3 noiembrie 1989

Soarele răsare la ora 6.55 și apune la ora 17.03. Vremea rămâne caldă. Cer variabil. Înnorări accentuate în nord și nord-est. Acolo, izolat, plouă slab. Pe alocuri, în centru și sud-estul țării, dar și la munte dimineața se produce ceață. Maximele termice sunt cuprinse în general între 14 și 23 de grade iar minimele nocturne între 4 și 12 grade.

Ședința Comitetului Politic Executiv cu temele obișnuite: realizarea planului și îndeplinirea pe anul în curs și în tot cincinalul. Chiar dacă unii raportaseră că și-au făcut treaba, „în unele domenii și sectoare au continuat să se manifeste o serie de lipsuri care au făcut ca realizările pe această lună să nu se situeze la nivelul prevederilor de plan , al posibilităților de care dispune economia națională.” Și, evident, Ceaușescu le-a cerut tuturor „să acționeze cu toată fermitatea” pentru a recupera restanțele și a realiza integral planul. Al doilea punct, și cel mai important, raportul referitor la unele probleme privind pregătirea și desfășurarea Congresului al XIV-lea.

Mihai Caranfil de la Scânteia vrea să afle, prin sondaj, ce cred oamenii despre legăturile dintre creativitate, răspundere și omul nou. În preambul, spune că „spiritul creației, al răspunderii este expresia asumării, de către fiecare om angajat în grandioasa operă de edificare a societății socialiste multilateral dezvoltate, a unui ferm angajament de dăruire și abnegație cu propriul exemplu de comportament în societate. Căci spunea și Ceaușescu, citat de gazetar, că „toate organizațiile de masă și obștești să acționeze în spiritul răspunderii revoluționare față de interesele general, față de cauza socialismului și comunismului în România.” Așadar, răspundere e cuvântul cheie. O întreabă pe Rodica Cherț, președinta consiliului oamenilor muncii din Întreprinderea de tricotaje 8 martie Piatra Neamț ce crede în legătură cu legătura dintre răspundere și omul nou. Ea îi spune că prin răspundere muncitorească, revoluționară înțelege datoria de a-i face pe oameni să gândească și să acționeze ca adevărați proprietari, producători și beneficiari ai mijloacelor de producție și ai producției obținute prin întrebuințarea lor. ” Pentru aceasta au instituit un spirit al muncii, au crescut competențele membrilor organului de conducere colectivă reușind să impună în producție autocontrolul ca o formă supremă de control al calității producției. „Răspunderea muncitorească, revoluționară are deci valoare concretă atunci când devine act de conștiință, entitate morală pentru un întreg colectiv de muncă angajat cu matură judecată în participarea la conducere.” Dar există și inițiativă și răspundere individuală. De pildă, entuziastul subinginer Gavril Pașcu care a făcut nenumărate inovații. De ce e atât de sârguincios? îl întreabă gazetarul. Omul spune că n-a avut încotro. Multe utilaje mergeau prost sau defectuos. A schimbat roțile din mers: se ducea după program să se consulte când cu unul, când cu altul și a adus unele îmbunătățiri utilajelor cu care lucra. De ce a făcut-o? Răspunsul e simplu: trebuie să producă. „Asta e răspunderea ce ni s-a dat.(...) Datoria de comuniști, de oameni ai acestei țări care a făcut, prin munca ei, progrese extraordinare. Practic a fost reclădită, s-a înălțat în noutate și civilizați, în forță economică și capacitate de creație, a dobândit un chip nou și o statură nouă.” Gavril Pașca, spune gazetarul, este reprezentantul unui tip nou de om, milioane de oameni în toată țara, prinși „fluxul unei munci intense și inspirate, total dăruite procesului de rapidă dezvoltare și modernizare a industriei, a agriculturii (...) O dezvoltare ce se sprijină pe capacitatea lor de creație, pe competența lor (...) într-un cuvânt pe spiritul lor de răspundere comunistă față de noul destin al țării, față de chipul și structura țării și societății pe care o vor lăsa urmașilor.” Privirea aruncată în viitor reprezintă obiectul documentelor Congresului XIV și al Expunerii de la recenta plenară. „Larga lor dezbatere în toate colectivele de muncă (...) se desfășoară acum în spiritul responsabilității comuniste ce-i revine fiecăruia în activitatea de transpunere a prevederilor și principiilor din documente în realitatea muncii și a vieții noastre.” Radu Riciu, președintele CAP-ului din Drăgănești-Vlașca (Teleorman) este și Erou al Muncii Socialiste. El spune, vorbind despre răspunderea comunistă că la el în CAP se muncește din zori până noaptea. „Participă toți, și cu brațele, dar și cu mintea, chibzuind să iasă lucrurile cât mai bine cu putință. Să aplice tehnologiile noi, dar nu orbește, ci adecvat fiecărui loc, fiecărei situații.” Cum fac asta? Cu inițiativă: au înființat un atelier de bobinat și acum lucrează acolo cincizeci de tineri care nu mai vor să părăsească locul de baștină. Femeile în vârstă care mai mult ar încurca la câmp, se ocupă de cele 11 hectare de livadă pe care le-au scos din paragină. Produc fructe de peste zece milioane de lei. „Răspunderea comunistă este atunci când simți că pentru societatea noastră, care atât de mult s-a transformat în bine încât a devenit de nerecunoscut față de ce era în urmă cu două trei decenii, ești dator să pui umărul la dezvoltările și mai mare pe care urmează să le realizăm în viitorul la care se referă documentele pentru Congresul partidului ce va avea loc în curând.”

Dumitru Almaș, poligraf calificat istoric naționalist, publică în România liberă un text despre neam și patriotism în care spune, în esență, că Expunerea la Plenara lărgită din octombrie era o busolă pentru cei pe punctul să se rătăcească în atmosfera de derută morală a omenirii. „A vedea limpede prin ceața răsturnărilor și a incertitudinilor este o faptă, o operă de geniu” glosează el adăugând pentru a arăta că înțelege democrația, că această operă de geniu ar fi nimic fără susținerea „celor cărora le este adresată și care au imperioasă nevoie de dânsa.” Nimic nu se poate face fără această majoritate: nici matematică, nici vers „izvodit din realitatea concretă și imediată”, nici proză care să sondeze „adâncurile sufletului omenesc” Toate acestea sunt expresii „inedite” al sensibilității și intelectului omenesc, expresia a societății „care le generează și asupra căreia lucrează binefăcător sau nociv.” Literatura nu este inspirație extraterestră, ci legată de țară, de popor. „Arta intră în universalitate numai odată cu specificul național.” Și, pentru că modelează oamenii, le condiționează conștiința, datoria celor care slujesc cuvântul „este să cunoaștem viața, în legile ei de bază, să cunoaștem poporul, în devenirea lui istorică.” Almaș spune că se mândrește că vine dintr-o familie de țărani și că s-a socotit mereu „un măr de lângă drum” din care toți lua ce le place. Tocmai de aceea, Expunerea la Plenara lărgită i se pare „un magistral prolog” la dezbaterile Congresului ce va fi venind, „o cardinală sinteză de idei și teze politico-ideologice pentru vremea pe care o trăim.” Pentru că, în ultimul sfert de veac, în România au apărut o civilizație și o cultură noi, socialiste, umaniste „de o uriașă importanță” la care literatura a avut un rol esențial căci cultivă dragostea „de popor, de partid și de țară.” Pe scurt, „a scrie pentru țară și poporul tău (...) e suprema datorie a oricărui scriitor. O datorie, o mândrie și o glorie.”

Locuitorii din blocul X situat pe bul. Nicolae Titulescu sunt disperați. De când s-a dat blocul în folosință, adică din 1981 au interminabile probleme cu instalația sanitară și cea termică de la subsolul blocului care sunt cu totul degradate și „necorespunzătoare” încă din prima zi în care blocul a fost dat în folosință. Oamenii s-au adresat ICAB-ului și ICRAL-ului însă degeaba. Întreaga instalație este compromisă chiar din faza de proiectare, spun reclamanții, iar apa menajeră nu se poate scurge în canalul stradal. Subsolul blocului este mereu inundat și apa a început să atace structura de rezistență a imobilului. Locatarii s-au străduit să rezolve problema cum au știut ei mai bine, chiar au montat o motopompă însă situația „continuă să fie destul de gravă prin desele spargeri ale instalației.” Ei spun că au cerut chiar și în acel an înlocuirea conductelor sparte însă nu le-a răspuns nimeni și apropierea iernii îi îngrozește.

Uteciștii de la Întreprinderea de Construcții Navale Constanța fac muncă patriotică: ei efectuează „acțiuni de muncă în sprijinul producției”: fac lucrări de reparații la navele Pacea, Cărbunești, Tuzla și Băneasa în valoare de 700 de mii de lei. Tinerii de la Întreprinderea de mașini și utilaje din Medgidia se instruiesc la o dezbatere cu tema „Sarcini ce revin tinerilor în lumina documentelor programatice pentru Congresul al XIV-lea al PCR”. La Întreprinderea de construcții navale din Constanța s-a prezentat expunerea cu tema „Congresul al XIV-lea al PCR, evenimente de importantă majoră în viața politică a țării.” Tinerii au putut participa și la Centrul de creație și cultură socialistă Cântarea României pentru tineret din Mangalia la expunerea Congresul al XIV-lea al partidului – congresul marilor victorii socialiste, al deplinei independențe economice și politice a României.”

Radu Bălan este eliberat prin Decret prezidențial din funcția de președinte al Comitetului de Stat al Planificării. Peste câteva zile va fi numit prim-secretar al Comitetului județean Timiș al PCR. A fost arestat pentru că a fost unul dintre cei care au condus reprimarea Revoluției din Timișoara. A fost judecat alături de Ion Coman, Cornel Pacoste, coloneii Ion Popescu, Traian Sima, Ion Deheleanu, Nicolae Ghircoiaș, Iosif Ververca și alții. În 1991 a fost condamnat la 23 de ani închisoare și a murit înainte de recurs, în 1995.

Moare scriitoarea Frida Papadache (n. 20 martie – 31 octombrie) cunoscută în primul rând pentru traducerile din literaturile engleză și americană.

De vânzare: „Skoda, apartament 1 camere (schimb cu două camere), electroîncălzitor, radio Cosmos, skiuri copil, clăpari, apreski, aragaz butelii voiaj, încălțăminte, piese Dacia – Skoda. Cumpăr frigider, bibliotecă, canistre, geacă, scurtă piele Gardini, bicicletă”; „Dormitor deosebit, îmbrăcăminte măsură 46, 50, clasoare, rachetă, măsuțe, galerii, scaune, lustre, gospodărești, diverse”; „Haină neagră cu guler și căciulă vulpe, haină kaki nouă, diferite costume damă”, „Bormașină, fitinguri, electromotor, îmbrăcăminte, robineți, baterii, țevi plumb, alamă, aramă, rezistențe, cazan aramă, rame tablouri, măsuță, scule, diverse casnice”, „Nai din bambus, cimpoi vând convenabil”, „Mașină de cusut, linoleum, albie de rufe, chiuvetă dublă, scurtă de piele pentru damă, pendulă, holșuruburi diferite”

Se cumpără: „Autoturism Sport sau limuzină model 1950-1960, stare perfectă, preferabil Mercedes. Frigider, Telecolor garanție, podoabe vechi”; „Videorecorder, Player, televizor Elcrom, casete audio, video sigilate”; „Congelator mijlociu nou”; „Trabant Hicomat, zero km”

La Opera Română, reprezentație cu Nabucco. La Teatrul de Operetă, Silvia. La Sala de concerte a Radioteleviziunii, Integrala sonatelor pentru pian de Ludwig van Beethoven. Comentează Ștefan Niculescu, Iosif Sava. Interpretează: Olga Bolocan, Viorela Ciucur și Viniciu Moroianu. La Ateneul Român, Concert simfonic. La Teatrul Național, Sala Mare, Bădăranii. La Sala Amfiteatru, Vassa Jeleznova. La Sala Atelier, Ultimul set. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, Sala din Schitu Măgureanu, Secretul familiei Posket. La Teatrul de comedie, Slugă la doi stăpâni. La Teatrul Nottara (sala Magheru), Într-o dimineață iar la Sala Studio, Al patrulea anotimp. La Teatrul Mic, Astă-seară stau acasă. La Teatrul Giulești, sala Majestic, Ar fi fost o mare iubire. La Teatrul Ion Creangă la matineu Stop, în top: Daniela! La ora 18, De la Stan și Bran la Muppets. Ansamblul Rapsodia Română are reprezentație cu Plai românesc, ritm strămoșesc.

La cinematografe, Ciclul de filme „Drum de luptă și biruință”. Filmul Drum de luptă și biruință; Noi cei din linia întâi. Rochie albă de dantelă; Sub semnul marilor împliniri; Cei care plătesc cu viața; Misterele Bucureștilor; Un comisar acuză; Un studio în căutarea unei vedete; Pintea; Nava lui Yang; Zilele filmului sovietic: O seară de iarnă la Gagra; Poiana cerbilor; Omul de pe bulevardul Capucinilor; Dragonul alb; Misiunea specială; Oricare fată iubește un băiat; Sora 13; O farsă pentru cuscru; Cursa secolului; Cortul roșu.

La cinematograful Studio din Capitală se desfășoară în perioada 3-11 noiembrie Zilele filmului sovietic, manifestare organizată cu prilejul celei de-a 72-a aniversări a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. În program: O seară de iarnă la Gagra. Comoara din Valea Șerpilor; Regăsire după război; Norocoasa; Prezumție de nevinovăție; Rapidul; Drăguța Aelita, Manifestarea are loc și în Piatra Neamț (între 5 și 13 noiembrie) și Focșani (între 6 și 14 noiembrie).

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnalul de seară. La 19.30, Partid și țară – o unică voință. Deplină aprobare de către întregul nostru partid și popor a propunerii privind alegerea tovarășului Nicolae Ceaușescu în înalta funcție de secretar general al Partidului Comunist Român și a documentelor pentru Congresul al XIV-lea. La 19.45, Glorie, nepieritoare glorie! Cântece patriotice, revoluționare. La ora 20.00, România în lume. Necesitatea unei politici noi, de dezarmare, în primul rând nucleară, pentru realizare unei lumi fără arme și războaie. La 20.20, În dezbatere: Documentele pentru Congresului al XIV-lea al PCR. La 20.40, Copiii cântă patria și partidul. Program literar-muzical-coregrafic. La 21.00, În dezbatere: Tezele, ideile, orientările din Expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara lărgită a Comitetului Central al PCR. La 21.30, Univers, materie, viață. Emisiune de educație materialist-științifică. La 21.50, Telejurnal.