Astfel, procurorul de caz a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și următoarele măsuri preventive față de 17 persoane, potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ).
12 persoane au fost reținute pentru acuzații de luare de mită, fals informatic și alte posibile infracțiuni de corupție.
De asemenea, cinci persoane au fost plasate sub control judiciar, pentru complicitate la dare de mită și complicitate la fals informatic.
Procurorii afirmă că funcționari din cadrul serviciilor de evidență a populației și de eliberare a cărților de identitate din două localități din județul Botoșani ar fi primit, direct sau prin intermediari, sume de bani pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, „cu încălcarea flagrantă a dispozițiilor legale în materie”.
Astfel, funcționarii menționau în mod fals în Registrul Național de Evidență a Populației (RNEP) domiciliul persoanelor solicitante de acte de identitate. Unele domicilii erau declarate în imobile cu proprietari decedați și fără succesiune făcută sau în imobile care nu aveau destinația de locuință. Funcționarii ar fi știut că solicitanții care primeau acte de identitate nu vor locui niciodată acolo.
Din dovezile strânse de procurori rezultă, mai mult, că funcționarii primăriilor ar fi introdus în sistemul de evidență a populației inclusiv date care nu corespund realității, inclusiv nume, prenume, data nașterii, locul nașterii, CNP.
Cum ar fi împărțit banii cei implicați în emiterea de acte fictive
Procurorii spun că cetățenii străini plăteau pentru acte care conțineau date fictive între 350 și 400 de euro. Banii se împărțeau între membrii rețelei infracționale astfel:
- 100-150 de euro/persoană celor dispuși să ia în spațiu, în mod fictiv, cetățeni născuți în Republica Moldova, Ucraina și chiar în Federația Rusă, la imobile pe care le dețin, cunoscând că aceștia nu vor locui vreodată la adresă;
- între 50-100 de euro/persoană funcționarilor publici din cadrul Serviciului de evidență al persoanelor din cadrul primăriilor pentru îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu;
- 50 de euro se împărțeau altor funcționari din cadrul celor două primării pentru eliberarea unor documente necesare emiterii actelor de identitate.
PÎCCJ precizează că în urma perchezițiilor de ieri, anchetatorii au ajuns la concluzia numeroși cetățeni străini au locuit niciodată la adresele consemnate în actele de identitate. Imobilele erau fie inexistente, fie părăsite, fie neracordate la utilități sau utilizate de către alte persoane.
Măsurile preventive vin după ce miercuri, pe 20 noiembrie, procurorii au descins la primăriile localităților Vârfu Câmpului și Bucecea din județul Botoșani.
În total, au fost 90 de mandate de percheziție, la sediile unor instituții publice și locuințele unor persoane fizice din judeţele Botoşani, Suceava şi municipiul Bucureşti.
Europa Liberă a relatat în articolul de mai jos mărturiile unor localnici legate de rețeaua de eliberare de acte fictive. Ei relatează că au fost și cazuri în care, la o adresă, erau luate în spațiu aproape 500 de persoane.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
