Duminică 12 noiembrie 1989

Vremea se răcește ușor. Cer mai mult acoperit. Cad ploi slabe și burniță. La munte și în zonele deluroase ploaia se poate transforma în lapoviță și ninsoare. În zonele joase din centrul și nord-vestul țării se produce ceață. Temperaturile minime sunt cuprinse între -2 și +6 grade iar cele maxime între 2 și 10 grade.

Era duminică dar Ceaușescu lucra cu motoarele încinse la roșu. Conform agendei de cancelarie, toată ziua aceea avusese audiențe. Curticeanu îi călcase pragul patru ori, Dăscălescu și Dincă de câte două ori. Tovarășa Elena fusese cea mai insistentă, călcând pragul cabinetului 1 de șapte ori. Cu ea începea ziua și tot cu ea se termina. Între 13.15 și 15.33 a luat masa și s-a odihnit. E posibil lungul șir de audiențe să aibă legătură cu pregătirea congresului (cu mulți dintre cei primiți în audiență duminică se va reîntâlni a doua zi în ședința de lucru în legătură cu Raportul la Congres) iar pe E. Florescu, de la secția de Presă, îl va fi primit pentru a stabili cadrul general al interviului pe care urma să i-l dea a doua zi lui Reinaldo Cordero, corespondent al agenției cubaneze de presă „Prensa latina.”

Gheorghe Baltă, de la Scânteia, scrie despre acea zi de septembrie 1966 când Ceaușescu făcea prima vizită de lucru pe platforma petrochimică Borzești, „eveniment care avea să rămână înscris cu litere de aur în cartea de onoare a acestor locuri încărcate de legendă și istorie, aflate în plină metamorfoză” etc.etc. De atunci a trecut timpul cu folos, iar Ceaușescu a ctitorit cu folos diverse utilaje și instalații de pe platformă. Ultima dată pe 24 septembrie 1980 când Ceaușescu tăia panglica inaugurală a celei de-a doua rafinării. „Am trăit în acea zi clipe de neuitat, de o mare încărcătură emoțională pentru tot ceea ce se petrecea pe platforma noastră industrială ” îi spune gazetarului maistrul principal Gheorghe Popa. Cuvintele lui Ceaușescu au fost „noi călăuze în munca de zi cu zi, pentru finalizare la vreme a investițiilor.” Azi au numai realizări pentru care-i mulțumesc lui Ceaușescu ale cărui îndemnuri i-au făcut să se străduiască din greu. Sunt hotărâți să atingă nivelul de producție presupus de plan, la toți indicatorii, „până în ziua în care își va deschide lucrările cel de-al XIV-lea Congres al partidului, pentru a da patriei cât mai multe produse și de calitate superioară.” Se simt obligați s-o facă, doar lucrează în acea unitate industrială despre care Ceaușescu spunea emblematic: „Cetatea chimiei ridicată pe locurile unde a copilărit Ștefan cel Mare este o mărturie a cinstirii gloriei străbune prin fapte demne de epoca noastră socialistă.”

Petăr Mladenov a fost ales secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Bulgar în urma unei lovituri interne de partid care l-a înlăturat de la putere pe prietenul lui Ceaușescu, Todor Jivkov. Ceaușescu îi dă o șansă noului tovarăș de drum, scriind o lungă telegramă de „calde felicitări și cele mai bune urări de succes în dezvoltarea economică și socială a țării, în construcția societății socialiste.” El îi mai spune că speră să întărească și mai mult relațiile dintre cele două partide și țări, bazate pe „deplina egalitate în drepturi” în interesul întăririi forțelor socialismului, al colaborării și păcii „în Balcani, în Europa și în întreaga lume.” Mladenov a fost mai longeviv ca, să zicem, Egon Krenz (și, desigur, un supraviețuitor, spre deosebire de Ceaușescu). El a preluat ambele funcții de la Jivkov, de secretar general și de președinte de țară, le-a pierdut la începutul lui 1990 dar a redevenit președintele țării în aprilie 1990. Și-a dat demisia câteva luni mai târziu (pe 6 iulie) după ce a fost acuzat că a ordonat în 14 decembrie 1989 să fie trimise tancuri împotriva protestatarilor anticomuniști (a spus celebrele vorbe: „Mai bine să vină tancurile”).

Pe adresa lui Ceaușescu continuă să curgă telegramele în care „oamenii muncii” raportează depășirea planului pe acel an ba chiar mai mult decât atât. Minerii din brigada IV de la Mina Petrila sunt dovada că Stahanov nu moare, ci se transformă: ei raportează că au îndeplinit și depășit sarcinile de plan pe întregul cincinal. A fost extrasă peste prevederi o cantitate de 300 de mii de tone de cărbune. Cei de la Mina salină Slănic spun că pe 9 noiembrie au realizat planul la producție-marfă și export pe primii patru ani ai cincinalului și că vor ca până la sfârșitul anului să obțină un spor la producția-marfă de 22 de milioane de lei iar la export de 23 de milioane de lei. Biroul Comitetului Municipal de partid din Sf. Gheorghe spune că, în cinstea Congresului, au depășit cu 21 de zile planul producției marfă pe întregul oraș și că vor să realizeze până la finalul lunii o producție suplimentară de 500 de milioane de lei. Spun că au făcut mari economii față de normele de consum: aproape șapte mii de tone de metal, 2700 de tone de combustibil convențional vreo opt mii de MWh energie electrică.

În Săptămâna, lector univ. dr. Andrei Stănoiu le explică cititorilor revistei lui Eugen Barbu (publicație frecventată de cercul lui Ilie Ceaușescu și de toată flora și fauna protocronismului) ce e patriotismul revoluționar. În primul rând, spune el, tineretul trebuie educat în spiritul patriotismului revoluționar, al dragostei față de patrie pentru că doar așa se poate construi viitorul socialist al țării. Care sunt caracteristicile patriotismului revoluționar? Dimensiunea cognitivă: el presupune cunoașterea temeinică „a istoriei patriei, a condițiilor de luptă a maselor populare, a luptei eroice a clasei muncitoare conduse de partid” etc.etc. Apoi dimensiunea axiologică, valorizatoare: el presupune „prețuirea luptei milenare a poporului nostru pentru neatârnare, a vitejiei și spiritului de sacrificiu al înaintașilor.” Apoi dimensiunea afectivă, patriotismul însemnând „dragoste nețărmurită față de patria și poporul cărora le aparții și le datorezi totul, dragoste față de partid și atașament profund față de cauza socialismului.” În fine, „dimensiunea volitivă și practică, concentrată în atitudini și comportament adecvate de a face totul pentru apărarea țării, pentru apărarea și consolidarea cuceririlor revoluționare ale poporului”. Patriotism revoluționar cerea Ceaușescu de la tinerii trimiși să facă muncă patriotică pe tarlalele CAP-urilor, brigadierilor de pe șantierele tineretului, militarilor duși la muncă la Canal sau trimiși să împuște protestatarii în zilele lui decembrie. Căci de patriotism revoluționar dădea dovadă și Ceaușescu în 1957 când trăgea în țăranii care, la Vadu Roșca, refuzau colectivizarea forțată.

La Timișoara are loc conferința județeană a partidului, premergătoare Congresului. Pe 12 noiembrie niște persoane neidentificate au spart cu pietre ferestrele locuinței lui László Tőkés.

Vor să corespondeze Alina Carmen Țintea de 16 ani din București pe teme muzicale (A. Daminescu, L. Groza, J. Iglesias, E. Presley, Scorpions), cinematografice (J.Fonda, R. Redford, Peter O Toole, A. Delon) sport (Sportul studențesc), turism, diverse; Dragoș Vlăsceanu (16 ani) din București, vrea să schimbe păreri despre fotbal (Steaua, U Craiova, Lung, Dasaev, Gullit), culturism, tenis (G. Sabatini, St. Graf), filme (Brigitte Nielsen, S. Stallone, Bud Spencer, Louis de Funes, Stan și Bran), muzică, astronautică (OZN), chinologie, pescuit sportiv, turism.

În Sala Rapid a avut loc meciul retur dintre echipele feminine de volei Rapid București și Nausicaa Reggio Calabria, din cadrul Cupei Confederației Europene de Volei. Au câștigat voleibalistele de la Rapid cu 3 la 1. Prima întâlnire a fost câștigată de formația italiană cu 3 la 2 astfel că echipa Rapid s-a calificat în turul următor al competiției.

La televizor, programul începe la ora 11.30 cu Lumea copiilor. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! La 12.40, Viața satului. În întâmpinarea Congresului al XIV-lea al partidului – congresul marilor împliniri socialiste. La 13.00, Telex. La 13.05, Album duminical. Programul se închide la ora 15.00 și se reia la 19.00 cu Telejurnalul. Urmează la 19.20, Cântarea României. Omagiul țării, conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al județului Neamț. Urmează, la 20.25, Film artistic: Zile fierbinți. Producție a Casei de filme trei. Cu Vladimir Găitan, Ileana Popovici, Marga Barbu, Mircea Albulescu ș.a. La 21.30, Pagini muzicale de mare popularitate din creația românească. La 21.50 Telejurnalul de noapte. Programul se închide la ora 22.00

La Opera Română, Cosette (ora 11); Precauțiuni inutile ( ora 18). La Teatrul de Operetă, Oklahoma (dimineața); Contesa Maritza (seara). La Filarmonica George Enescu, sala Studio, Treptele afirmării artistice. Mihaela Neagru – vioară; pian – Adrian Tomescu. Cristian Chivu – vioară; Oana Velcovici – pian. La ora 17, recital de pian: Dana Nigrim. În Sala Mare a Ateneului Român, Stagiunea educativă pentru elevi. Pagini din muzica simfonică românescă și universală. Concert prezentat de orchestra simfonică de studenți a Conservatorului Ciprian Porumbescu. Dirijor: Aurel Niculescu. Solist: Bogdan Zvorișteanu. Seara, în aceeași sală: Duo violonistic: Mircea Călin, Violeta Călin (Vivaldi, Mozart). La Teatrul Național, în Sala Mare, Ultimul set. În Sala Amfiteatru, Moștenirea și Drumul singurătății, în Sala Atelier. La Teatrul Bulandra (sala Schitu Măgureanu), Amintiri (matineu), Secretul familiei Posket (seara). La sala Grădina Icoanei, Cântec despre mine însumi (matineu), Câinele grădinarului (ora 18). La Teatrul Mic, Maidanul cu dragoste (matineu), Mitică Popescu (ora 18.30) La Teatrul Foarte Mic, Lewis și Alice (matineu), Bărbatul și... femeile (ora 19). La Teatrul de Comedie, Slugă la doi stăpâni (matineu), Preșul (ora 18) Nottara (sala Magheru) Scapino (ora 10) Taifun (ora 18); Sala Studio – Sculptură în os (matineu), Dansul morții (seara). Teatrul Giulești, la sala Majestic, Iarna când au murit cangurii (ora 11); Cursa de Viena (ora 18), Pasărea măiastră – Maria Tănase (foaier); în sala Giulești Cocoșelul neascultător și Așteptam pe altcineva.