Vineri 10 februarie

Soarele răsare la ora 7.23 și apune la ora 17.37. Vremea va fi în general închisă. Precipitații slabe, izolate ( ninsori) în est care se vor transforma, mai apoi, în ploaie, lapoviță și ninsoare în nord-vestul țării. Temperaturi minime între minus 8 și zero grade și maxime între zero și opt grade, izolat mai ridicate în vest și sud-vest.

Se apropie sfârșitul lunii februarie când trebuie să se încheie contractarea cu gospodăriile populației a produselor agricole pentru fondul de stat. Este o decizie luată la Consfătuirea de lucru din 9 și 10 ianuarie a CC al PCR. Firește, recensământul animalelor din gospodării desfășurat în a doua jumătate a lunii ianuarie a fost o etapă preliminară, aceea care a stabilit cât poate pretinde statul la prețul stabilit tot de el din gospodăria personală a oamenilor. După cum spune vocea partidului, adică oficiosul PCR Scânteia, „statul sprijină pe căi multiple locuitorii satelor: prin cantități tot mai mari de mărfuri industriale, unelte agricole, materiale de construcții, prin lucrări edilitar-gospodărești, construirea de locuințe și alte obiective de interes social-cultural” astfel că țăranii se pot bucura la ei în sate de condiții de viață asemănătoare celor de la oraș. În schimb e „de datoria tuturor locuitorilor de la sate să valorifice la fondul de stat surplusul de produse vegetale și animaliere obținute în gospodăriile personale, să contribuie astfel la mai buna aprovizionare a orașelor, la extinderea pe această cale a schimbului de mărguri dintre sat și oraș, încheierea de contracte constituit o importantă obligație legală, o înaltă îndatorire civică și patriotică.” Este motivul pentru care reporterii ziarului au plecat în țară să-i vadă pe țărani executându-și înalta îndatorire civică. Manole Corcaci, de pildă, a bătut coclaurile județului Iași. În comuna Dagâța, de pildă, a asistat la momentul în care primarul Călin Grigore și mai mulți deputați locali au dat exemplul personal, încheind contracte pentru câte un porc, un vițel, lapte de vacă și de oaie, păsări și ouă, fructe ș.a. „Între aceștia se aflau și deputații Ion Botnărașu, Margareta Ichim și Petru Posniu, ultimul fiind și secretarul comitetului de partid din cooperativa agricolă de producție.” Și inginerul zootehnist al CAP-ului a semnat pentru doi porci, un vițel, lapte de vacă și oaie și alte produse. După ce a făcut acest sacrificiu, primarul și-a trimis oamenii prin comună să le spună „cetățenilor” cerința de a respecta cu strictețe normele și prevederile legale privind contractarea de produse agricole la fondul de stat iar oamenii lui au plecat prin sat cu programul partidului în buzunar astfel că nu e de mirare că mai pe seară 200 din cele 400 de familii din satul Mânăstirea și aproape toți locuitorii din celelalte sate ale comunei unde au mers delegații au încheiat contracte. Argeșul e și el fruntaș la contractarea de produse din gospodării. „Cum s-a reușit?” se întreabă retoric ziaristul Scânteii Gheorghe Cârstea. Simplu și totodată complicat, îi răspunde primărița comunei Bălilești, Doina Baciu. Importantă este relația cu oamenii, cum discuți cu ei, în gospodăriile lor „pentru înțelegerea de către fiecare a importanței acțiunii de contractare (...) Pe teren, în adunările cetățenești, în „Tribunele democrației” se desfășoară o intensă activitate de explicare a prevederilor legale care stabilesc clar atât obligativitatea contractării cât și ce trebuie contactat de fiecare.” Țăranii care vorbesc cu reporterii sunt aleși pe sprânceană și, după limba lor de lemn, au fost prezenți (dacă nu cumva printre organizatori) la toate „Tribunele democrației”. Dumitru Bălașa din Bălilești îi spune ziaristului „Încheiem contracte cu statul pentru că suntem stimulați prin acordarea de prețuri avantajoase, prime de producție, credite, prin aprovizionarea cu unelte agricole și alte mărfuri industriale.” Pare un citat din anonimul text propagandistic care introduce grupajul de reportaje.

Scânteia tineretului consemnează că „prezența tinerească se face simțită și pe șantierele locale județene de muncă patriotică ale tineretului, cum ar fi cel de îmbunătățiri funciare din zona Adjud. Șantierul național al tineretului de la Canalul-magistrat Siret Bărăgan își desfășoară activitatea și grație eforturilor tinerilor vrânceni.” În timpul liber se pot recrea creativ, cum îi sfătuiește Dumitru Magdin în același ziar. A vizitat Reșița unde a fost încântat să descopere că tinerii se pot duce la baza de agrement tot de ei construită „mobilizați de comitetul minicipal al UTC.” Aceasta era amplasată pe una dintre colinele de la marginea orașului, având „o plajă naturală cu iarbă, alei asfaltate șerpuind printre copaci, la rândul lor plantați de tineri.” Dacă nu se duc la plajă, se pot bucura de noua popicărie electronică sau de spectacolele date de ansamblul Cununa Semenicului „o adevărată pepinieră de talente a centrului de creație și cultură socialistă”. Popicăria a fost construită și ea de elevii Liceului industrial într-un timp scurt, „considerat drept practică profesională.” Nu era prima dată când elevii erau folosiți ca sclavi ai administrației locale: în curtea liceului au construit tot „în timp fulger” actualul atelier-școală cu ocazia Olimpiadei constructorului care se desfășura pe atunci în Reșița.

La Constanța locatarii de pe bulevardul Republicii au fost racordați la o nouă centrală telefonică. La câteva săptămâni de la punerea în funcțiune, au inundat presa și serviciul PTTR cu reclamații pentru că nu mai pot vorbi la telefon. Tonul telefonic se întrerupe deseori, uneori se întrerupe de-a dreptul convorbirea sau apelul se face la cu totul alt număr, se aude un ton continuu pe fir sau convorbirile altor abonați. „Întrebând la deranjamente ce se întâmplă cu aceste telefoane ni s-a răspuns: Nu mai reclamați, centrala este experimentală. Bine, bine, e experimentală dar cât durează testarea?” Coman Panait din București, strada Mașina de pâine, se plânge de marile întârzieri pe care le au mandatele telegrafice. Cu câteva săptămâni înainte a trimis o sumă mai mare de bani care a ajuns la destinatar după cinci zile. Mai apoi, a avut un deces în familie și a trimis bani la Constanța să-și ajute sora. La aceasta a venit factorul poștal cu o parte din bani spunându-i să semneze că i-a primit pe toți, promițându-i că va veni cu restul a doua zi, pentru că poșta nu a avut toată suma în casa de bani.

Presa publică unul dintre rarele interviuri interviuri date de Ceaușescu unui cotidian fie el străin sau român. Este vorba despre cel acordat ziarului Kansan Uutiset din Finlanda. Întrebarea care lansează interviul se referă la realizările și planurile de viitor în privința dezvoltării economice. Jurnalistul ar vrut să afle „câteva aspecte referitoare la programul de dezvoltare și modernizare a orașelor și satelor din România.” Îi oferă astfel ocazia lui Ceaușescu să prezinte versiunea sa pentru export asupra sistematizării satelor. El spune că a pornit de la necesitatea că „va trebui să acționăm în așa fel încât să se asigure o asemenea dezvoltare a satelor încât să se diminueze deosebirile esențiale dintre oraș și sat, pe calea ridicării nivelului de viață al satelor, atât din punct de vedere economic, cât și social.” E drept, recunoaște, s-a acordat mai multă importanță orașelor dar „ne-am propus ca în perioada următoare să acordăm mai multă atenție satelor și ridicării general a nivelului economico-social al acestora.” Jurnalistul este complezent și pune întrebări cu răspunsul la vedere însă întrebarea despre viitorul socialismului îl face pe Ceaușescu să-și dea adevărata măsură. „În ceea ce ne privește, spune el, avem ferma convingere că socialismul, prin realizările de până acum (...) și-a demonstrat forța și superioritatea ca orânduire socială. Suntem convinși că numai mergând pe calea socialismului, care trebuie să fie construit corespunzător realităților din fiecare țară, popoarele vor putea să lichideze cu desăvîrșire exploatarea, asuprirea, inegalitățile etc.etc. (...) De aceea, avem deplină încrede în viitorul socialist al României, dar și în viitorul socialist al omenirii.” Iar, în ceea ce privește relațiile „bune cu celelalte țări socialiste”, Ceaușescu spune că a pornit de la principiul că „relațiile dintre țările socialistre trebuie să se bazeze pe principiile de egalitate, de respect al independenței și neamestecului în treburile interne. (...) Orice încălcare a acestor principii, inclusiv de către țările socialiste, nu poate decât să afecteze, și, după cum este cunoscut, a și afectat, la un moment dat, relațiile dintre unele țări socialiste.” Cumva o aluzie la vizitele scurte și dese ale lui Gorbaciov în țările din lagărul sovietic? Ceaușescu are un ton optimist și spune că deși au existat mici nepotriviri de caracter, țările socialiste au început să treacă peste neînțelegeri și se întărește solidaritatea și colaborarea țărilor socialiste până la victoria finală, faza mondială.

Unul dintre semnele pozitive la care se referea Ceaușescu era probabil și telegrama prin care Mihail Gorbaciov își exprimă „recunoștința profundă pentru solidaritatea manifestată în legătură cu cutremurul din RSS Armeană.” Cutremurul avusese loc pe 7 decembrie 1988 și a omorât între 25 de mii și 50 de mii de oameni. Gorbaciov a cerut oficial ajutorul umanitar Statelor Unite, prima dată după anii 1940; 130 de alte state au trimis ajutoare. „Compasiunea poporului român care a trecut prin cutremurul devastator din anul 1977 și ajutorul dezinteresat acordat de acesta celor care au avut de suferit din Armenia sunt considerate de oamenii sovietici ca o mărturie convingătoare a prietenie noastre frățești, care se afirmă cu o forță deosebită în momentele de grea încercare,” scria în telegrama trimisă de Gorbaciov lui Ceaușescu. Pe aceeași pagină a ziarelor, dar în partea opusă (semn că a fost o decizie editorială luată la cel mai înalt nivel) o telegramă de mulțumiri de la George Bush: „Stimate domnule președinte, Mesajul dumneavoastră transmis cu ocazia instalării mele a fost apreciat profund. În următorii patru ani voi face toate eforturile pentru a promova cauza păcii și libertății și pentru a face ca lumea să devină un loc mai sigur pentru toți. Cu sinceritate, George Bush.” Mai sunt nouă luni până la summitul de la Malta (2,3 decembrie 1989) când cei doi convin să pună capăt Războiului Rece.

Televiziunea transmite la ora 19.00 Telejurnalul, la 19.25 Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu- program de muncă și acțiune revoluționară. (color) Optimizarea organizării întregii activități, de la concepție la realizarea producției. La 19.45 documentarul România în lume (color), iar la 20,05 Copiii cântă patria și partidul (color). Program literar-muzical-coregrafic susținut de formații pioniereșști laureate ale Festivalului național Cântarea României. La 20.30 se transmite emisiunea Învățământ-cercetare-producție (color). Însușirea temeinică a cunoștințelor din domeniul științelor fundamentale - la temelia formării viitorului muncitor intelectual. La 20.50 Rolul familiei în societatea noastră. Răspunderea pentru viitor. La 21.10 putea fi văzut documentarul Secvențe iraniene(color) urmat la 21.25 de Univers, materie, viață (color) Emisiune de educație materialist-științifică. Din tainele naturii. Producție a Televiziunii din Republica Socialistă Cehoslovacă. Urmează un Telejurnal de zece minute și închiderea programului la ora 22.00