Luni 12 iunie 1989

Soarele răsare la ora 5.31 și apune la ora 21. Vremea este în general instabilă. Cer temporar noros în sud-vest, în restul teritoriului mai mult acoperit. Cad ploi cu caracter de aversă în nordul, centrul și estul țării. Va ploua și în celelalte zone ale țării însă pe arii mai restrânse. La munte, la altitudini peste 2000 de metri ploaia se va transforma în lapoviță și ninsoare. În nord și la munte cantitatea de precipitații va depăși 20l/m². Temperaturile maxime se încadrează între 16 și 24 de grade iar minimele nocturne se situează între opt și 16 grade.

Ceaușescu a făcut la sfârșit de săptămână un tur prin Ilfov, Călărași și Ialomița. Să ia pulsul maselor. Începuse recoltarea orzului și se dăduse startul campaniei agricole de vară în județele din sud. Cooperatorii luptau acum cu recolta ca să elibereze câmpurile pentru a le ara și a însămânța culturile duble. Ceaușescu a făcut vizitele cu elicopterul: ateriza în mijlocul lanului de orz și de îndată era înconjurat ca la un semnat de sute de țărani cooperatiști și mecanizatori care-l aplaudau și ovaționau. Alături de el se aflau Barbu Petrescu, prim-secretar al Comitetului municipal București al PCR și Silviu Curticeanu, secretar al CC al PCR. La CAP Gruiu, de unde și-a început vizitele de lucru, Ceaușescu a discutat despre „utilizarea optimă a mijloacelor mecanice și a forței de muncă, crearea condițiilor pentru strângerea și punerea la adăpost a recoltei. Cooperatorii i s-au lăudat că vor avea o recoltă record de 8100 kg/ha. La un alt CAP din Ialomița, a fost întâmpinat „cu deosebită stimă” de Alexandrina Găinușe care era prim-secretar al Comitetului județean Ialomița al PCR. Acesta le-a dat clasă colegilor din Ilfov, organizând o adevărată demonstrație de dragoste pentru mărețul conducător: a adus mii de locuitori ai satelor din județ pentru a-i face o primire „sărbătorească” lui Ceaușescu, „dând expresie profundei recunoștințe pentru grija permanentă ce o acordă dezvoltării și modernizării agriculturii, progresului neîntrerupt al patriei, ridicării permanente a gradului de civilizație a satului românesc, al întregului nostru popor.” Și aici recoltele sunt de poveste: 8100 kg/ha la orz și 7700 kg/ha. L-au dus și la o expoziție de legume și fructe de sezon, pentru a-i arăta că realizările sunt mai presus de cele înregistrate anii de dinainte. Ceaușescu i-a lăudat și pe politrucii din Ialomița, îndemnându-i să treacă la strângerea recoltei, să nu se piardă un bob de grâu. La IAS Slobozia, alte recorduri: aceștia raportau 8300 kg/ha la orz. Ba mai mult, povestea orzului începe să devină basm fantastic: într-o solă de grâu, specialiștii au prezentat un soi noi, Fundulea 4 – cu o productivitate nemaiauzită: s-ar fi obținut 9000 kg/ha. În fine, a mai vizitat două CAP-uri în Călărași unde le-a spus oamenilor același lucru: să strângă cu atenție recolta, să folosească terenurile cu atenție. Întreaga vizită a fost doar un alt mod de a lansa semnale către CAP-uri și IAS-uri cărora le ștersese datorii acumulate până în 1985 (adică undeva către 120 de miliarde de lei) dar îi și avertizase pe cei responsabili că, dacă nu se vor achita de sarcini și planul cincinal, vor avea de suferit. Mai mult acest tur făcut cu elicopterul a fost și prilejul pentru a lansa câteva din directivele și orientările sezonului: mobilizarea pentru strângerea, transportul și depozitarea cât mai repede și fără pierderi a cerealelor păioase, a producției de legume și de fructe, efectuarea arăturilor și însămânțării culturilor duble și a celorlalte lucrări de sezon, obținerea unor recolte „tot mai mari, la nivelul planului, al obiectivelor noii revoluții agrare.”

Din agenda Elenei Ceaușescu rezultă că aceasta s-a văzut de două ori în această zi cu Suzana Gâdea. Se pare că au discutat chestiuni organizatorice. Marți era plănuită o adunare solemnă la Ateneul Român dedicată lui Mihai Eminescu, cu ocazia centenarului morții. Este posibil, opinează Lavinia Betea în Ultimul an din viața Elenei Ceaușescu (Editura Corint), ca în acele momente să se fi pus la punct mesajul lui Ceaușescu către ilustra adunare și chiar să se dea aprobarea finală pentru comunicările științifice care urmau să fie prezentate cu același prilej.

Emilia Vasiliu explică în Scânteia tineretului de ce omogenizarea socială este un proces revoluționar, legic al făuririi noii orânduiri. Sau, cel puțin, de ce susține Ceaușescu că ar fi. Vreme de 45 de ani, de la „revoluția” din 23 august 1944, omogenizarea s-a impus ca o contribuție esențială a partidului și secretarului său general la îmbogățirea teoriei și practicii revoluționare. „Omogenizarea socială și unitatea socialistă a poporului” are caracter legic și constă în „ștergerea treptată a deosebirilor esențiale dintre clasele și categoriile sociale, conturarea noilor trăsături ale structurii sociale care determină o caracteristică predominant comună,” la nivelul întregii societăți generându-se „un ansamblu de trăsături unitare.” Societatea este omogenizată de noile raporturi dintre oameni iar „unitatea socialistă a întregii societăți are (...) drept suport economic hotărâtor proprietatea socialistă.” Omogenizarea nu este, zice politruca gazetară, un fenomen de uniformizare, de masificare, ci „desemnează aproprierea și întrepătrunderea unor caracteristici ale claselor și categoriilor sociale ce se înfăptuiește (sic!) la scară națională, înlăturarea treptată a diferențelor sociale între oameni în contextul diversificării din interiorul claselor și categoriilor sociale ca și a menținerii in individualizării trăsăturilor ce țin de personalitatea fiecăruia.” În felul acesta, profilul moral, social, cultural muncitoresc, expresia trăsăturilor celei mai înaintate clase a societății, se generalizează, „devenind axa coordonatoare a procesului de omogenizare socială”. Astfel că țărănimea, care „va continua să-și ridice nivelul de pregătire generală” va devenit tot mai asemănătoare muncitorimii și „va constitui temelia de granit a societății noastre socialiste”, după cum spunea Ceaușescu citat de gazetara politrucă. Diferențele se șterg și grație sistemului de participare a oamenilor muncii la conducere și decizie, sistemul democrației muncitorești-revoluționare. Astfel că se nasc, în timpul autoconducerii și autogestiunii valori sociale care nu mai sunt specifice unei singure clase: spiritul revoluționar, care înseamnă disciplină, o nouă atitudine față de proprietatea socialistă (că tot se sărbătoriseră cu o zi înainte 41 de ani de la naționalizare), înaltă responsabilitate, respectarea strictă a legilor țării și a hotărârilor partidului, atitudine principială față de lipsuri etc. Munca, în cele din urmă, îi unește pe toți, îi face muncitori. Unitatea oamenilor muncii, sub conducerea partidului „centrul vital al națiunii”, reprezintă elementul esențial pentru realizarea „mărețului plan de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism.” Realizarea planului apropie țara de comunism, iar apropierea continuă între clase și categorii sociale din pricina dispariției deosebirilor dintre oraș și sat, a apropierii nivelului profesional, a mecanizării și automatizării proceselor de producție va duce la „realizarea poporului unic muncitor (s.m., S.Ș.), animat de aceleași năzuințe și interese comune de a-și făuri în mod conștient viitorul liber și independent” etc.etc. Desigur, această unitate nu ar avea niciun sens dacă nu ar fi în jurul partidului, secretarului său general Nicolae Ceaușescu.

Ceaușescu a schimbat mesaje de prietenie și solidaritate tovărășească cu Mihai Gorbaciov cu prilejul întâlnirii între Vadim Andreevici Medvedev, secretar al CC al PCUS și membru al Biroului Politic și Miu Dobrescu, președintele CC al UGSR și membru al CPEx al CC care, în fruntea unei delegații de sindicaliști, se afla într-un schimb de experiență în URSS. Cei doi au vorbit despre importanța dialogului româno-sovietic pentru „dezvoltarea și aprofundarea continuă” a relațiilor de prietenie, despre contribuția pe care o aduc sindicatele la extinderea și întărirea legăturilor tradiționale de prietenie” dintre cele două țări. La întâlnire a participat și Ion Bucur, ambasadorul RSR în URSS.

Agerpres informează că Congresul deputaților Poporului al URSS a adoptat un Apel către popoarele lumii în care se afirmă că forul suprem al puterii de stat își asumă răspunderea pentru ca statul sovietic să respecte cu strictețe principiile coexistenței pașnice. În cuvântul de închidere al congresului, Mihail Grobaciov, președintele Sovietului Suprem „a subliniat necesitatea unei munci intense pentru traducerea în viață a hotărârilor adoptate pentru asigurarea succesului procesului de restructurare inițiat de partid.”

În topul muzical al lui Andrei Partoș la secția română pe primul loc este Ricky Dandel cu O zi frumoasă. Urmează O floare pentru mai târziu, cu Mădălina Manole și Cântă, interpretată de Mihai Pocorschi. Apoi, pe următoarele locuri Luiza Petcu (Fir de lumină), Loredana Groza (În fiecare zi) și Mihaela Runceanu (Cât aș fi vrut să te chem). La secția de muzică străină pe primul loc este U2 (cu B.B.King) cu melodia When Love Comes to Town. Pe doi Michael Jackson cu Leave Me Alone iar pe trei Got It Made cu Crosby, Stille, Nash and Young. Urmează, apoi She Drives Me Crazy (Fine Young Cannibals), Cuddly Toy (Roachford) și You Are Not Alone (Chicago). La secția de muzică populară pe primul loc este Filuța Bogdan cu Siminocul. Pe doi, Fetele de la Cicir, cântată de Ghiță Baciu. Pe trei Cine ți-o pus nume dor interpretată de Victoria Darvai. Apoi Pe dealul cu florile (Lia Lungu) și În vale la cherhana (Floarea Tănăsescu).

La televizor programul începe la 19.00 cu Telejurnalul. La 19.25, Ctitorii ale Epocii de Aur. Demnitatea și bucuria muncii. La 19.45, Știința pentru toți (color). Simetria în natură. La 20.10, Industria – programe prioritare. La 20.30 Tezaur folcloric în concert (color). La 21.00, Localitățile țării în anul 45 al revoluției (color). Argumentele devenirii urbane. La 21.20, Din lumea capitalului. La 21.35, Ce-ți doresc eu ție, dulce României (color). Emisiune de versuri patriotice, revoluționare. La 21.50, Telejurnal iar la 22.00, închiderea programului.

Se fac angajări: „Studioul cinematografic Animafilm anunță scoaterea la concurs a următoarelor posturi: subinginer (principal), electronist, montator aparatură optică cu categorie înaltă de calificare, paznici”; „Familie mică căutăm pentru conducere menaj pensionară sănătoasă, gospodină, fără obligații familiare (sic!), internă”; „Coop. Electrobobinaj (...) recrutează tineri (16-19 ani) pentru școlarizare în meseriile lăcătuși mecanici, strungari-turnători. Condiții: absolvenți a 10 clase, domiciliu în București, se acordă burse între 500-900 lei”, „Institutul Național de Motoare Termice cu sediul în București, Bd Păcii încadrează de urgență turnători”; „Întreprinderea de tricotaje Tânăra Gargă încadrează urgent inginer, subinginer sau tehnician pentru urmărirea activității energetice în cadrul compartimentului Mecano-energetic”; „Plăpumar autorizat execut plăpumi la domiciliul clienților”

De vânzare: „Mașină de cusut Sanda electrică, stare excepțională”; „Samovar electric, ramă electronică foto, aparat tensiune, analizor color foto, pompă submersibilă și Aghidelli, fierăstrău Drujba”; „Oglindă venețiană calitate, masă intarsii, jilț, trusă Rotring, geacă blugi 46, picup Nad, discuri benzi”; „Covoare persane lână mecanice și manuale, tacâmuri argintate, încălțăminte damă, palton imitație blană, toate noi”; „Sufragerie Chipendalle originală, veche, stare bună: furnir trandafir cu chenar, intarsii, lustruită, frumoasă, unicat. Aștept provincia”; „Judecătoria sect. 2, București, Dosar nr. 6460/1989, vinde la licitație publică pe 19 iunie 1989, imobilul din strada Teleajen sector 2, prin Bd. Republicii, la curte mare, două garaje, cinci camere și alte anexe, încălzire cu lemne”; „Convenabil plapumă, fotolii, pălărie neșifonabilă, televizor Grigorescu, mantou mouton, somieră, diverse obiecte”

Se cumpără: „Porțelanuri chinezești, japoneze, alte obiecte decorative, guler vulpe argintie”; „Haină scurtă piele damă, cojoc damă 50-52/I, geacă, haină scurtă piele (bărbați) 54-56/I, numai noi și de fabrică. De asemenea baston masiv”; „Blană lynx, tigru, vulpe, măsuțe telescopice – stil pahare deosebite, podoabe”

La Studioul de concerte al Radioteleviziunii Române, Eminesciana-Spectacol literar-muzical. La Ateneul Român, Sala Studio, Treptele afirmării artistice. La Teatrul de Operetă se joacă My Fair Lady. Teatrul din Galați are reprezentație cu Don Juan pe scena Sălii Mari a Teatrului Național. În Sala Amfiteatru a aceluiași teatru, China pitorească. Orașe, monumente și grădini (Prezintă Carmen Brad). Teatrul Foarte Mic prezintă Bărbatul și... femeile. Teatrul Ion Creangă, Vrăjitorul din Oz. Studioul de teatru Casandra prezintă Steaua fără nume. La Teatrul C. Tănase, Concert de muzică rock cu formația Compact.