Conform calendarului stabilit sâmbătă, 1 februarie, în Biroul Permanent al celor două camere ale Parlamentului, Legea Bugetului național era programată pentru dezbatere și vot joi, 6 februarie.
Cu o zi înainte, miercuri la prânz, lucrurile erau accelerate, spre nedumerirea Opoziției: una dintre cele mai importante legi ale țării, cea a bugetului, intra în discuția plenului parlamentului cu o zi mai devreme.
Decizia era anunțată, într-un nou Birou Permanent al celor două camere, de președintele Senatului, Ilie Bolojan.
„Cineva de la Putere, nu mai știu cine, a intervenit și a zis că, dacă terminăm după ora 0:00, oricum o să fie joi deja, calendaristic”, a declarat pentru Europa Liberă deputatul Cătălin Drulă (Uniunea Salvați România - USR), vicepreședintele Camerei deputaților și membru în Biroul Permanent.
„Ne-au luat un pic la mișto și am întrebat și în privat care e motivul de se grăbesc așa tare și nu am primit o explicație. Cred că le e greu să-și țină parlamentarii până joi, deși votul e hibrid, adică pot vota și de pe tabletă”, oferă o explicație Drulă.
Deputatul USR spune că graba nu era justificată în contextul în care existau mii de amendamente depuse.
„Sunt la al nouălea an în Parlament și n-am văzut niciodată o asemenea urgență. Nu-mi aduc aminte să fi fost disperarea asta nici măcar pe vremea lui Dragnea (președintele Partidului Social Democrat - PSD în perioada 2015-2019, n.red.)”, mai spune Drulă.
„Nu e nimic uzual din ce s-a întâmplat anul ăsta”, completează deputatul Claudiu Năsui (USR), fost ministru al Economiei. În mod normal, dezbaterile se întindeau în alți ani pe durata a două-trei zile.
„Anul ăsta s-au comasat toate dezbaterile într-o zi. A fost o grabă pe care eu nu o pot explica”, afirmă Năsui.
Acesta recunoaște că, procedural, modul cum au fost gestionate discuțiile în comisii și dezbaterile în plen au fost însă legale. „Pot să treacă peste foarte multe nereguli cu tancul majorității”, a mai spus deputatul din partea Opoziției.
„Nimeni nu s-a plâns”
Deputata Silvia Claudia Mihalcea (PSD), secretar al Biroului permanent al Camerei Deputaților, a explicat pentru Europa Liberă că traseul adoptării bugetului a fost unul legal.
Biroul permanent reunit al celor două camere a propus programul miercuri la prânz, program confirmat printr-un vot dat în plenul Camerei Deputaților la începutul ședinței de miercuri, spune ea.
Parcursul a fost previzibil, în contextul în care coaliția formată din PSD – PNL – UDMR și minoritățile controlează majoritatea.
„În birou permanent reunit ieri a intrat și acea programare a anexelor: cât ar dura (dezbaterea, n.red.) în funcție de numărul de amendamente depuse. În momentul în care vezi că în comisii s-au depus 4.000 și ceva de amendamente la Ministerul Dezvoltării, automat că, în plen, la dezbaterea acestei anexe a fost alocat un număr mai mare de minute”, afirmă deputata PSD.
„Adunând minutele astea cred că dădea undeva la cinci-șase ore de dezbateri și probabil, luând mai departe în calcul că pot fi și anumite pauze sau pot fi și dezbateri care se prelungesc sau pot fi și alte solicitări ale deputaților, senatorilor, s-a făcut această estimare și s-a făcut programul de miercuri până la finalizare”, a explicat Mihalcea cum a fost decisă schimbarea datei.
Întrebată dacă, în opinia sa, timpul destinat dezbaterilor a fost suficient, ea a răspuns că nimeni din opoziție nu s-a plâns.
„Eu ieri nu i-am auzit pe colegii mei de la celelalte partide să aibă obiecțiuni asupra faptului că timpul nu e de ajuns sau să se plângă - mai avem de susținut amendamente, deși s-a terminat timpul - n-am văzut așa ceva din partea colegilor de la Opoziție”, a mai spus Mihalcea.
Plenul Parlamentului a adoptat miercuri seara, după șapte ore și jumătate de dezbateri, proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2025.
Inițiativa a primit 254 de voturi „pentru” și 192 „împotrivă”. Pe lângă PSD, PNL, UDMR și minorități, în favoarea bugetului s-au mai exprimat 12 senatori și deputați de la SOS România, precum și cinci neafiliați. Împotrivă au votat cei de la AUR, USR și POT, precum și ceilalți parlamentari de la SOS.
Guvernul a aprobat sâmbătă proiectul de buget pentru anul în curs, construit pe o creștere economică de 2,5% şi un deficit bugetar de 7% din PIB.
Cele mai multe amendamente, 4.674, au fost depuse de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în vreme ce USR a depus 401.
În general, solicitările opoziției nu au fost acceptate, fiind însă primite propuneri din partea partidelor din Coaliția de guvernare: PSD, PNL și UDMR.
De exemplu, la proiectul de buget din acest an al Ministerului Transporturilor au fost depuse 65 de amendamente, respectiv 58 de către USR, șase de către AUR și unul de către PSD. Singurul admis a fost al social-democraților.
Ce prevede Legea bugetului de stat pe anul 2025
Bugetul de stat se stabileşte la venituri în sumă de 357,819 miliarde lei, iar la cheltuieli în sumă de 744,554 miliarde lei credite de angajament şi în sumă de 500,049 miliarde lei credite bugetare, cu un deficit de 142,223 miliarde lei.
Calculul bugetului pentru 2025 s-a făcut pe baza impozitelor şi taxelor în vigoare şi obiectivul principal este ca acesta să fie dus la bun sfârşit fără modificări, prin reducerea cheltuielilor, a declarat ministrul Finanțelor, Tanczos Barna.
„Măsurile au fost luate de Guvern în decembrie şi am făcut calculul bugetului bazându-ne pe impozitele şi taxele care sunt astăzi în vigoare şi n-avem nicio intenţie să modificăm aceste impozite şi taxe. Reducem cheltuielile şi ne încadrăm în 7% deficit. (...) O să fac tot posibilul să ducem la bun sfârşit acest buget fără să modificăm taxe şi impozite în 2025, acesta este obiectivul nostru primordial şi sunt convins că, dacă reuşim să ţinem sub control cheltuielile, vom reuşi acest lucru fără nicio problemă”, a spus ministrul la dezbaterile generale privind bugetul pe 2025, în comisiile parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi bănci.
El a spus că prognozează o creştere a veniturilor care să acopere creşterile de cheltuieli de anul trecut și creşterile de salarii şi de pensii, care au un impact pe anul 2025.
Tanczos spune că vor creşte și investiţiile, care ajung la peste 150 de miliarde în 2025, o sumă datorată faptului că 2025 este vârful anual al investiţiilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care se suprapun cu investiţiile din fonduri structurale și cu cele finanţate din bugetul naţional.
Ministrul a recunoscut că balanţa comercială este în continuare o provocare foarte mare pentru România, în contextul în care exporturile au pierdut teren în competiția cu importurile.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
