occidentali au avertizat cu privire la consecințele grave pe care Moscova le va avea de suportat dacă lansează o nouă ofensivă în Ucraina.

Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a declarat pe 19 ianuarie că a avut o discuție telefonică cu șeful UE pentru politică externă Josep Borrell, în timpul căreia a discutat despre „modalitățile prin care comunitatea transatlantică poate descuraja Rusia de la o agresiune ulterioară”.

„Mesajul meu către toți membrii UE este clar: indiferent de prețul [plătit] pentru descurajarea sa acum, acesta va fi cu mult mai mic decât prețul opririi unui nou război”, a scris el pe Twitter.

Pe fondul tensiunilor internaționale crescânde, președintele Turciei Recep Tayyip Erdogan va vizita Ucraina „în câteva săptămâni”, a anunțat purtătorul său de cuvânt, Ibrahim Kalin.

Cu o zi în urmă, acesta a spus că Erdogan i-a invitat pe Zelenski și pe Putin în Turcia și că țara sa este „gata să-și asume orice rol pentru a calma tensiunile”, potrivit agenției de știri de stat Anadolu.

Turcia, membră NATO, are legături bune atât cu Kievul, cât și cu Moscova, în ciuda unor dezacorduri politice.

În timp ce cooperează cu Rusia în materie de apărare și energie, Ankara se opune anexării Crimeei de către Moscova și a vândut, de asemenea, drone sofisticate Ucrainei, înfuriind Kremlinul.

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG