O nouă boală, care a provocat multe decese în Africa raportat la numărul persoane infectate, este în atenția Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Boala X, denumită generic astfel până la identificare și până la primirea unui nume specific, a apărut într-o zonă din Republica Democratică Congo (centrul continentului african).
Prima notificare a fost făcută de către guvernul acestei țări pe 29 noiembrie. Între timp, OMS a trimis o echipă să cerceteze de ce au murit 71 dintre cei peste 500 de oameni care au raportat simptome asemănătoare.
Până acum, Organizația Mondială a Sănătății a afirmat că unii pacienți cu această „boala misterioasă” suferă de malarie.
Simptomele bolii – depistată în provincia Kwango din Congo – sunt: febră, dureri de cap, tuse, rinoree şi dureri musculare şi articulare.
Adică o stare generală modificată, cum întâlnim în sezonul rece din România, spune doctorul Adrian Marinescu, managerul interimar al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din București.
Însă, atrage atenția medicul infecționst, în Congo nu e o vreme de iarnă, de aici și atenția acordată bolii de către comunitatea științifică.
În România, Institutul Naţional de Sănătate Public a folosit termenul de sindrom acut febril.
De asemenea, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că „boala X” nu prezintă în niciun fel caracteristicile unei boli care să pună probleme la nivel global.
O opinie împărtășită și de dr. Adrian Marinescu, care a explicat la rubrica #10Întrebări de la Europa Liberă ce tratament ar putea fi folosit, cine este cel mai predispus la această boală și cât de pregătită ar fi România să lupte împotriva ei, dacă va fi cazul.
1. Europa Liberă: Ce este boala X?
Adrian Marinescu: În primul și în primul rând, conceptul de boală X nu e deloc nou. Am vorbit și în anii trecuți. Este situația în care mă gândesc că ar putea să fie o boală nouă, despre care nu știu prea multe.
N-am un agent etiologic la acel moment, consider că e o boală care e în curs de investigare și o numesc boală X. Adică nici n-a primit un nume și este în curs de investigare. I se mai spune și boală misterioasă... deci e doar un concept până la urmă.
2. Europa Liberă: Cum se transmite și ce simptome are?
Adrian Marinescu: Într-o anumită zonă din Congo s-a constatat că într-un interval relativ scurt de timp au fost mai multe cazuri cu o simptomatologie relativă asemănătoare.
O simptomatologie respiratorie, care semăna destul de bine cu gripa sau cu altă viroză: cu febră, cu frisoane, cu dureri musculare și articulare, tuse, stare generală modificată, lucruri care sunt destul de generale.
Noi le vedem în România la nivelul infecțiilor de sezon. Sigur că acolo nu e un sezon rece și atunci s-a constatat că cel mai probabil transmiterea se face pe cale respiratorie.
3. Europa Liberă: E vreo categorie de persoane mai predispusă la îmbolnăvirea cu această boală X?
Adrian Marinescu: S-a constatat că cel mai adesea vorbim de copii mici, până în 5 ani, și - foarte important - cu malnutriție. Adică acei copii care au un sistem imunitar deficitar.
Este un element important, pentru că s-a pus întrebarea cum pot să am peste 500 de cazuri, adică multe în acea zonă, într-un interval scurt de timp - spuneam că sunt cazuri similare ca simptomatologie - și să am totuși o mortalitate mare, peste 70 de cazuri.
Și răspunsul poate să fie legat exact de faptul că sunt pacienți cu o imunitate care lasă de dorit. În momentul în care vorbim de copii mici, care au și probleme rare de sănătate, sigur, riscul de a avea complicați în momentul în care fac o infecție este categoric mai mare. Așa cum se întâmplă și aici.
4. Europa Liberă: Din ce știm până acum, cum putem preveni o eventuală îmbolnăvire?
Adrian Marinescu: Bine spus, din ce știm până acum, pentru că analiza care se face în acest moment din partea unei echipe care ține de Organizația Mondială a Sănătății va stabili.
Noi presupunem că-i o transmitere pe cale respiratorie și atunci sunt măsurile generale de prevenție care se referă și la mască, se referă și la evitarea zonelor aglomerate unde oamenii se întâlnesc și vin în contact unii cu ceilalți, se referă de regulă și la igienă.
Dacă am o simptomatologie, să mă izolez, să nu vin în contact cu ceilalți pentru a nu transmite.
5. Europa Liberă: Dacă seamănă cu alte boli respiratorii, atunci acesta ar fi și tratamentul cel mai potrivit, cel din zona bolilor respiratorii?
Adrian Marinescu: Dacă nu cunosc microorganismul care determină boala X, nu știu dacă e virus sau bacterie. Așa că ajung la un tratament simptomatic sau, în cazul formelor severe, la un tratament suportiv.
Dacă pacientul ajunge în terapie intensivă, vor fi menținute funcțiile vitale, dar nu ai un tratament etiologic, pentru că n-ai de unde să știi dacă să-i dai un antiviral sau – dacă e vorba de o infecție bacteriană – antibiotice.
6. Europa Liberă: Care sunt organele cele mai afectate?
Adrian Marinescu: Sunt supoziții, evident, dar e clar că dacă mă gândesc la infecțiile respiratorii în general e partea pulmonară, ca prim lucru, ca frecvență. Dar dacă mă gândesc la gripă, în funcție de cât de echilibrat e sistemul imunitar, poate fi o boală a întregului organism și să am și afectare neurologică, multi-organică și așa mai departe.
7. Europa Liberă: Este această boală „o nouă amenințare globală”, așa cum am văzut că spun unele publicații?
Adrian Marinescu: Sigur că, dacă vorbesc de o boală nouă, mai ales că mă uit la ce s-a întâmplat în pandemie, pot să iau mai multe scenarii în discuție.
Și un scenariu este ca, la un moment dat, să fie o provocare legată de bolile infecțioase, cu un microorganism care se va transmite foarte ușor și care ar putea să fie și agresiv. Pot să mă gândesc, dar nu am elementele acum.
8. Europa Liberă: Legat de pandemie, într-un scenariu nefericit, ar fi România mai bine pregătită să facă față? A învățat lecția din pandemia de coronavirus?
Adrian Marinescu: Răspunsul este că, în principiu, da. Dar pe de altă parte, nimeni nu e pregătit prea bine pentru un tsunami. Nu mă întreba, dacă vine un tsunami, cum e treaba.
E clar că ne-am învățat să avem o viteză de reacție mai bună. Asta e clar. Și cred că Institutul Matei Balș e cel mai bun exemplu că suntem mai pregătiți din acest punct de vedere pentru a interveni mai repede în tot ce înseamnă provocare boli infecțioase.
9. Europa Liberă: Are România laboratoare cu care să depisteze această boală, dacă va fi nevoie?
Adrian Marinescu: Cu siguranță că da. Avem laboratoare super performante, cum e și la Institutul Matei Balș. Deci putem să o facem, fără discuție.
10. Europa Liberă: Dacă o persoană are aceste simptome - și excludem cazurile de ipohondrie - cum ar trebui să procedeze?
Adrian Marinescu: Ca să lămurim, lucrurile sunt în felul următor: în acest moment nu trebuie să facă nimic, decât în situația în care a venit dintr-o zonă cu cazuri active, care acum e Congo. În alt moment poate să fie o altă zonă.
Deci, dacă nu a venit din acea zonă, cel puțin la acest moment, cât timp nu avem date că sunt cazuri mai multe în Europa, că sunt probleme, n-avem de ce să ne batem capul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
