Linkuri accesibilitate

Nou tratament pentru boala Parkinson, în dezvoltare în Australia | Ce tratamente există în România


Profesorul David Nisbet de la Universitatea Națională Australiană face parte din echipa de cercetători care lucrează la un hidrogel care ar putea oferi un tratament pentru boala Parkinson.

Cercetătorii de la Universitatea Națională Australiană (UNA) dezvoltă un nou gel care ar putea fi folosit în intervenții împotriva bolii Parkinson și posibil și împotriva altor boli neurologice.

Cercetătorii de la UNA, într-un parteneriat cu altă echipă de savanți de la Institutul Florey pentru Neuroștiințe și Sănătate Mentală, au creat gelul compus din aminoacizi. Gelul are posibilitatea de a acționa direct asupra crierului pentru a reduce din deteriorarea creată de boală.

Hidrogelul se poate transforma în formă lichidă, facilitând introducerea acestuia în creier. Gelul revine apoi la forma sa solidă, umplând golurile neregulate și ajutând la transportarea în siguranță a celulelor stem către părțile rănite ale creierului.

Experții din întreaga lume spun că pentru a combate mai eficient boala este nevoie de mai multe studii, dar și de noi strategii.
Experții din întreaga lume spun că pentru a combate mai eficient boala este nevoie de mai multe studii, dar și de noi strategii.

Este o intervenție unică”, a explicat profesorul David Nisbet de la UNA. „Un pacient s-ar putea prezenta la spital cu boala Parkinson și ar avea nevoie doar de acest tip de intervenție pentru a-și ameliora multe dintre simptome pentru următorii câțiva ani”, a spus el.

Până acum gelul a fost testat asupra animalelor și a fost eficient în combaterea tulburărilor fizice ale bolii Parkinson la șobolani. Nisbet speră că studiile clinice vor începe în următorii cinci ani, numai după ce gelul s-a dovedit sigur pentru uz uman.

Profesorul a mai adăugat că hidrogelul ar fi, de asemenea, ieftin și ar putea fi produs relativ ușor în masă odată ce materialele vor fi aprobate pentru uz clinic.

Tratamente disponibile în prezent

Este o boală degenerativă de sistem nervos, a doua ca frecvență după boala Alzheimer dar, spre deosebire de Alzheimer care debutează la vârste mai avansate, Parkinsonul debutează cu două decade, poate chiar mai devreme. Vârsta medie de debut este undeva la 64 de ani,” explică medicul Daniela Reisz de la Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș din Timișoara și manager în cadrul Centrului de Medicina Capului.

Boala Parkinson este o sursă semnificativă de handicap”, explică cercetătorii de la Universitatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș. Cercetătorii estimează că odată cu creșterea vârstei populației, va crește și numărul de cazuri și sunt necesare noi măsuri pentru a combate boala.

17,8% dintre români au peste 65 de ani, precizează cercetătorii. În aceste condiții, ei estimează că, în România, 72.000 de persoane sunt afectate de această boală.

Tratamentele sunt disponibile în România, dar cele disponibile pe piață își epuizează foarte rapid efectul. „O tabletă luată acum, în fazele avansate”, explică Daniela Reisz „își pierde în două ore sau două ore și jumătate efectul.”

Altă problemă a bolii Parkinson este dificultatea de a depista boala în primele faze. Aceasta începe cu o serie de simptome non-motorii, greu de depistat și care sunt insuficiente pentru a pune un diagnostic.

Printre simptomele care preced boala se numără:

  • tulburări gastrointestinale
  • tulburări vegetative
  • disfuncție vezicală
  • tulburări de somn
  • stări depresive

Însă diagnosticul vine, de obicei, în fazele mai înaintate, când deja „60-80% din neuronii dopaminergici sunt distruși.”

Astfel, „una din mize este să identifici boala Parkinson chiar înainte ca ea să devină simptomatică”, explică doamna doctor. „Dacă surprinzi boala înainte ca destrucția să fie atât de mare sunt șanse să oprești procesul.”

XS
SM
MD
LG