Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 13 februarie 1989


Ceauşescu se întâlnește la Neptun cu membri ai conducerii Uniunii Scriitorilor, directori de edituri, redactori şefi ai unor publicaţii. Au participat și Manea Mănescu şi Dumitru Popescu.(28.VII.1978) Sursa: Fototeca online a comunismului românesc, cota:245/1978

Scriitorii fac ședințe și consfătuiri pentru marcarea festivă a evenimentelor din 1989: a 45-a aniversare a „eliberării sociale și naționale”, Congresul XIV și centenarul morții lui Eminescu și Creangă.

Luni 13 februarie 1989

Soarele răsare la ora 7.18 și apune la ora 17.42. Meteorologii prognozează o vreme în ușoară încălzire. Cerul va fi senin în sud-vest, înnorându-se treptat în celelalte regiuni. Precipitații slabe (ploaie, lapoviță și ninsoare), mai întâi în vest, nord și centrul. Izolat polei. Vântul se va intensifica pe alocuri în est, dinspre sud, apoi dinspre nord-vest. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între două și zece grade iar cele minime între minus opt și plus două grade.

Profesor universitar doctor Gheorghe Fierbințeanu cântă epopeea cooperativizării, în siajul sărbătorii generale a patru decenii de colectivizare.„Hotărârea CC al PCR din 3-5 martie 1949, scrie el în România liberă, a deschis calea spre noua formă de proprietate asupra mijloacelor de producție în agricultură - proprietatea comună a oamenilor muncii - de stat și cooperatistă, proprietate ce constituie una dintre legitățile obiective fundamentale și determinante în raport cu alte legi economice obiective”. Ar fi vorba despre o profundă revoluție în viața satului „țărănimea a fost eliberată de povara exploatării, devenind stăpână pe propria sa viață și pe roadele muncii ei.” Fierbințeanu a făcut carieră: absolvent de Institut Agronomic în 1953 (prima promoție de ingineri economiști), și-a dat doctoratul în economie agrară la ASE, în 1981. A fost la un moment dat ministru adjunct la agricultură. Ceaușescu l-a decorat cu ordinul Steaua României clasa a V-a. După Revoluție a fost expert parlamentar, la Comisia pentru agricultură. A scris, printre altele, un tratat despre evoluția agriculturii în România postcomunistă. Este membru de onoare al Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Marius Georgescu s-a dus pe firul apei, până la kilometrul 83 „cum îi spun constructorii, locul unde a început în urmă cu doi ani bătălia pentru Argeș”. Este „șantierul noii magistrale albastre București-Dunăre”, pe marginea lacului de acumulare de la Mihăilești-Cornetu, un bazin de acumulare pe Argeș ale cărui maluri artificiale desenează un perimetru de 26 de km unde se află cam o sută de milioane de metri cubi de apă. De aici, ne spune ziaristul României libere, urmează să se construiască un canal navigabil de 73 de kilometri lungime de la București la Oltenița cu un punct de acostare la Budești. Bazinul urma să fie traversat cu ajutorul a șase poduri rutiere și un pod de cale ferată. Inginerul șef al Antreprizei canal Dunăre-București-Cornetu, Emanoil Ionescu, îi descrie ziaristului pe ton psalmic îzbânzile echipelor sale de muncitori. „Au lucrat alături de noi constructori încercați de la centrala de construcții hidrotehnice Constanța, mulți dintre ei veniți de pe magistralele albastre dobrogene, brigadieri de pe Șantierul național al tineretului, militari. Cu toții, oameni de ispravă, care nu s-au dat înapoi de la greu, care în schimburi de zi sau de noapte, pe ploaie sau ger, prin noroaie ce depășeau carâmbul cizmelor au dat dovadă de ceea ce înseamnă eroism revoluționar. A fost greu, uneori chiar foarte greu. Împreună am raportat conducătorului partidului și statului nostru, tovarășul Nicolae Ceaușescu, finalizarea lucrărilor cu mult înainte de termen.” Oricum ce a fost mai greu a trecut, oftează filosofic inginerul. Abia așteaptă ca pe terenul dinspre Mihăilești să fie plantată o livadă de vișini iar, mai încolo, o grădină de legume, flori și arbori ornamentali, să aibă lumea unde veni la plimbare. „O nouă ctitorie, glosează final Marius Georgescu, pe Argeș în jos, pe un mal frumos, o ctitorie ce ne pregătește pentru întâlnirea cu mileniul III, o ctitorie ce va dăinui peste veacuri.” Vise! Canalul nu s-a mai făcut, nici livada de vișini nu a mai fost plantată. Lacul a fost concesionat, reconcesionat și este paradisul pescarilor amatori de crapi.

Inginerul brașovean Mihai Dobre face și el un elogiu noroiului și povestește în paginile aceluiași ziar că a participat la diverse lucrări de îmbunătățiri funciare pentru a câștiga pământ agricol suplimentar, conform îndemnurilor venite de la nivelul cel mai înalt. El rememorează provocările cărora au fost nevoiți să le facă față muncitorii din Harghita în zona Remetea sau Sândominic unde au fost necesare lucrări de desecare care au presupus dizlocarea a aproape cinci milioane și jumătate metri cubi de pământ „aproape cât un munte. I-am văzut la lucru pe acești harnici și iscusiți specialiști și am rămas profund impresionat de dârzenia lor pentru câștigarea fiecărei palme de pământ. I-am văzut la volanul unor basculante gigantice, cu cauciucurile cât un stat de om sau răzând cu imensele lame de oțel ale buldozerelor asperități pietroase, tufe de mărăcinișuri cu crengile ca de sârmă etc.etc.” continuă inginerul pe ton epic. Ei nu muncesc degeaba. „În munca lor se simte transpus în fapte înaltul îndemn al secretarului general al partidului, de a ajuta la renașterea pământurilor, creând podoaba de preț a acestora, rodul bogat al viitoarelor recolte.”

Comuna Turț din județul Satu Mare a primit Ordinul muncii clasa I și locul I pe țară în întrecerea socialistă dintre comune pe anul 1987. Pe de altă parte, mina Turț a primit Drapelul de evidențiat pe ramură pentru rezultate bune în producție. E de înțeles tonul exaltat cu care enumeră Ovidiu Suciu realizările localității în România liberă. Comuna reprezintă modelul ideal de sistematizare și cooperativizare. În comună se construiește intens și se demolează pe potrivă. Au fost ridicate blocuri cu 150 de apartamente în total. Alte o sută de apartamente sunt în construcție. În centrul comunei s-a construit un centru cetățenesc și în periferie numeroase clădiri cu destinație agricolă. Ce viitor îi așteaptă pe țăranii din Turț? Primarul Chirilă Gherman și-a trecut în carnetul plin de socoteli: un stadion cu cinci mii de locuri, un club muncitoresc, un liceu industrial. Oșenii nu mai trebuie să plece de-acasă, spune ziaristul. „Semnele apropierii de viață orășenească au început să se simtă.” Chiar așa: Chirilă Gherman este azi președintele Consumcoop, societate cooperativă din Turț, și are relații apropiate cu boșii PSD din zonă. Recent, alături de aceștia, a deschis în locul fostei cooperative, un salon de petreceri. Stadionul și liceul mai trebuie să aștepte.

Scânteia tineretului dezbate, ca la începutul fiecărei săptămâni, soarta celulei de bază a societății, familia. Cu exemple pozitive și negative. Gavrilă Inoan ne învață ”Cum să ne alegem partenerul de viață” dându-ne un exemplu negativ. Dan o vrăjește pe Andreea alături de care jură să stea și la bine și la rău. Toate păreau să meargă conform planului cincinal, tânăra rămâne însărcinată însă, dintr-odată Dan „aduse o veste mai mare și mai bombă decât toate: vor emigra. De ce? La mintea cocoșului! Aici nu se poate afirma. Șeful îl urmărește la toate lucrările, trebuie să facă și teren, bani nu câștigă cât i-ar trebui și cam tot din astea.” Andreea are sentimente amestecate de furie, disperare și nedumerire pentru că nu-l poate face pe Dan să renunțe: Cum vom crește copilul? se întreba ea iar Dan îi răspundea că vor deschide un restaurant mai mic și apoi altul mai mare. Atunci ea s-a dus „la cei cu actele și le-a spus: Ce vrea să facă Dan treaba lui, dar eu nu plec. Ștergeți-mă din toate cererile lui pentru că voi avea un copil de crescut și nu vreau o aventură!” Căsnicia lor pare să se destrame. Andreea se întoarce la părinți, Dan continuă să o țină pe a lui. Apoi i se jură că va renunța la orice doar să revină la el „ea s-a întors, el s-a cumințit, adică nu a mai vrut emigrare, dar nici la întreprindere nu se mai ducea, așa că până la urmă i s-a desfăcut contractul de muncă.” Pe scurt, omul a luat-o razna: s-a dus la mare să facă pe disc-jokey-ul (neautorizat, ne spune ziaristul), apoi a vrut să se facă controlor pe transportul comun bucureștean.” Auzise că aici ar putea face rost de bani mai ușor, adică să încaseze de la călătorii contravenienți amenzile fără să elibereze chitanțe. Treaba asta i-a și mers de câteva ori, dar a fost observat și sancționat mai repede și mai energic decât își închipuise.” Astfel că, în zilele în care Andreea a intentat acțiune de divorț, el era în arestul miliției pentru că „lovise un pasager care nu voise să-l onoreze cu amenda pentru o contravenție pe care nici nu o comisese.” Morala: nu există familie în afara vetrei familiale iar dorința de a emigra este un fel de boală mintală care te incapacitează moral.

Pentru Cristina Balint de la Scânteia tineretului, deși e doar mijlocul lui februarie, primăvara a sosit pentru că s-a dus să viziteze Centrul de creație și cultură socialistă „Cântarea României” pentru tineret din Zalău. Toată lumea avea flori. Asta pentru că era zi de cununii. Aici, în Centrul de cultură socialistă tinerii se pot căsători în trei zile ale săptămânii (marți, joi și sîmbătă), înconjurați de produsele artistice ale ultimei ediții Cântarea României și de activiștii propagandiști. „ (...) tineri pășesc emoționați, rostesc încrezători cu glasuri ușor tremurate acel Da în fața ofițerului stării civile și pornesc împreună pe un drum necunoscut, nou pentru fiecare tânără pereche, drumul vieții de familie.” Gheorghe Ardelean, șeful Centrului de creație și cultură socialistă, îi spune jurnalistei că nu e nimic mai firesc decât să se oficieze căsătorii acolo. „În primul rând, pentru că aici este locul unde tinerii din orașul nostru se întâlnesc,unde își petrec multe după-amiezi sau dimineți, unde leagă prieteni trainice, unde se înfiripă acele sentimente care îi îndreaptă apoi către viața de familie.”

Pe prima pagină a revistei Luceafărul, Z. Cârlugea explică diferența dintre patriotic și politic. Niciuna. „Patrioticul și politicul sunt dimensiuni reale, inconfundabile și coexistând în ordinea valorică a operelor,” ne spune criticul rituos. Însă, deși par, nu sunt atât de diferite, mai precis sunt unul și același lucru sau împart oricum aceeași plajă semantică. „Când zicem, bunăoară, poezie politică zicem, implicit, poezie patriotică, patrioticul fiind o categorie mai generală și desigur istoricizată sub aspectul stabilizării mai accentuate a convingerilor și ideilor umane.” Astfel, întreaga istorie culturală a țării este impregnată de ambele dimensiuni, prevalentă fiind desigur, dimensiunea politică pentru că ea „exprimă conștiința scriitoricească în acțiune, căpătând uneori coloratură civică, precum bunăoară o parte din lirica noastră de după Eliberare. Toate acestea sunt acte de patriotism în regimul clipei și e memorabil, în cuprinsul literaturii actuale, spiritul activist, mesajul umanitarist, în general funcția așa-zis propagandistică.” Probabil că aceste sentimente absconse le vor fi simțit și membrii Asociației scriitorilor din Iași, unde s-a desfășurat o suită de manifestări omagiale dedicată „evenimentelor aniversare în decursul lunii ianuarie a acestui an,” după cum ne informează România literară. Au participat membrii Asociației scriitorilor din județele Iași, Bacău, Vrancea, Suceava etc. „Momentul omagial dedicat aniversării zilelor de naștere ale secretarului general al partidului, președintele Republicii, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu a fost deschis de dramaturgul Mircea Radu Iacoban. Un fierbinte omagiu adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu, tovarășei Elena Ceaușescu au adus în cuvintele lor, scriitorii Ion Țăranu, Corneliu Ștefanache și Daniel Dimitriu. Actorii Monica Bordeianu și Costel Popa, de la Teatrul Național Vasile Alecsandri au recitat versuri închinate patriei, partidului, secretarului său general.” Tot la sediul Asociației scriitorilor din Iași „a avut loc o ședință de lucru consacrată pregătirilor pentru întâmpinarea importantelor evenimente din acest an: a 45-a aniversare a revoluției de eliberare socială și națională etc.etc., Congresul XIV al PCR, centenarele Eminescu și Creangă.” Au fost prezenți Alexandru Balaci, vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor, Mircea Radu Iacoabn, secretarul Asociației scriitorilor din Iași, Anghel Dumbrăveanu, secretarul Asociației scriitorilor din Timișoara, Mircea Tomuș, secretarul Asociației scriitorilor Sibiu. „Lucrările ședinței au fost conduse de Dumitru Radu Popescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România.”

La Teatrul Național joacă Ucenicul vrăjitor. La sala Atelier Codruța Cruceanu prezintă Colecții și muzee de artă din New-York. La Ion Creangă se joacă Cenușăreasa în vreme ce Teatrul Evreiesc de Stat a programat Cum se cuceresc femeile. La Ateneul Român, Muzica românească în actualitate.

La cinematografe rulează, la Gala filmului, De ce are vulpea coadă (cu participarea realizatorilor); Muzica e viața mea; Primăvara bobocilor; Evadarea; Oricare fată iubește un băiat; Garda drapelului; Moștenire cu bucluc; Sacrificiu suprem; Sora 13.

În topul muzical alcătuit de Andrei Partoș pentru revista Săptămâna, la secția română conduce Loredana Groza cu Poate dragostea. E urmată de Fotografii (Marius Voicu) și melodia Mai lasă-mă a lui Nicu Alifantis. Urmează în ordine Elena Cârstea (Cu mine), Alexandru Andrieș (Margine de seară), Mihai Pocorschi (Niciodată nu voi ști să te uit), Gabriel Cotabiță (Stai lângă mine), Anca Țurcașiu (Vorbim despre dragoste)

La secția străină conduce George Michael cu Kissing A Fool, apoi Chris De Burgh cu Missing You, Pet Shop Boys cu Left On My Own Devices. Mențiuni onorabile primesc Sandra (Secret Land), Sting (Fragile), Samantha Fox (I Wanna Have Some Fun), Bad Boys Blue (A World Without You), Duran Duran (I don`t Want Your Love).

La secția de muzică populară Angelica Stoican s-a ridicat pe primul loc cu I-auzi cucii cum se-ngână. Urmează Polina Manoilă cu Însoară-te, măi neicuță și Elisabeta Turcu cu La alunul înflorit. Mențiuni onorabile Valeria Negri (Hai la horă, oameni buni), Dorel Moș (Moațele de la Albac)

La televizor după Telejurnalul de la 19.00, emisiunea Industria- programe prioritare. Valorificarea superioară a materiilor prime, materialelor și energiei în industria chimică. De la 19.45 Știința pentru toți (color) Fenomene naturale ale planetei. Apoi, de la 20.10, Ctitorii ale Epocii de Aur (color). La 20.30 emisiunea Tezaur folcloric. Apoi, la 21.00 Programul de organizare și modernizare a localităților țării (color). Verticalele civilizației socialiste. La 21.20, documentarul Din lumea capitalului iar la 21.35 Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie (color) Versuri patriotice, revoluționare. La 21.50 Telejurnalul și, zece minute mai târziu, închiderea programului.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

Multimedia

Florin Iordache laudă decizia excluderii Anei Birchall din PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:22 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG