Marți 12 decembrie 1989

Soarele răsare la ora 7.43 și apune la ora 16.36. Vreme rece mai ales noaptea și dimineața. Cer variabil, mai mult senin. Nordul face excepție: acolo vor fi înnorări mai accentuate. Pe alocuri va ninge slab. Temperaturi maxime între -3 și 5 grade iar minimele termice se încadrează între -13 și -3 grade, mai coborâte în depresiuni. În vestul și centrul țării se produce ceață asociată cu depuneri de chiciură.

Se încheie Plenara comună a CC al PCR, a Biroului permanent și birourilor secțiunilor Consiliului suprem al dezvoltării economice și sociale. Cel care a prezidat întrunirea a fost Ceaușescu. S-au adoptat proiectul Planului național unic de dezvoltare economico-socială a RSR, proiectul Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și gospodăririi apelor pe anul 1990 și proiectul Planului financiar centralizat al dezvoltării economico-sociale și proiectul bugetului de stat pe 1990. Ceaușescu n-a scăpat ocazia unei cuvântări în care a spus că proiectele pentru anul 1990 asigură realizarea „obiectivului strategic de trecere a țării noastre la un nou stadiu de dezvoltare – acela de țară socialistă mediu dezvoltată.” Ar fi fost anul final al celui de-al optulea cincinal, „realizat în condiții economice mondiale grele, demonstrând cu putere forța și capacitatea creatoare a clasei muncitoare, a țărănimii, a intelectualității, a întregului popor, justețea liniei general a partidului nostru” etc. etc. așadar nimic despre marile dezechilibre economice, despre criza socială, despre foamea endemică în care aruncase populația prin plata datoriei externe combinată cu iresponsabilele investiții în inutilele și iresponsabilele „ctitorii”, în sistematizarea localităților, în susținerea unor domenii energo- și bugetofage doar pentru a demonstra că România poate produce orice „mai puțin arme nucleare”, cum a spus Ceaușescu nu odată. Poate că viitorul este roz, prezentul, cel puțin pentru Ceaușescu, este cenușiu: este nemulțumit de întârzierile în diferite domenii economice, inclusiv nerealizarea planului de producție, „datorită deselor întreruperi, ca rezultat al nerealizării la timp sau în condiții proaste a reparațiilor capitale.” Asta pentru că nu există responsabilitatea întreprinderilor care au produs utilajele „furnizorul unic” să facă și reparațiile capitale.” E nevoie de vigilență generalizată, în special din partea controlorilor de calitate „să nu se mai admită sub niciun motiv livrarea de materiale și utilaje necorespunzătoare.” S-au îngrijit să importe materiile prime necesare, dar e nevoie să se recupereze și refolosească materialele, „a subansamblelor, inclusiv recuperarea și refolosirea diferitelor surse de energie.” Spune că, de la plata datoriei „s-au adoptat măsurile necesare în vederea întăririi rezervei valutare, astfel că, astăzi, România dispune de însemnate rezerve valutare sub diferite forme, inclusiv în valută convertibilă.” Mai mult, spune el, România are de recuperat miliarde de dolari și ruble convertibile din creditele acordate în anii precedenți, bani care trebuie considerați „o rezervă financiară a țării, a poporului nostru.” Dar chiar dacă lucrurile par să meargă spre bine, Ceaușescu îi previne să nu cedeze impulsurilor, să risipească banii. Cu un comic involuntar, Ceaușescu cel care băgase bani și vieți în cele mai faraonice proiecte adaugă la acest avertisment: „Sunt unii care procedează așa. Desigur, și în familie fac rău dacă procedează astfel, dar în societatea noastre aceste mijloace aparțin poporului și toți conducătorii din toate domeniile de activitate trebuie să asigure că toate unitățile – din industrie, agricultură, transporturi, toate celelalte activități social-culturale- acționează pe autogestiune. ” Adică să cheltuiască cu atenție banul public, să răspundă în fața organelor colective, în fața poporului „de felul cum se cheltuiesc banii.” Pentru aceasta trebuie perfecționată activitatea organismelor de control care nu prea și-au făcut datoria până în acele momente, iar acestea să fie organizate și coordonate de un consiliu superior de coordonare a activității de control economic, financiar și social, „să asigure coordonarea și îndrumarea unitară, în toate domeniile, a controlului, cu lărgirea atribuțiilor, inclusiv prin crearea unei Curți de Justiție în cadrul acestui organism de coordonare a controlului economic, financiar-social, care să poată chema în judecată pe oricine încalcă legile țării, din orice domeniu de activitate și ale căror hotărâri devin obligatorii.” Ar urma să fie o curte de justiție care să acționeze pe toate palierele activității fiind semnul că, „în societatea noastră socialistă, controlul oamenilor muncii, al întregului popor asupra întregii activități constituie una dintre cerințele vitale ale adevăratei democrații muncitorești-revoluționare.” Le mai spune că s-a decis organizarea pe 11 martie 1990 a alegerilor pentru Marea Adunare Națională și consiliile populare. Nu poate candida cine vrea, cei care se înscriu în lupta electorală trebuie „să fie discutați în prealabil, așa cum prevăd legile țării noastre, în adunările alegătorilor și să poată fi înscriși pe lista de candidați numai aceia care răspund exigențelor și voinței alegătorilor, a poporului.” O noutate, spune Ceaușescu era apariția între comisiile Comitetului central pe probleme a unei noi structuri: Comisia pentru nivel de trai și autoaprovizionare. „Aceasta trebuie să determine o preocupare mult mai activă și permanentă și a Comitetului nostru Central, a tuturor organelor de stat și a organismelor democrației muncitorești-revoluționare pentru înfăptuirea, în cele mai bune condiții, a prevederilor planurilor privind ridicarea nivelului de trai, material și spiritual al poporului.” Speră ca astfel să se poată urmări zilnic modul în care este satisfăcut poporul de diferite organisme „în acest sector hotărâtor pentru activitatea de construcție socialistă.” Le vorbește în treacăt despre reuniunea de la Moscova și se declară uimit că nu s-au adunat acolo problemele dezvoltării acestor țări – cu atât mai mult cu cât unele trec prin probleme grele – deci să nu se discute cum să acționăm pentru a asigura dezvoltarea construcției socialiste.” Rezultă că, pentru Ceaușescu, reformele din celelalte țări socialiste sunt un rezultat nu al eșecului sistemului ci al proastei aplicări a acestuia. El personal părea liniștit de rapoartele economice pozitive, de faptul că agricultura înregistrare producții-record, că oamenii aveau ce pune pe masă. Și-apoi înființase o comisie special dedicată bunului trai care va întocmi seismograme zilnice ale stării de spirit a națiunii deci nu avea cum fi prins cu garda jos. În final, „deoarece mai sunt puține zile până la Noul An” le urează tuturor politrucilor, membrilor de partid, întregii națiuni „cele mai bune urări pentru Noul An! Un An Nou cu rezultate cât mai bune în toate domeniile. La mulți ani!” Este aplaudat intens, prelungit, se scandează Ceaușescu- PCR, Ceaușescu și poporul! Ceaușescu-La mulți ani! Mai erau 14 zile până pe 25 decembrie când Ceaușescu era executat.

Constantin Azoiții dă amănunte în România liberă despre funcționarea consiliilor populare. A ales Consiliul popular al județului Bacău unde-l are îndrumător pe Constantin Toma, prim-vicepreședinte. Acesta îi spune că s-au ocupat înainte și după Congres de înfăptuirea programului de dezvoltare și modernizare a localităților și de organizare a teritoriului. Pentru început, ca aceste programe să se potrivească realității, a fost nevoie ca programele să fie supuse „dezbaterii obștei.” Consiliile locale au organizat adunări cetățenești la care au venit oamenii cu mic cu mare „scoțând în evidență caracterul participativ al democrației noastre socialiste.” Oamenii nu s-au mulțumit să facă figurație. Aveau idei, făceau propuneri dar mulți s-au angajat să se înhame concret la realizarea acelor proiecte. Se mai laudă și cu activitățile de îmbunătățire a terenurilor agricole. Au reușit să crească suprafața arabilă și să irigheze circa o treime ceea ce a dus la creșterea de două trei ori a recoltelor, „la îmbunătățirea condițiilor de aprovizionare a populației.” Se laudă cu lucrările de amenajare a sistemului de irigații Sascut-Valea Seacă (realizate în mare măsură de brigăzile de tineret, așadar pe baza unei munci în principal neplătite) care are o suprafață de peste cinci mii de hectare. Au făcut de toate, se laudă politrucul local, au fost înființate unități de producție pentru modelarea ceramicii, cioplirea pietrei pentru construcții, îmbutelierea apei minerale ( „de la Ciunget, recomandată pentru tratarea afecțiunilor gastrointestinale și hepatobiliare”). Nu e de mirare că locuitorii județului „privesc cu îndreptățită încredere viitorul luminos” deschis de Congresul XIV. „Acest sentiment tonic izvorăște din certitudinea succeselor dobândite până acum, din hotărârea fermă a a adăuga în anii ce vin, prin munca lor unită, noi izbânzi în cronica marilor înfăptuiri ale socialismului.” Cu certitudine, dacă alegerile pentru MAN s-ar mai fi ținut pe 11 martie 1990, Constantin Toma ar fi fost reales la Consiliul Popular. Oricum FSN-ul l-a primit cu brațele deschise.

Constantin Dăscălescu trimite o telegramă pe adresa președintelui guvernului Republicii Socialiste Cehoslovace, Marian Calfa, care abia fusese învestit în funcție. Este o telegramă clișeu, în care amestecă felicitările cu convingerea unei viitoare colaborări „pentru extinderea și aprofundarea relațiilor de prietenie și colaborarea reciprocă” în interes reciproc.

În cadrul Campionatului mondial feminin de handbal (grupa B) care se desfășura în Danemarca, pe locul întâi s-a clasat RFG, urmată de Suedia, RDG și România. La volei masculin în al doilea tur din cadrul Cupei confederației europene formația CSM Minaur Baia Mare a fost învinsă de echipa TSV din Berlinul occidental care s-a calificat mai departe, având un golaveraj total mai mare. La Edinburgh a avut loc partida amicală de rugby între echipele Scoției și României. Gazdele au câștigat cu 32 la 0. În cadrul complexului sportiv 23 Sugust a avut loc ultima etapă a diviziei A la judo câștigată de echipa Dinamo București care a devenit astfel campioană. Pe locul doi se situează eterna sa Nemesis, Steaua București iar pe trei Dinamo Brașov. Urmau Strungul Arad și Rapid București.

Moare arhitectul Ladislau Adler (Arad, 10 oct. 1913- decembrie 1989) Studii la Politehnica din Brno și Școala Superioară de arhitectură din Florența unde-și ia diploma în 1935. Revine în România unde, până în 1948 colaborează cu arhitecții Horia Creangă și Richard Bordenache. A fost din 1949 până în 1964 profesor de arhitectură industrială, șef de catedră la Institutul de arhitectură Ion Mincu. În 1971 ia doctoratul în arhitectură industrială la București. A realizat în anii 1940 decorațiuni interioare la Hotel Aro, Brașov; la Palatul Cultural din Cernăuți (arhitect Horia Creangă, actualmente Casa ofițerilor) și la Gara centrală din Florența. Lucrarea lui Arhitectura industriei contemporane la care a fost coautor (alături de Mircea Enescu și Emilian Băiculescu) a luat premiul UAR.

De vânzare: „Întreprinderea Tricotajul Roșu București pune la dispoziția comitetelor de sindicat care organizează pom de iarnă, diferite tricotaje pentru copii”; „Lustră Murano 12 brațe (1,40 înălțime), monument funerar, astrahan persan 48, pickup Supraphon, discuri simfonice, bibliotecă albă, aragaze, dormitor paltin comandă, cojoc 46, dulap, dormeze, saltele, capre planșetă, fotouscător, vase Majolica, îmbrăcăminte damă”; „Biblioteci mici, divane o persoană, comodă RTV, aragaz 2 ochiuri, haină piele damă”; „Haină nutrie bej, măsură 44, model deosebit, dormitor Solva, calorifer electric 20 elemenți, aparat electric pentru încălzit Ravent”; „Dacia 1310 – 1985 – 42 000 km, videorecorder NEC, videocasete sigilate, radiocasetofon stereo, magnetofon Tesla B 115, boxe, căști audio, orgă lumini, radio portabil, rigle cu calculator și ceas, calculator birou, calculator științific, mașină de spălat Automatic super, Adidas 38, casetofon portabil”; „Lampă țurțuri cristal, birou stil olandez”; „Pianină Newmayer, canapea, fotolii, recif Coral, perdea brodată, jachetă, tavă suporți ceai, pat alamă, ramă oglindă, căciulă, guler blană”, „Oglindă, măsuță și rafturi pentru cărți din fier forjat, scânduri, glassvand, uși diferite, pat copil, garnitură hol”; „Rulotă dormitor avariată, dispozitiv magnetizare apă, căciulă lebădă, termoplonjor”; „Aparat surfilat, cântar precizie, dantelă, căciulă iepure, pantaloni raiați, mătase naturală”; „Landou copil, costum haine bărbătesc, bicicletă aragaz, lămpi TV, televizor lămpi, aspirator”

Se cumpără: „Televizor color, sobă cu ardere completă, eventual calorifer electric. Vând instalație de gaz auto cu butelie”; „Plafonieră veioză, vază semnată Galle, Daum Nancy sau similare, originale. Constanța.”; „Recamier, boiler. Vând bucși, bascule Moskvici, televizor Lux, sobiță gaze+butelie, radio cu picup”; „Telecolor, canapea extensibilă, piese Trabant, machetă, cojoc”; „Cumpăr Trabant avariat, vechi, uzat”; „Cumpăr Aro pe benzină, chiar și defect sau fără motor”

La Opera Română se cântă Nabucco. La Sala Radio, Recitalul violoniștilor Cristina Buciu, Doina Fodor, Silvia Simionescu, Mihaela Smolean, Florin Croitoru, Liviu Ailincăi. Orchestra de cameră Virtuozii din București dirijată de Horia Andreescu, solistă Mihaela Ursuleasa, are concert la Ateneul român. În Sala Mare a Teatrului Național se joacă Titanic Vals. În sala Amfiteatru, Capcana. În Sala Atelier, Ultimul set. La Bulandra, Omul cu mârțoaga. La Teatrul Foarte Mic e pe afiș Noapte bună, mamă. La Teatrul de Comedie se joacă Când comedia era rege. La Nottara, în sala Magheru, Necazurile unui îndrăgostit iar în Sala Studio Sculptură în os. La Teatrul Giulești, sala Majestic, Ar fi fost o mare iubire. Iar la Teatrul Tănase, Toată lumea știe fotbal.

Pe marile ecrane rulează Există joi; Enigmele se explică în zori; Nea Mărin miliardar, Revanșa; Cei care plătesc cu viața; Un studio în căutarea unei vedete; Un comisar acuză; Rochia albă de dantelă; Vânătorul de senzații; Fără prieteni; Nu e ușor cu bărbații; Potopul III-IV; Miss Arizona; O seară de iarnă la Gagra; Ultima ninsoare.

La televizor, emisiunea începe la 19.00 cu Telejurnal. Înfăptuim hotărârile marelui forum al comuniștilor români! La 19.50, Trăim decenii de împliniri mărețe. Versuri și cântece patriotice, revoluționare. La 20.20, Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste. Exigența – condiție a calității muncii. La 20.40, Puternică mobilizare pentru îndeplinirea exemplară a planului pe luna decembrie și pe întregul an. Creșterea producției de energie electrică. La 21.00 Ctitorii ale Epocii de Aur. „Vocația construcției.” La 21.20, Frumusețea muncii, roadele muncii. Documentar. La 21.35 Telejurnal. Emisiunea se închide la ora 22.00