Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 15 decembrie 1989


Adunarea festivă, ce a avut loc la Sala Palatului Republicii, consacrată aniversării a 20 de ani de la înfiinţarea Securităţii Statului. (29 august 1968) Sursa: Fototeca online a comunismului românesc. Cota: 195/1968

Vineri 15 decembrie 1989

Vreme caldă pentru acea perioadă. Cer variabil. Trecător plouă în nord. La munte, vântul are intensificări de până la 100-120 de km/h. Temperaturile maxime variază între 5 și 15 grade, izolat mai ridicate iar cele minime între -3 și +6 grade.

Atmosfera începe să se încingă în Timișoara: sosise ziua în care László Tőkés ar fi trebuit să evacueze reședința de la parohie. Încă de dimineață încep să se strângă oameni. La Timișoara sosește Denis Currie, secretar al ambasadei SUA pentru a discuta cu pastorul László Tőkés. Unele surse (vezi Sergiu Nicolaescu în cartea sa Începutul adevărului) spune că serviciile secrete au înregistrat un tranzit neobișnuit de mare al turiștilor străini, unii dintre ei oprindu-se în oraș. Se vorbește (Alesandru Duțu, 1989 – Cronologia) despre coloane de 20-30 de mașini care străbăteau județul. Realitatea rămâne încă neclară. Cert este că la reședința pastorului se strânseseră pe după-amiază circa o sută de persoane. Seara, sosesc acolo primarul Petre Moț și Ion Rotărescu secretarul cu probleme organizatorice al Comitetului municipal. Cei doi îl asigură pe László Tőkés că nu va fi evacuat. Sunt huiduiți de mulțimea care cântă Deșteaptă-te române. Pe seară pastorul le spune să meargă acasă pentru că s-a ajuns la o înțelegere. László Tőkés s-a născut în 1952 la Cluj. A fost pastor între 1977 și 1984 la Dej. În 1984 a fost dat afară întrucât a scris un articol într-o publicație de samizdat (Ellenpontok). În 1986 a făcut greva foamei să fie reprimit la parohie ceea ce s-a și întâmplat pe 1 iunie același an. La începutul lui ianuarie 1987 a fost numit pastor secund al bisericii reformate din Timișoara. Episcopul, pentru că nu-l avea la inimă, a încercat să-l trimită undeva, în provincie iar în martie 1989, László Tőkés a apelat la autoritățile bisericești pentru a contracara planul. În cele din urmă episcopul a reușit să obțină detașarea lui László Tőkés în satul Mineu din Sălaj, dar pastorul nu a vrut să plece. Apoi s-a difuzat textul unei scrisori a lui László Tőkés referitoare la episcopul Papp la radio Kossuth din Budapesta iar în iulie a fost dat un întreg reportaj despre episcop la televiziunea maghiară. Conflictul între pastor și autorități a escaladat rapid. Securitatea a început să-i interogheze familia, rudele, prietenii și enoriașii, radio Kossuth a transmis săptămânal reportaje despre el. În septembrie un apropiat al său Erno Ujvarossy a dispărut pentru a fi descoperit câteva zile mai târziu mort. László Tőkés a spus că a fost cu siguranță un asasinat politic. Pastorul a fost tot mai hărțuit de autorități. S-au intensificat controalele fiscale. În noiembrie doi indivizi au încercat să intre în reședința sa însă au fost alungați. În decembrie detașarea pastorului a intrat pe ultima turnantă. Autoritățile bisericești l-au informat pe 6 decembrie că pe 15 decembrie trebuie să plece la Mineu. Istoricii spun că pe 15 decembrie autoritățile au făcut câteva greșeli capitale. Casa pastorului se afla în apropierea unuia dintre nodurile de circulație din oraș (Piața Maria) și bâlbele de comunicare cu pastorul și, mai cu seamă, apariția securiștilor în zonă nu au făcut decât să producă intensificarea crizei. Nu a existat nicio schemă de deturnare a protestului, nici o prezență convingătoare a forțelor de ordine. După plecarea primarului, copios fluierat, au început prime scandări anti-Ceaușescu. Cândva aproape de miezul nopții Radu Bălan îl căuta pe Emil Bobu să-i dea raportul. Se pare că nu și-a dat seama că situația va escalada și că acel conflict punctual va cuprinde tot orașul și, în cele din urmă, întreaga țară.

Ceaușescu nici nu bănuia că nu mai are decât o săptămână de libertate și zece zile de viață. Începea ziua cu o ședință de lucru pe tema planului pe 1990, îl primea apoi pe noul ambasador al Suediei. Către prânz avea o nouă ședință de lucru pe importanta temă a producției de halva și alta despre linia de feribot. Apoi convoca CPExul și în fine avea o altă ședință despre industria alimentară și agricultură. Cu o zi înainte avuseseră loc lucrările Marii Adunări Naționale unde au fost prezentate proiectele Legii Planului unic de dezvoltare economico-socială a RSR pe 1990, cel al Legii Planului de dezvoltarea a agriculturii (prezentate de Ioan Totu, președintele Comitetului de Stat al Planificării și Aprovizionării tehnico-materiale), Legea bugetului (proiect prezentat de Ion Pățan, ministrul finanțelor), proiecte de legi pentru aprobarea decretelor cuprinzând norme cu putere de lege emise de Consiliul de stat. Planul național unic de dezvoltare economico-socială a RSR pe 1990 prevedea o creștere a produsului social de 7-8 % față de anul precedent. Venitul național urma să crească și el cu 10 procente. Cuantumul investițiilor totale în economie creștea cu circa 13 procente iar productivitatea cu 8,5%. Veniturile totale ale țărănimii cooperatiste creșteau și ele cu până la 1,6% iar prestările de servicii cu 15%. Va curge lapte și miere pe coșul fabricilor și uzinelor. În ceea ce privește bugetul, s-a stabilit că veniturile vor reprezenta 404,379 miliarde de lei din care cheltuielile vor fi 310,4 miliarde și excedentul de 93,9 miliarde din care 81.6 miliarde reprezentau fond de rezervă financiară de stat. Bugetele locale erau și ele pe plus: veniturile erau de 27, 1 miliarde, cheltuielile de 15,06 miliarde. Rezulta, așadar un excedent de 12,04 miliarde. La urma urmei, cine-i oprea să viseze frumos? Ceaușescu a insistat să se adopte și o lege pe care o invocase la ultima plenară CC și pe care o clocise în cadrul ședințelor de lucru zilele precedente: înființarea unui Consiliul superior care să coordoneze activitatea de control economic, financiar și social. Ceaușescu credea că ceea ce lipsește economiei este controlul făcut la toate palierele și la toate orele. Trebuiau controale în piețe, în întreprinderi, în instituții pentru a se instaura ordinea și disciplina conform eticii socialiste. Lucrările s-au încheiat cu o cuvântare a lui Nicolae Giosan, președintele MAN, o isterică declarație de dragoste pe altarul Epocii Nicolae Ceaușescu. „Faptele nepieritoare, de însemnătate epocală, pe care le-ați înscris cu strălucire în istoria neamului nostru,” îi spune el lui Ceaușescu, aflat în prezidiul adunării, „ne întăresc în cel mai înalt grad vrerea de a vă ști pe mai departe în fruntea partidului și statului pe dumneavoastră, mult stimate și iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu, aceasta constituind cea mai sigură garanție că orânduirea noastră nouă, principiile fundamentale ale socialismului științific ce stau la temelia ei, existența și trăirea proprietății socialiste, rolul conducător al clasei muncitoare și partidului său revoluționar vor fi întotdeauna apărate cu fermitate împotriva oricăror denigrări și acțiuni reacționare de destabilizare și de abatere a poporului de pe drumul luminos al socialismului și comunismului.” Cuvântarea s-a încheiat cu întreaga sală ridicată în picioare și aplaudând „cu entuziasm” și aclamând „cu înflăcărare” minute în șir numele multi-stimatului.

Mareșalul Mobutu Sese Seko Kuku Ngbendu Wa Za Banga președintele Zairului îi scrie o telegramă călduroasă lui Ceaușescu ca să-l felicite pentru realegerea în funcția de secretar general al PCR. „În numele poporului zairez, unit în jurul partidului nostru, Mișcarea Populară a Revoluției și în numele meu personal, vă adresez vii și calde felicitări.” Încheie visând la o dezvoltare în continuare a „excelentelor relații de prietenie și cooperare care există atât de fericit între țările noastre, în interesul suprem al popoarelor zairez și român.”

Scânteia consemnează cu un licăr de satisfacție nuanțele critice ale raportului prezentat de Nikolai Rîjkov la al II-lea Congres al deputaților poporului din URSS în care se spunea că „în pofida unei serii de schimbări pozitive în economie, în țară cresc nemulțumirea față de desfășurarea restructurării, tensiunea socială, se formulează cereri de a se accelera transformările sociale și economice.” Rîjkov ar mai fi spus, conform Agenției TASS citate de Scânteia, că au existat propuneri privind crearea proprietății private, inclusiv asupra pământului, deznaționalizarea de amploare a proprietății de stat etc. dar că guvernul URSS nu a putut fi de acord cu asemenea măsuri și că nu vor renunța la planificarea și reglarea de către stat a economiei.

Pe 16 decembrie începea vacanța de iarnă a elevilor din învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional, după ultima oră de curs și durează până pe 7 ianuarie 1990. Ministerul Educației a organizat și pentru această vacanță „activități specifice” în cadrul cărora, după cum spune Agerpres, va fi pus „un accent deosebit pe cunoașterea de către elevi a documentelor Congresului al XIV-lea al PCR, a politicii interne și externe a partidului și statului. Se organizează tabere în care se preconizează să-și petreacă vacanța peste 60 de mii de elevi. Acolo se va acorda o importanță deosebită activităților pe profile și obiecte de studiu. Vor fi tabere unde se vor învăța și practica sporturi de iarnă, tabere de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei, de instruire a activului de UTC și de pionieri. Se mai organizează, de asemenea, și excursii și drumeții în care se preconizează că vor participa sute de mii de elevi care „vor vizita monumente și locuri istorice, unități economice și social-culturale, având prilejul să cunoască, astfel, mărețele realizări obținute de țara noastră în anii construcției socialiste.” Peste tot, în casele pionierilor și șoimilor patriei și în școli vor fi organizare serbarea Pomului de iarnă, activități cultural-artistice și competiții sportive multe dintre ele prinse în cadrul Daciadei.

În topul publicat de Andrei Partoș în Săptămâna lui Barbu și CV.Tudor la secția română pe primul lor este Loredana Groza cu Iubirea, cartea mea de ogtat. Apoi Angela Similea cu Te rog nu plânge și Doina Matei Pocorschi cu Te voi iubi mereu. Urmează pe locurile patru, cinci și șase Adrian Daminescu (Alături de tine), Gabriel Dorobanțu (Niciodată) și Oana Sârbu ( Pentru că te iubesc). La secția străină pe primul loc este Milli Vanilli cu Blame It On the Rain. Urmează Janet Jackson cu Miss You Much și Tears for Fears cu Sowing the Seeds. Apoi Kaoma (Lambada), Blue System, cu Magic Symphony și Karyn White (Secret Rendezvous). La secțiunea de muzică populară pe primul loc este Maria Dragomiroiu cu Auzit-am auzit. Urmează Florica Jinga cu Țara mea, plai de lumină. Pe trei se clasează Maria Deac cu Bade, când te-oi însura. Urmează Lidia Someșan cu Bădița-i năsăudean și Ileana Ciuculete, În vale la noi, la Jii.

Vor să corespondeze Miruna Neagoe (16 ani) din Slatina despre Madonna, Modern Talking, CC Catch. Are de schimbat postere cu Michael Jackson și vrea fotografii și postere cu Sandra și Giuliano Gemma. Cornelia Poenaru din Urlați vrea date, informații și interviuri cu Adrian Daminescu. Gabriel Rosnovschi, din București, vrea să schimbe impresii despre filme, muzică ușoară și sport. Galina Mihaela Rusu din Piatra Neamț ar vrea să corespondeze pe teme de muzică ușoară, poezie, cugetări și aforisme, geografie, fizică și geologie. Marina Udrea (17 ani) din Vadu Pașii, Buzău, vrea textul cântecului Lumina soarelului de Șt. Hrușcă și V. Șeicaru, fotografii cu Șt Hrușcă, informații și fotografii cu Constantin Diplan.

La Opera Română se cântă Traviata. La Teatrul de Operetă, Leonard. La Ateneul Român în program Concert simfonic. Dirijor: Cristian Mandeal. Solist Sorin Petrescu. Maestru de cor: Mihai Diaconescu. La Teatrul Național, în Sala Mare, Bădăranii. În Sala Amfiteatru, Contrabasul iar în sala Atelier, Clovnii. La Bulandra, în sala din Schitu Măgureanu, se joacă Trenurile mele. La Teatrul Mic, Astă-seară stau acasă. La Teatrul Foarte Mic, Bătrâna și hoțul. La Nottara, în sala Magheru, Cuibul. La Teatrul Giulești, sala Majestic, Să nu-ți faci prăvălie cu scară. În sala Giulești, Cocoșelul neascultător și Arta conversației. Ansamblul artistic Rapsodia Română a programat Anotimpuri. La Teatrul Ion Creangă, Terra II și Turandot. La Țăndărică se joacă Vitejii cetății Bade-Bade.

Pe marile ecrane rulează Mircea; Există joi; Enigmele se explică în zori; Nea Mărin miliardar; Cei care plătesc cu viața; Un studio în căutarea unei vedete; Gala filmului studențesc din IATC; Un comisar acuză; Revanșa; Rochia albă de dantelă; Fără prieteni; Potopul III-IV; Miss Arizona; O seară de iarnă la Gagra.

Facebook Forum

Multimedia

Mașinării uriașe caută cele mai mici particule ale universului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:43 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG