Duminică 22 octombrie 1989

Are loc Plenara Consiliului Național al Științei și Învățământului, jucăria Elenei Ceaușescu, președinta consiliului. La lucrări participă miniștri, membri ai conducerii Academiei RSR și academiilor de științe, institutelor centrale și unităților de cercetare științifică, proiectare și inginerie tehnologică, profesori, pe scurt, toți șefii politici ai intelectualității. Au vorbit zeci de rectori, decani, șefi de catedră și de institut, directori și miniștri. Pe ordinea de zi: realizările planului de cercetare științifică și de introducere a tehnicii noi pe perioada 1986-1989 dar și sarcinile care revin acestor sectoare conform documentelor Congresului XIV. Elena Ceaușescu le-a vorbit ca o tovarășă îndrăgostită ce era, despre soțul ei și necesitatea realegerii lui, „cea mai sigură garanție a continuării mărețelor realizări obținute de poporul român în dezvoltarea sa economică și socială, certitudinea înaintării neabătute și victorioase a poporului român pe calea socialismului și comunismului.” A continuat subliniind faptul că documentele Congresului vorbesc despre rolul acordat științei și învățământului „ca factori fundamentali ai progresului multilateral al țării, ai construirii cu succes a societății socialiste și comuniste.” S-au înregistrat rate bune de modernizare și reechipare tehnologică, reflectare și în creșterea producției însă rezultatele ar fi fost și mai bune „dacă toate programele de cercetare și de modernizare ar fi fost realizate în întregime.” Însă se înregistrează o slabă preocupare la nivel ministerial pentru perfecționarea tehnologiilor mari consumatoare de materii prime, energie, combustibil. „În numeroase cazuri, depășirile la normele de consum se datorează întârzierii în aplicarea măsurilor de modernizare stabilite, precum și de introducere în circuitul economic a resurselor refolosibile – întârzieri de care cercetarea și proiectarea sunt direct răspunzătoare.” Așadar, îi muștruluiește pentru blocajele producției și transmite un nou semnal că trebuie economisite energia și resursele. Apoi le-a spus că trebuie să acorde o mare importanță cercetării economice și social-politice. Acestea trebuie să se concentreze „în direcția soluționării problemelor legate de dezvoltarea economico-socială a patriei în etapa actuală și viitoare.” Trebuie făcute cercetări în legătură cu procesele edificării societății socialiste multilateral dezvoltate dar și cu tendințele fundamentale de evoluție ale lumii contemporane. „Cercetarea noastră economică și social-politică va trebui să-și aducă astfel o contribuție activă la promovarea fermă a principiilor fundamentale ale socialismului științific, a pozițiilor partidului nostru.” În finalul acestei întâlniri, i-au scris o telegramă lui Ceaușescu în care i-au spus că aduc cea mai înaltă cinstire „geniului dumneavoastră vizionar” care le-a spus cum să cerceteze și ce. El era cel care crease grila de cercetare și care direcționase studiile și atenția oamenilor de știință în direcția „transformării științei într-o autentică forță de producție, progres și bunăstare”, el era cel care le ceruse „să acționăm cu pricepere și hotărâre ca un detașament înaintat pe frontul competiției pașnice și cooperării internaționale”, el este cel care le-a dezvăluit „cu supremă claritate căile pentru punerea în valoare a creativității tehnico-științifice a poporului nostru în folosul făuririi prezentului și viitorului său luminos într-o lume mai dreaptă și mai bună.” Și apoi, într-un carusel nesfârșit de ode și epode, îi ridică statui pentru conceperea și scrierea documentelor pentru Congresul XIV, spunând că-și acordă deplina adeziune pentru tot și toate. „Întreaga intelectualitate a țării aduce un fierbinte omagiu personalității și operei dumneavoastră exemplare de creator al celei mai rodnice epoci din istoria multimilenară a patriei, epocă de neegalată înflorire a științei și cvulturii, a unui umanism revoluționar ce dă fiecărui cetățean al României socialiste posibilitatea deplinei afirmări în folosul societății noastre.” Totul este neprețuit, neabătut, vibrant, cele mai înalte culmi și mult stimat. Au subscris toți intelectualii de față, rectorii și decani, profesori și cercetători, directori și înalți funcționari. Mai ales pentru că le-o cerea Elena Ceaușescu „eminent militant revoluționar al partidului, reprezentant de înalt prestigiu internațional al științei românești,” cea care-i îndruma cu „înaltă competență” să realizeze sarcinile de partid și de stat, așa cum se cade să facă orice intelectual. S-a emis și o Hotărâre a Plenarei care are, în esență, același text cu discursul Elenei Ceaușescu și cu telegrama trimisă lui Ceaușescu.

Ceaușescu și Egon Krenz schimbă amabilități pe tema celor 40 de ani de când au fost stabilite relațiile diplomatice între România și R.D.Germană. Ceaușescu îi vorbește despre dorința de a extindere a relațiilor dintre cele două partid și de a ridica la nivel „și mai înalt” relațiile dintre România și RDG, „pe plan politic, economic, tehnico-științific și în alte sfere de activitate”, în așa fel încât să ajungă „un exemplu de conlucrare rodnică între țări socialiste angajate cu toate forțele în edificarea noii orânduiri.” Mai spune și că românii apreciază ce a făcut Partidul Socialist Unit din Germania pentru „apărarea și dezvoltarea socialismului, împotriva oricărui amestec în treburile interne ale altor state.” Egon Krenz era la prima telegramă cu Ceaușescu și i-a scris ceva mai puțin și mai generic vorbind despre relațiile frățești dintre cele două state, „întemeiate ferm pe principiile marxiste-leniniste.” Krenz, ultimul sosit pe scena liderilor comuniști (cel care va sta, de fapt, cel mai puțin în această poziție), era încântat de faptul că Republica Democrată Germană și RSR, împreună cu alte state participante la Tratatul de la Varșovia, contribuie activ la întărirea socialismului și la înfăptuirea cu consecvență a politicii de pace, dezarmare și cooperare internațională.” În fapt, Krenz era recunoscător că armatele sovietice staționate în Germania comunistă nu interveniseră pentru a scălda în sânge străzile din Leipzig și alte orașe care fremătau de manifestații împotriva partidului socialist și a liderilor acestuia. Asta grație faptului că Gorbaciov renunțase la doctrina intervenționistă a lui Brejnev. Partidul socialist german va mai rămâne o vreme la putere. Pe 18 noiembrie Egon Krenz va demisiona din funcția de secretar general al partidului, șef al cabinetului de miniștri și al Consiliului Apărării Naționale. După unificarea Germaniei a fost condamnat la șase ani jumătate de închisoare pentru omucidere, ca urmare a rolului pe care l-a jucat în guvernul comunist.

Adrian Vasilescu explică în Scânteia de ce socialismul științific este „izvorul mereu viu al gândirii și acțiuni revoluționare.” Dezbaterile pe marginea documentelor care vor fi adoptate la Congres, spune politrucul, sunt „o substanță contribuție la perfecționarea în continuare, pe baze profund științifice a organizării și conducerii vieții economico-sociale, a muncii ideologice și politico-educative.” Aceste documente dar și „marile înfăptuiri din țara noastră” mai ales după Congresul IX „demonstrează în modul cel mai edificator că unica alternativă viabilă a dezvoltării societății o constituie socialismul”. Socializarea proprietății, a mijloacelor de producție, a resurselor a schimbat sensul dezvoltării economicii de la creșterea extensivă la cea intensivă. „Viața a dovedit că numai existența proprietății socialiste, întărirea și dezvoltarea ei oferă câmp larg de acțiune legilor economice, asigură atragerea în circuitul economic a resurselor materiale disponibile, valorificarea lor superioară, determină creșterea în ritm susținut a producției în conformitate cu trebuințele sociale.” Dacă oamenii puteau spera la un paradis, cheia acestuia era socialismul. „Pe baza proprietății socialiste se dezvoltă raporturi de egalitate economică, se asigură munca liberă, creatoare, despovărată de orice fel de exploatare.” Dar dușmanul nu doarme. „Sub lozinca dezideologizării, cercurile reacționare încearcă să stingă ecourile luptei revoluționare a maselor muncitoare, să diminueze rolul partidelor comuniste.” Ce nu e de înțeles, se miră în continuare Vasilescu, e cum de unele țări socialiste acceptă acest armistițiu propus de capitaliști ba uneori aleg modele și metode caracteristice sistemelor de asuprire, de exploatare a omului de către om. Mai mult, faptul că partidele socialiste în unele țări tind să nu-și mai asume integral realizarea planurilor economice și să lase unităților economice să rezolve cum s-o pricepe mai bine problemele cu care se confruntă este profund greșit și dăunător „de fapt lichidatorist.” De fapt, rolul partidului trebuie întărit tot mai mult. „Activitatea de partid se împletește în mod armonios cu munca de conducere pe linie de stat, în diferite organisme, pentru că rolul conducător al partidului se realizează dinăuntrul societății, al colectivelor din unitățile economico-sociale.” Este o situație fără precedent în istoria țării, reflectează politrucul, pentru că poporul nu a mai avut conducător atât de încercat cum este PCR, „continuatorul celor mai mărețe năzuințe și idealuri de luptă pentru libertate și dreptate socială (...) Pentru PCR, pentru întregul popor, socialismul științific este izvorul mereu viu al gândirii și acțiunii revoluționare, al progresului și bunăstării.”

La Campionatele mondiale de gimnastică de la Stuttgart, Daniela Silivaș a luat medalie de aur la proba de paralele și a primit pentru exercițiul ei nota maximă, 10, din partea arbitrelor. Ea a împărțit podiumul cu Fan Di din Republica Populară China, care a primit și ea tot 10. La proba de sărituri, Cristina Bontaș a obținut medalia de argint. La sol Marius Gherman s-a clasat al patrulea la sol. La cal cu mânere, Marian Rizan a fost și el tot pe locul patru. În Sala Sporturilor din Iași a avut loc meciul de handbal între echipele feminine Terom Iași și Gazi Uni Kulubu Ankara contând pentru Cupa Cupelor. Meciul s-a încheiat cu victoria ieșencelor cu 33-15. La turneul internațional feminin de handbal, echipa României a fost întrecută de cea a Olandei cu 23 la 22.

La televizor, programul începe la ora 11.30 cu Lumea copiilor, Telefilmoteca de ghiozdan. Surpriză cu... peripeții. Producție a studiourilor cehoslovace. Premieră TV. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! La 12.40, Viața satului. La ora 13.00, emisiunea de știri Telex. La 13.05 începe emisiunea de divertisment Album duminical. Se încheie la ora 15.00 și, odată cu ea, și programul care se reia la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară. Urmează Cântarea României. Omagiul țării conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de cultură și educație socialistă al județului Covasna. La 20.25, film artistic. Părinți pentru Alexandra. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la ora 22.00