Guvernul României a reacționat categoric după ce așa-numitul emisar al premierului Ciolacu în Statele Unite, omul de afaceri stabilit în SUA, Dragoș Sprînceană, a afirmat că președintele interimar al țării nu trebuie luat în seamă când spune că România ajută și va ajuta Ucraina necondiționat, întrucât peste 4-6 săptămâni, când România va avea un președinte ales, Ilie Bolojan nu va mai reprezenta nimic.
Dragoș Sprânceană s-a referit depreciativ și la președintele Franței, Emmanuel Macron, cel care, alături de premierul britanic, Keir Starmer, pare să fi preluat ștafeta Apărării în Europa după ce administrația americană a dat semnale puternice în privința unei dezangajări masive din Europa și din ceea ce înseamnă apărarea democrațiilor contra agresiunii rusești.
- „Nu sunt un fan al președintelui Macron și cred că 99% dintre republicanii din Statele Unite nu sunt. Nu înseamnă că domnul Macron reprezintă Uniunea Europeană. Eu consider că valorile Uniunii Europene sunt complet diferite de a ceea ce încearcă domnul Macron să facă acum. Statele Unite își doresc foarte mult oprirea războiului din Ucraina. Domnul Macron își dorește continuarea acestui război din Ucraina”, a declarat Dragoș Sprânceană, duminică, 6 aprilie.
Or, ideea păcii cu orice preț, când o pace prematură și insuficient negociată ar însemna anihilarea totală a Ucrainei și apariția unei amenințări directe și majore la adresa Europei și în primul rând a vecinilor Ucrainei rimează până la similitudine cu poziția Kremlinului.
Este motivul pentru care premierul Marcel Ciolacu a simțit nevoia să se delimiteze într-o postare pe Facebook de poziția exprimată de „emisarul său” și să precizeze că ea nu echivalează cu poziția oficială a statului român.
De asemenea, e și motivul pentru care, într-o declarație transmisă Europei Libere, luni, 7 aprilie, Guvernul spune că țara își respectă cu strictețe angajamentele luate ca stat membru al Uniunii Europene și al NATO și că România a adoptat măsuri concrete de sprijinire a refugiaților ucraineni, asistență umanitară de urgență, în funcție de solicitările autorităților ucrainene.
„De asemenea, printr-un mecanism agreat împreună cu autoritățile ucrainene, România a facilitat tranzitul cerealelor din Ucraina. Împreună cu statele membre ale Uniunii Europene și cu partenerii internaționali, România este pregătită să susțină eforturile de reconstrucție a Ucrainei”, arată mesajul Guvernului.
Ce s-a întâmplat? De la ce s-au luat?
Joi, 3 aprilie, premierul Ciolacu spunea cu emfază în ziua ședinței de guvern, că prin trimiterea a doi emisari în Statele Unite, un om de afaceri stabilit în SUA și un trimis special de la București, autoritățile române se adaptează noilor realități politice de la Washington, cu o posibilă trimitere, în subtext, la ministrul de Externe, susținut de liberali, pe care îl consideră „de modă veche”.
- „Aşa lucrează ei (americanii n.r.). Eu, prim-ministru, am o persoană pe care am trimis-o în SUA. Are întâlniri la Mar-a-Lago. Schimbăm sistemul de abordare, încercăm cu toţii să ieşim din bula care a funcţionat până acum. Administraţia Trump funcţionează altfel”.
În ziua următoare, șeful PSD plusa, aducând în discuție o rețea de prieteni pe care îi are în Statele Unite:
- „Mi s-a părut corect, prin prietenii pe care-i am, să căutăm persoane care sunt în anturajul Partidului Republican, de a spune despre România, de a face discuții despre România. Am vorbit cu mai multe persoane care au participat aseară și eu cred că efectul se va vedea curând. Discuția mea cu domnul Dragoș Sprânceană a fost de a spune adevărul despre România” - spunea premierul, citat de TVR Info, vineri, pe 4 aprilie.
Marcel Ciolacu a spus că președintele interimar Ilie Bolojan a fost informat despre demersul celor doi emisari, după cum a scris Europa Liberă.
Au urmat afirmațiile „emisarului” cum că președintele României nu trebuie luat în seamă și că președintele Franței ține cu tot dinadinsul să fie război.
Cum însă o eventuală schimbare a poziției României după alegeri (ca și cea a Statelor Unite n.r.) nu se poate face decât în favoarea Moscovei, pentru că nu există cale de mijloc când e vorba despre un agresor precum Vladimir Putin, observă analiștii politici și experții în Rusia, era necesar ca premierul însuși să risipească noua bulă de ceață strategică de la București.
Așa că luni, 7 aprilie, tonul primului ministru de la București cu privire la omul de afaceri de origine română Dragoș Sprânceană a fost vizibil schimbat.
Confruntat cu o serie întreagă de critici înainte, dar mai ales după declarațiile problematice ale lui Dragoș Sprânceană, Marcel Ciolacu a diminuat importanța „emisarului” care a făcut declarații contrare politicii externe de la București, contrare politicilor Uniunii Europene și contrare politicii NATO care consideră Rusia „o amenințare”, iar Ucraina victima invaziei trupelor lui Vladimir Putin.
Marcel Ciolacu s-a justificat spunând pe Facebook:„Părerile exprimate în spaţiul public de diverşi cetăţeni români care nu au nicio calitate oficială sunt pur personale şi nu implică o poziţie a statului român. Poziţiile oficiale ale României sunt întotdeauna transmise prin canale instituţionale, în strânsă legătură cu Preşedinţia şi Ministerul Afacerilor Externe. Priorităţile politicii externe româneşti rămân, aşadar, neschimbate”.
Guvernul României subliniază și el că „pozițiile oficiale ale României sunt transmise prin canale instituționale și diplomatice și stabilite în strânsă legătură cu Parlamentul, Administrația Prezidențială, Ministerul Afacerilor Externe și toate instituțiile implicate”.
Cine pe cine a sunat și antamat?
Prin urmare: Dragoș Sprînceană a declarat la Digi24 că a fost sunat de Marcel Ciolacu, care l-a rugat să reprezinte România pentru că „își dorește o apropiere și o îmbunătățire a relațiilor cu Statele Unite”.
Dragoș Sprînceană a făcut declarații total opuse politicii externe a României.
El a declarat că a spus administrației de la Casa Albă să ignore mesajele venite de la București.
„Exact ce am spus administrației americane am spus-o și domnului Ciolacu: administrația americană trebuie să înțeleagă, să ignore un pic mesajele României, pro-Ucraina și pro-Franța, deoarece avem un președinte interimar care nu va mai conta într-o lună sau o lună și jumătate”, a declarat Dragoș Sprînceană la Digi24.
„Trebuie să așteptăm să avem un președinte nou. Trebuie să așteptăm să avem o administrație stabilă în România și să reluăm legăturile bilaterale de comunicare, economice și politice și strategice după aceste alegeri. Ăsta este mesajul cel mai inteligent și care ajută, din punctul meu de vedere, România cel mai mult. Și exact asta fac Statele Unite acuma, dacă observați”, a mai spus Sprînceană.
Vineri, la Timișoara, premierul Marcel Ciolacu spusese că România va avea doi emisari în SUA, unul dintre aceștia este Dragoș Sprînceană.
Dragoș Sprînceană este originar din Constanța. După ce a făcut Facultatea de Management Financiar Contabil din Constanța s-a mutat în SUA, unde locuiește din anul 2002. Primul său job a fost de paznic la un resort, în paralel urmând cursurile unei noi facultăți, conform tribuna.us, o publicație românească din SUA.
Cel de-al doilea emisar al României în SUA ar fi Lucian Romașcanu, fost purtător de cuvânt al Partidului Social Democrat (PSD) și fost ministru al Culturii. În weekend, el a apărut în fotografii la un eveniment la Mar-a Lago, în Florida, unde a fost și președintele american, Donald Trump. Atât el, cât și premierul păstrează discreția asupra demersurilor sale.
Este constituțional ca premierul să aibă emisari personali de politică externă?
Desemnarea unui emisar special în SUA nu este o cutumă în politica externă a României.
Augustin Zegrean, fost preşedinte al Curţii Constituţionale, spune pentru Europa Liberă că relațiile internaționale țin de atribuțiile președintelui României. Așa prevede Constituția României.
„Dar Constituția nu e făcută pentru proști. De 30 de ani mă rog de ei (n.r. politicieni) să o citească și nu o citește nimeni.
Dacă țineți minte, în urmă cu mai mult de zece ani, au fost discuții despre reprezentarea la Consiliul European – dacă să meargă președintele sau premierul, Ponta sau Băsescu. Atunci Curtea Constituțională a spus că merge președintele”, declară Augustin Zegrean.
„La președinte sunt acreditați ambasadorii externi. La fel, ambasadorii români sunt trimișii președintelui României.
Domnul premier Ciolacu s-a băgat în seamă. Nu poți să ai și ambasador, și emisari. De ce nu l-a numit comisar, nu emisar? Practica asta a emisarilor a fost cândva, demult. Președintele României e reprezentat de ambasadorul României, care reprezintă acolo interesele României”, precizează fostul președinte CCR.
Politologul Andrei Țăranu spune însă, intervievat de Europa Liberă, că ideea de a avea un trimis special nu este greșită în sine.
„Problema este ca acest trimis special trebuie să fie un personaj și o personalitate de mare anvergură în SUA și care să îți aducă niște avantaje de imagine. Iar acest reprezentant ar trebui să aibă un mesaj discutat înainte.
Senzația mea este că acest domn Sprînceană nu a discutat nimic cu domnul Ciolacu, și-a spus strict părerile lui personale, mai degrabă trumpiste și MAGA, care au dat foarte prost pentru România”, spune Andrei Țăranu.
Politologul susține că și alte state au emisari speciali în SUA – de exemplu Israelul sau Polonia, dar au și un contact mai bun cu diaspora lor.
„Problema asta cu emisarul pentru SUA o văd ca pe o inabilitate politică a premierului Ciolacu. Domnia sa a văzut că cei din Israel au trimis emisari la Washington și s-a gândit că poate să facă și România acest lucru.
Dar Israelul are o diasporă uriașă în SUA și, comparativ cu România, influența acestei diaspore este uriașă. Să nu uităm că noi suntem într-un fel de carantină politică din cauza anulării alegerilor și a unui discurs nu foarte convingător legat de această anulare”, mai spune Andrei Țăranu.
Politologul subliniază că răul făcut de declarațiile lui Dragoș Sprînceană este uriaș.
„Chiar dacă acum România și guvernul retractează, mesajul a fost dat și a făcut deja răul. Cine mai are încredere într-un președinte care nu poate să influențeze cu nimic politica sa internă?
Domnul Ciolacu s-a întâlnit vreodată cu acest domn Spînceană? Îl cunoaște? Domnul Sprînceană a făcut niște decarații absolut deplasate”, afirmă politologul.
„Asta mai arată un lucru foarte grav: școala de diplomație românească a ajuns la fundul sacului, este complet de profesionalizată din cauza lungilor șiruri de politizare”.
Ce înseamnă să faci lobby pentru o țară ?
Corina Vințan, CEO Links Associates, specialistă în campanii de lobby, spune pentru Europa Liberă că a face lobby pentru o țară înseamnă să promovezi interesul național în relații bilaterale sau multilaterale, de exemplu în cazul unor probleme de natură comercială, de securitate sau în vederea unor obiective diplomatice precise într-un interval de timp dat.
„România a avut acțiuni de lobby pentru diverse cauze, cele mai importante fiind aderarea la NATO și eforturile de lobby pentru includerea în programul Visa Waiver. Aceste eforturi implică diplomați, oficiali guvernamentali sau agenții specializate care pledează pentru poziția țării. Lobby-ul de țară este o activitate permanentă a diplomației”, afirmă Corina Vințan.
Experta a explicat diferența între lobbyul făcut pentru o țară și lobbyul corporatist – făcut atunci când companiile pot pleda pentru reglementări sau alte tipuri de măsuri care să susțină mediul de business și/sau propriile interese ale unei anume companii.
„Sunt acțiuni întreprinse de lobby-iști profesioniști sau de asociații industriale angajate de companie. În timp ce ambele forme de lobby au scopul de a modela politicile publice, lobby-ul de țară servește interese naționale mai largi, în timp ce lobby-ul la nivel corporativ prioritizează obiectivele specifice ale companiilor”, mai spune Vințan.
- În SUA - lobby-ul este foarte bine reglementat prin legi dedicate (ex: Lobbying Disclosure Act din 1995).
- În Europa - puține state au reglementări prin lege, însă au registre de transparență în care se centralizează acțiunile de lobby (ex: EU Transparency Registry) și scopul lor pentru a asigura transparența acestor activități.
Politolog: „România nu trebuie să contrapună SUA Uniunii Europene”
Analistul Ștefan Popescu, expert în politica externă, explică la Europa Liberă că practica trimiterii de emisari există în multe state deoarece în ultimii ani, diplomația a ieșit din tiparele tradiționale
„Există, de asemenea, și practica de a se face apel la companii de lobby. Polonia, de pildă, folosește companii de lobby pentru a-și consolida dialogul cu Statele Unite ale Americii, după cum se folosește și de diaspora”, spune Ștefan Popescu.
Analistul politic arată că, în urma celor întâmplate în ultimele luni, pare că pentru România nu există un plan B în ceea ce privește parteneriatul cu Statele Unite ale Americii.
„Faptul că există români bine plasați, care se află în sfera Partidului Republican, cred că este un lucru bun. Însă declarațiile date în spațiul public românesc cu privire la susținerea Ucrainei și la cooperarea cu Franța cred că sunt lipsite de orientare.
Președintele interimar nu exprimă numai poziția sa, reprezintă punctul de vedere al instituțiilor române. România nu este un SRL”, afirmă Ștefan Popescu.
Politologul mai spune că declarații precum cele ale lui Dragoș Sprînceană nu fac deloc bine României.
„România nu trebuie să contrapună SUA Uniunii Europene. Toate statele încearcă să evite un conflict între cele două. România nu trebuie să adopte ad literam retorica trumpistă. Și este bine atunci când avem anumiți emisari să li se facă un fel de training, să li se spună ce nu se poate spune în spațiul public. Atunci când reprezentăm un stat trebuie să ținem seama mai ales de interesul lui”, mai spune Ștefan Popescu.
Alegerea emisarului din SUA, crede politologul, arată și faptul că România nu are o agendă cu contacte ale românilor din diaspora.
„În SUA, de exemplu, pot fi găsite personalități precum Nadia Comăneci, care este un simbol și care este în relații de prietenie, chiar dacă pare un exemplu banal. Cred că România are nevoie de prudență pentru că are nevoie de toți partenerii ei. Nu e nevoie să punem un partener strategic împotriva celuilalt. Cu Franța avem o relație tradițională de mai bine de două secole. Nu este rolul unui emisar să comenteze”, mai spune Ștefan Popescu, care adaugă că afirmațiile lui Dragoș Sprînceană fac parte din curentul MAGA.
„Cred că asemenea declarații fac foarte mult răul României, pentru că pot introduce confuzie. Sunt ambasade la București care pot nota și transmite mai departe”, mai spune Popescu.
Reacții politice la declarațiile lui Dragoș Sprînceană
Preşedintele interimar al Senatului, Mircea Abrudean(Partidul Social Democrat) a declarat că Sprînceană „a vorbit în nume personal, ca un membru al diasporei româneşti din State”.
„De la declaraţiile domnului Sprînceană până la poziţia statului român e o mare diferenţă”, a spus Abrudean.
Liderul grupului senatorilor Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), Petrișor Peiu, spune că România trebuie reprezentată de ambasadori sau de emisari cu statut și mandat oficial, care au fost instruiți. „Dacă ai un emisar sau încerci să oficializezi, fie adopți o hotărâre de Guvern, fie o lege și îi dai un statut acelei persoane și atunci îi dai și niște instrucțiuni. Credeți că s-a pomenit pe undeva vreun emisar special fără instrucțiuni de la Guvern? De exemplu, eu am avut în anul 2003, de la premierul de atunci Adrian Năstase, tot în Statele Unite, că se încheia războiul din Irak. A ieșit premierul public și a spus: «Îl trimit pe subsecretarul de stat la Washington cu această temă»”, spune Peiu, citat de Agerpres.
„Ideea de a avea un emisar eu cred că e o idee bună, să încercăm să avem o relație directă și cât mai apropiată cu administrația din Statele Unite. Această declarație pe care a făcut-o, nu știu dacă a avut mandat pentru această declarație domnul emisar Sprânceană, eu cred că a fost o declarație puțin nefericită, să spun așa. Nu mi-este clar dacă a avut mandat”, spus, conform Agerpres, Csoma Botond, liderul deputaților UDMR.
Vasile Blaga, deputat al Partidului Național Liberal (PNL), spune că „Declarațiile lui Dragoș Sprînceană nu au nicio relevanță pentru relațiile statului român. O persoană particulară a vorbit despre cineva. Mai mult nu vreau să vorbesc. Habar nu am cine este domnul Sprînceană și nu îl cunosc”.
Președinta Uniunii Salvați România (USR) Elena Lasconi, candidat la Preşedinţie, i-a cerut demisia lui Marcel Ciolacu: „Dacă această poziţie reflectă(n.r. declarațiile lui Dragoș Sprînceană), într-adevăr, mandatul transmis de premier, atunci avem de-a face cu o tentativă periculoasă de repoziţionare a României în afara consensului euroatlantic, fără consultare publică şi fără mandat democratic. Într-o astfel de situaţie, demisia domnului Ciolacu nu mai este o opţiune, ci o necesitate”.
Primarul Capitalei, candidat independent la alegerile prezidenţiale, Nicuşor Dan, afirmă că declaraţiile făcute de Dragoş Sprânceană sunt complet diferite de poziţia oficială a statului român, iar premierul Marcel Ciolacu ori îi retrage statutul de emisar, ori îşi dă demisia imediat.
„Marcel Ciolacu, prim-ministru al Guvernului României, conduce şi o politică externă paralelă cu liniile oficiale ale statului român prin Dragoş Sprânceană, emisarul numit de premier în SUA. Acest lucru este intolerabil. Declaraţiile făcute de domnul Sprânceană sunt complet diferite de poziţia oficială a statului român”.
„Ori domnul Marcel Ciolacu îi retrage statutul de emisar domnului Sprânceană, ori îşi dă demisia imediat”, spune primarul Nicuşor Dan.
Despre „relații paralele” cu SUA a vorbit și Daniel Funeriu, candidat independent la alegerile din 4 mai. Funeriu i-a cerut lui Ilie Bolojan să clarifice situația.
„Domnul Ciolacu construieşte un stat paralel în varianta 2.0. România are ambasador în Statele Unite. România are ministru de Externe. România are preşedinte – interimar, cert, dar perfect constituţional. Domnule Ciolacu, de ce avea România nevoie de un personaj fără nicio legătură cu vreo autoritate constituţională pentru a «vorbi la Trump »?”, afirmă Funeriu.
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, a fost ironic cu Marcel Ciolacu și i-a transmis un mesaj pe Facebook: „Bună ziua domnule premier! Permiteţi o sugestie...fraţii Tate...Ce ziceţi? Nu vă enervaţi”.
Într-o intervenție la Digi24, Traian Băsescu a afirmat că, prin retractarea de luni a lui Marcel Ciolacu că persoanele particulare din SUA nu vorbesc în numele României, premierul se comportă la fel ca la Nordis.
„Ce face în postare Ciolacu este exact ca la biletele de la Nordis: n-am avut, n-am cumpărat, n-am văzut, dar am găsit ceva, am cumpărat unul”, a spus Băsescu.
„Cred că este o mare greşeală şi marea greşeală vine de la faptul că ori acest om îşi asumă în mod incorect calitatea de reprezentant al României, ori premierul a greşit şi a spus «eşti reprezentantul României», fără să emită însă un document prin care să-şi asume chestiunea asta. Deci, cred că domnul Sprînceană trebuia nominalizat astăzi, de către premier, că nu reprezintă România şi nu i-a dat niciun mandat”, a spus fostul preşedinte într-o intervenţie la Digi24.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
