Guvernatorul BNR afirmă că rata inflației din România și-a întrerupt scăderea în primul trimestru al lui 2024 mai ales din cauza modificărilor fiscale introduse de guvern la începutul anului și a creșterii cotațiilor la țiței.
De cealaltă parte, Mugur Isărescu spune că schema de plafonare a adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază a contribuit la frânarea inflației.
Guvernatorul BNR a comparat România cu Cehia, Polonia, Ungaria.
„Din iunie 2022 până în august anul trecut, România a avut cea mai bună performanță între cele patru țări, a avut inflația cea mai scăzută, cu un maxim de 16%, Ungaria a mers până la 25%. Din toamna anului trecut, din loc fruntaș, cu inflația cea mai mică, am ajuns cu inflația cea mai mare dintre cele patru țări și din UE”.
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul lui 2024 şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, potrivit Agerpres.
Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 a fost 5,9%, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în scădere față de luna martie, când a fost de 6,6%.
Deficit bugetar + deficit comercial = problemă dificilă
Oficialul BNR a mai spus la prezentarea raportului trimestrial asupra inflației că România are o problemă fiscală grea - deficitele gemene. E vorba despre existența simultană a deficitului bugetar și a deficitului comercial. Asta înseamnă că veniturile statului sunt mai mici decât cheltuielile și, în același timp, exporturile țării au o valoare mai mică decât importurile.
Din acest motiv, spune Mugur Isărescu, piețele financiare penalizează România ca fiind o țară cu risc, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari la împrumuturile externe.
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, precizează însă că, inclusiv în aceste condiții, Guvernul e nevoit să finanțeze deficitul bugetar prin împrumuturi. Alternativa ar fi mai rea pentru economie.
„Soluţia nu este să opreşti finanţarea deficitului, deoarece acest lucru ar însemna un şoc teribil pentru economie şi pentru ţară”, a spus guvernatorul BNR, care a adăugat că „soluţia este să reduci deficitul fiscal şi pe partea de cheltuieli, şi pe partea de venituri, în ambele părţi. Astea sunt opţiunile Guvernului”.
„În momentul în care ai venituri (bugetare) sub 27% (din PIB - n.red) şi spui că ponderea salariilor, bugetarilor este, ca pondere, cea mai mare din Europa, nu ai în vedere un lucru esenţial: sunt cele mai mari pentru că (venitul de) 27% este cel mai mic din Europa”.
La nivelul țărilor membre UE, veniturile bugetare medii sunt de 40% din Produsul Intern Brut. (PIB).
Un raport al Consiliului Fiscal din decembrie 2023, legat de proiectul de buget pentru 2024, arată că nivelul foarte scăzut al veniturilor bugetare duce la „subfinanţare masivă şi cronică a educaţiei şi sănătăţii publice”, semnalează evaziune fiscală de proporții și un comportament generalizat de evitare a plăţii taxelor şi impozitelor.
Când datoria depăşeşte 50%, trebuie luate măsuri
Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, afirmă că, atunci când datoria țării depășește 50% din PIB e nevoie de intervenția guvernului.
„Când datoria depăşeşte 50%, trebuie luate măsuri. Nu ştim care vor fi acele măsuri şi când se vor lua, dar ele se vor lua”, a spus Mugur Isărescu.
Datoriei publică a ajuns la peste 840 de miliarde de lei (177 mld. euro), adică peste 52% din PIB, cel mai înalt nivel de până acum.
În ultimii zece ani, datoria publică a avut o creștere semnificativă. Gradul de îndatorare era 15% din PIB în 2008, 35% în 2019 și ajuns la 52% în 2024,
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
