În condițiile în care Rusia a masat aproximativ 100.000 de soldați de-a lungul granițelor Ucrainei și a mobilizat o nouă forță considerabilă pentru exerciții militare în Belarus, în capitalele occidentale s-a instalat temerea, din ce în ce mai accentuată, privind pericolul unui nou conflict major.
Săptămâna trecută, diplomații ruși s-au întâlnit cu înalți oficiali din Statele Unite, NATO și națiunile europene, pentru a discuta solicitările Moscovei, care echivalează cu o restructurare din temelii a arhitecturii de securitate a Europei.
Casa Albă: Rusia provoacă pentru a avea pretext să invadeze Ucraina
Retorica beligerantă a Moscovei și faptul că discuțiile nu au dat rezultate i-a alarmat pe oficialii occidentali.
„Este o situație extrem de periculoasă. Suntem în stadiul în care Rusia ar putea oricând să lanseze un atac asupra Ucrainei”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, pe 18 ianuarie. „Aș spune că este mai grav decât s-ar crede”.
Anterior, un înalt oficial al Departamentului de Stat a declarat reporterilor că mobilizarea forțelor ruse din Belarus nu a fost făcută pentru niciun exercițiu militar și că nu reprezintă „o mișcare normală a trupelor”, ci reprezintă „o demonstrație de forță menită să provoace” pentru ca Rusia să aibă „un pretext fals” pentru invadarea Ucrainei.
După discuțiile din Kiev și Berlin, Blinken ar urma să meargă la Geneva pentru o întâlnire cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Cei doi diplomați au avut o discuție telefonică pe 18 ianuarie.
Descriind întâlnirea lui Blinken cu Lavrov, înaltul oficial le-a spus reporterilor că aceasta „sugerează că poate diplomația încă nu a murit”.
„Vrem să vedem dacă mai există posibilitatea unei ieșiri diplomatice [din criză], dar continuăm să ne pregătim pentru un rezultat diferit”, au spus oficialii Departamentului de Stat, care au vorbit sub rezerva anonimatului.
„Cred că este încă prea devreme pentru a spune dacă guvernul rus este cu adevărat interesat de diplomație, dacă este pregătit să negocieze serios, cu bună-credință, sau dacă va folosi discuțiile ca pretext pentru a susține că diplomația nu s-a adresat interesul Moscovei”, a spus oficialul.
În timp ce se află la Kiev, Blinken are programată și o întâlnire cu președintele ucrainean Volodîmir Zelenski și cu alți oficiali ucraineni de rang înalt, într-o demonstrație de sprijin.
Germania, pregătită să discute oprirea Nord Strem 2
La Berlin, Blinken se va întâlni cu ministrul german de externe Annalena Baerbock și va avea, de asemenea, discuții cu oficiali din Marea Britanie și Franța.
Întâlnirile se vor concentra pe „eforturile comune de descurajare a agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, inclusiv „pregătirea aliaților pentru impunerea de consecințe masive și costuri economice severe împotriva Rusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.
„Călătoriile și consultările lui Blinken fac parte din eforturile diplomatice menite să reducă tensiunea cauzată de consolidarea militară a Rusiei și de agresiunea continuă împotriva Ucrainei”, a mai spus Price.
Annalena Baerbock s-a întâlnit pe 18 ianuarie, la Moscova, cu Serghei Lavrov, pentru discuții pe același subiect.
Lavrov a spus că Rusia salută eforturile diplomatice ale SUA și a reiterat acuzațiile că Ucraina este cea care „sabotează” acordurile menite să pună capăt conflictului.
După discuții, Baerbock a spus că Germania este pregătită să apere valorile fundamentale în conflictul pe care Rusia îl are cu Ucraina, chiar dacă una din consecințe ar fi plata unui „preț economic ridicat”.
În timpul vizitei sale la Kiev, ministrul german a avertizat că „orice escaladare ulterioară ar avea un preț mare pentru regimul rus – economic, politic și strategic”.
Pe fondul presiunii interne și internaționale tot mai mari asupra Berlinului, cancelarul Olaf Scholz a declarat pe 18 ianuarie că Germania este pregătită să discute despre oprirea proiectului conductei Nord Stream 2, destinat să aducă mai mult gaz rusesc în Europa de Vest, în cazul în care Rusia ataca Ucraina.
Conducta submarină, care este finalizată în proporție de 95 la sută, ar urma să aducă mai mult gaz rusesc în Europa de Vest.
Oponenții acestui proiect, inclusiv Washingtonul, spun că, de fapt, conducta va face Berlinul dependent de Moscova.
„Este clar că va fi un preț mare de plătit și că totul va trebui să fie discutat în cazul unei intervenții militare în Ucraina”, a declarat Scholz reporterilor, răspunzând la o întrebare după întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
Stoltenberg a spus că a invitat Rusia și aliații NATO la o serie de întâlniri la Consiliul NATO-Rusia pentru a discuta modalități de îmbunătățire a situației de securitate.
Desfășurarea de forțe rusești de-a lungul graniței cu Ucraina și în regiunea anexată a Crimeei este una dintre cele mai mari mobilizări de forte militare din martie 2014 încoace, de când Moscova a ocupat ilegal Peninsula Crimeea și a declanșat un război în estul Ucrainei, soldat cu 13.200 de morți.
Occidentul a impus deja sancțiuni Rusiei pentru anexarea ilegală a Crimeei și pentru sprijinul acordat luptătorilor separatiști din estul Ucrainei.
Statele Unite și aliații săi occidentali au avertizat cu privire la consecințele grave pe care Moscova le va avea de suportat dacă lansează o nouă ofensivă în Ucraina.
Moscova a negat că ar avea astfel de planuri și a acuzat NATO că plănuiește să admită Ucraina ca membru al alianței și să desfășoare acolo armament ofensiv.
