Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 14 mai 1989


Pe vremuri se numeau brigăzi artistice de agitație. În 1989 se numeau doar brigăzi artistice. Spectacol UTC la Piatra Neamţ din 1946 (Muzeul P.C.R., nr. inv. 20333)

Duminică 14 mai 1989

Soarele răsare la ora 5.50 și apune la ora 20.35. Meteorologii spun că vremea va fi caldă cu cer variabil cu înnourări temporare în nordul și estul țării. În aceste regiuni va ploua mai ales sub formă de averse. Vântul va sufla slab până la moderat. Noaptea și dimineața condiții de ceață pe alocuri în nordul și vestul țării. Minimele termice nocturne se vor situa, în general, între șapte și 15 grade iar maximele diurne între 20 și 30 de grade.

Vizita cuplului prezidențial cu suita în județul Mehedinți s-a încheiat și Scânteia simte nevoia să tragă linie să adune: între principalele idei și orientări subliniate atunci ca și în alte dăți, Ceaușescu a tras atenția asupra necesității de a se acționa cu spirit comunist, revoluționar pentru îndeplinirea sarcinilor de plan.Trebuie urmată linia partidului pentru că s-a dovedit că „acesta este organizatorul și inițiatorul tuturor schimbărilor revoluționare din România.” Tocmai de aceea, poporul trebuie să se identifice cu partidul „partid-popor, o singură voință – iată cheia de boltă a marilor noastre împliniri.” Ceaușescu a fost mai cu seamă aplaudat când i-a persiflat pe cei care sugerau că mai există și alte căi, „cum ar fi privatizarea, în construcția comunistă.” Nu, le-a transmis din Mehedinți Ceaușescu, „pentru România nu există decât un singur drum: înainte, pe calea revoluționară a partidului comunist, spre socialism și comunism.” Cu toții au înțeles ce era de înțeles: Ceaușescu nu voia să facă nicio reformă iar partidul nu va ezita să folosească poporul ca scut uman.

Gheorghe Pârja scrie în Scânteia cum se impun brigăzile artistice ca formă de expresivitate și creativitate pe marile scene ale țării. A pornit de la o dezbatere care a avut loc la Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă Maramureș la care au participat instructori și brigăzi artistice din județ. A reieșit că brigăzile artistice sunt tot mai populare în cadrul colectivelor muncitorești din principalele centre industriale, în detrimentul valorificării folclorului sau mișcării corale. La început a fost mai greu dar, acum s-au generalizat iar gazetarul a putut observa la fața locului fenomenul, în cadrul Concursului de brigăzi artistice, grupuri de satiră și umor care a avut loc în cadrul etapei județene a Festivalului național Cântarea României desfășurat la Baia Mare, Sighetu Marmației și Vișeul de sus. Ce au conținut programele acestor „microcolective” artistice? Aspecte din viața colectivelor de muncă maramureșene, a comunităților urbane și rurale. Ele militau „prin forme diversificate, interesante, atractive” pentru realizarea prevederilor de plan, „pentru folosirea deplină a timpului de muncă, pentru gospodărirea judicioasă a materiilor prime.” Este clară funcția educativă a acestor brigăzi: ele sunt vocea opiniei muncitorești, înaintată a oamenilor muncii care, la locurile lor de muncă, își fac datoria, acționează ca autentici purtători și militanți pentru nou, pentru realizare exemplară a sarcinilor economice, a îndatoririlor de muncitori și comuniști.” Pe scurt, brigada artistică este o formă a muncii politice de masă și are fără doar și poate un conținut educativ care, pentru a fi mai „penetrant”, apelează la elemente de teatru: rostire, mimică, mișcare, alternând momente coregrafice, actoricești și muzicale. În realitate, lucrurile sunt mai complicate și puține brigăzi artistice au realizat „spectacole de înaltă ținută artistică, cu un accentual conținut educativ”. Cele mai multe s-au bălăcit în banalitate cu texte „lipsite de nerv, fără adresă.” Cei mai mulți critică și satirizează în abstract, fără a divulga cine e ținta ironiei lor. Unele dintre ele „în loc să dezvăluie cu curaj lipsurile, combătând mentalitățile anacronice, fenomenele negative, le-au trecut cu vederea.” Notele cele mai mari au luat de la gazetar acele brigăzi artistice care înfierau fără echivoc aspectele negative ale întreprinderii unde lucrau și luau în discuție situațiile concrete cu care se confruntă întreprinderea. Teodor Ardelean, instructor principal la Centrul de cultură și educație socialistă Maramureș „și cunoscător al fenomenului”, spunea că fiorul artistic județean este în continuă expansiune chiar dacă pe ici pe colo dă rateuri. „(...) peste tot publicul, format în mare partid din oameni ai muncii din întreprinderile ori instituțiile care aveau reprezentanți pe scenă, a aplaudat spectacolul de calitate, arta interpretării artistice. Este firesc și necesar ca aceste formații să-și trăiască adevărata viață nu doar în concursuri, ci într-un dialog permanent, eficient, educativ cu publicul, cu colectivele de oameni ai muncii din rândul cărora fac parte.”

Maria Diaconescu era un om care o luase mult înaintea vremurilor. Sau poate că doar le definea mai bine ca alții. Din păcate pentru ea, a plătit scump pentru asta. Povestea ei o aflăm din paginile Scânteii, sub semnătura Rodicăi Șerban. Maria a fost planificatoare la personal, retribuții, compartiment retribuții la Direcția sanitară a județului Buzău și a găsit o cale prin care să facă bani, mulți bani, cu creionul pe hârtie. Pentru că nu-și refuza nimic fiind „o fire ușuratică, necinstită, dornică de lux și petreceri” (după cum o caracterizează rechizitoriul) a început să facă ștate de plată pentru drepturi bănești „cuvenite pentru concediul de odihnă” unor persoane care nu solicitaseră așa ceva. Persoanele erau la muncă, dar printr-o scamatorie se părea că-și primesc avansul pentru concediu. A experimentat mai întâi pe propriul ștat de plată apoi a trecut la neamuri, „încasând astfel sumele respective în numele mamei ei și al unei cumnate care lucrau și ele în aceeași instituție. Apoi, când a văzut că nu bagă nimeni de seamă, numai cerul a fost limita. A expediat, pe hârtie, în vacanță o mulțime de medici, asistente medicale, personal tehnic din domeniu, cu toții aflați la lucru, „făcându-și datoria cu devotament și profesionalitate, ajutând mame să nască, salvând vieți omenești, luptându-se cu boala și învingând-o”. În 1983, anul în care a început să aplice schema, nu a câștigat mare lucru, doar puțin mai mult de treisprezece mii de lei. Restul de încă aproape trei sute de mii de lei l-a acumulat în anii care au urmat. Era atât de pricepută în ceea ce făcea că, înciuda faptului că actele întocmite de ea erau supervizate de șeful biroului sau de contabilul șef, aceștia și-au dat acordul fără nici cea mai mică ezitare. Ani de zile. „Am profitat de faptul că la întocmirea ștatelor pentru concediu nu mi se cereau și cererile respectivilor.” Mai bine că nu le cereau: erau scrise, invariabil, de aceeași mână, a Mariei. În felul aceasta, unii dintre colegii ei s-au bucurat anual de două-trei concedii. Nici măcar casierii nu și-au dat seama ce se întâmplă. Maria se ducea chipurile în numele celor care se aflau înscriși pe ștatele de concediu și ridica banii „din colegialitate”. A profitat așadar de imaginea ei de om cumsecade, competent, de treabă și i-a trombonit pe toți. „Cum aș fi putut să-mi dau seama, se lamentează contabilul șef. Eu mă ocupam de problemele majore...” Ce făcea cu banii? Se distra. Făcea cumpărături. Cafea, țigări scumpe, cosmeticale... A cumpărat un porc, s-a dus la nunți, botezuri și sindrofii. A fost prinsă cu mâța în sac de colegii ei de la contabilitate și a fost, în cele din urmă condamnată la nouă ani închisoare. Recursul depus cu câteva săptămâni înainte de articolul din Scânteia a fost respins. „Cei care, prin natura atribuțiilor de serviciu, ar fi trebuit să prevină și să împiedice lezarea avutului obștesc au fost destituiți din funcție.” Cei din direcția de sănătate au cerut ca procesul să se judece în public, să fie de față întregul colectiv al oamenilor muncii. Valeria Bobocea, directoarea Direcției, care a rămas ca prin miracol în funcție, a tras concluzia că „nici chiar o competență profesională fără reproș nu exclude controlul, priceperea în meserie nefiind certificat de cinste și corectitudine.” Toți sunt oripilați de foamea de bani a Mariei: „Mai abitir ca alchimiștii, această categorie de oameni puși pe huzur, cu orice preț, este capabilă să prefacă în bani orice le pică în mână. Dacă nu intervine la timp, ala cum ar fi trebuit să se întâmple și în cazul de mai sus, stavila legii (...) controlul riguros la toate eșaloanele, respectarea strictă a legalității. Este singura și cea mai de netrecut pavăză a societății împotriva unor astfel de elemente necinstite.”

Controlul de partid și de stat este baza progresului, e de părere și M. Grigoroșcuță de la Scânteia. El s-a dus vreme de două semestre să facă controale de partid în mai multe organizații PCR din Caracal și a constatat că o asemenea acțiune, bine gândită, „reprezintă un factor important pentru perfecționarea muncii politic-organizatorice și educative, pentru îmbunătățirea activității economice în ansamblu.” Pentru că orașul Caracal era mic, s-au putut face controale politico-economice la toate unitățile chiar și de trei ori pe an. Ce urmăreau de fapt controalele? Chestiuni prioritare: realizarea programelor de modernizare a proceselor de producție, ridicarea nivelului tehnic și calitativ al produselor, exporturile, îmbunătățirea stilului de muncă al organizațiilor de partid. La fel de importante au fost, când s-au făcut controalele, situația perfecționării pregătirii profesionale, întărirea disciplinei în muncă, aplicarea Legii organizării și retribuirii muncii, perfecționarea activității organelor de conducere colectivă ș.a. Totul s-a făcut „în spiritul orientărilor date de secretarul general al partidului” pentru ca deficiențele să fie discutate cu organele de partid pentru a fi luate măsurile pentru redresarea situației. „Aceasta înseamnă, cum e și firesc, o bună cunoaștere a hotărârilor de partid, a indicațiilor și orientărilor tovarășului Nicolae Ceaușescu.” Controalele au fost eficiente. Productivitatea a crescut și e evident că în aceste rezultate „se regăsesc (...) și acțiuni de îmbunătățire a activității politic-organizatorice. S-a constat că, de pildă, comitetul de partid de la anvelope nu efectua cu regularitate adunările generale de partid și când le ținea, nu erau pregătite temeinic și nu erau adoptate planuri concrete. A fost nevoie să se întărească disciplina de partid, au fost sancționate sau schimbate unele cadre cu muncă de răspundere, ceea ce a dus implicit la creșterea răspunderii față de îndeplinirea sarcinilor de plan. De asemenea, s-a constatat că unii adoptau în timpul controalelor un comportament receptiv și plin de solicitudine (slugarnic, adică) la care renunțau imediat după aceea, ceea ce ducea la o mișcare de flux-reflux a producției și a eficienței organizatorice. S-au luat și de astă dată măsuri de sancțiune și s-a ajuns la concluzia că doar eliminarea inconsecvențelor de acest poate contribui în măsură hotărâtoare la creșterea eficienței” controlului.

Valeria Ghilău publică în revista Sănătatea un reportaj despre Spitalul teritorial Călinești- Topoloveni pentru care mai că nu găsește suficiente cuvinte de laudă: cu ani în urmă era o cocioabă, acum este de nerecunoscut. Au fost construite noi pavilioane, au fost reparate cele vechi. Dotarea cu aparatură modernă este pe măsura cerințelor. Dar nu spitalul, ci maternitatea este ținta ei principală. „Compartimentul de nou-născuți format din patru saloane – normoponderali, prematuri, potențial septic și salon-tampon – își primește și îngrijește cu dragoste cei mai tineri locatari. Pătuțurile liliputane, incubatoarele, aparatura necesară, toate vorbesc despre deosebita atenție cu care este onorat fiecare nou-sosit.” Dar nu vorbesc doar lucrurile, ci și mămicile din salon. „Bucuria inegalabilului și irepetabilului sentiment al maternității e greu, desigur, de exprimat în cuvinte.” A găsit numai mămici fericite. Niculina Marinoiu, de 21 de ani, a născut pentru prima dată, dar este „convinsă că băiețelul va avea mai mulți frați.” Florica Mareș, din Rătești, este mamă eroină: a născut acum al nouălea copil. „Sunt bucuroasă că-i am pe ceilalți lângă mine, căci două fete sunt deja măritate, una are și o fetiță de trei lui.” Silvia Bita, îngrijitoare la CAP-ul din Leordeni, are și ea o familie bogată în frați (12), din care șase sunt căsătoriți. Mai are doi copii. De fericitul tată nu aflăm nimic, pare-se că nu există. Georgeta Enache, muncitoare la Negrești are și ea un băiat pe care nu vrea să-l lase fără frați „c-așa-i mai bine, cresc mai frumos, se ajută”, argumentează fericita mamă. Căci, conchide gazetara, „fiecare țipăt ce anunță un nou venit pe lume are semnificații pentru mamă, pentru personalul medico-sanitar, pentru țară.”

Cele două echipe de rugby (tineret și seniori) s-au făcut de râs în meciurile susținute cu echipele Angliei pe stadionul 23 August din București. La tineret englezii au câștigat cu 54 la 13 iar în partida primelor selecționate cu 58-3. Comentatorii, nemulțumiți de faptul că publicul i-a aplaudat „la scenă deschisă” pe jucătorii englezi și de jocul echipei României spun că „Jucătorii selecționați, antrenorii lor au dovedit ieri că nu s-au pregătit cu atenție maximă, cu răspunderea necesară pentru a aborda la un nivel corespunzător acest important test sportiv internațional.”

În acord cu UEFA în luna iulie se organizează „Cupa internațională de fotbal.” S-au înscris 44 de echipe din 14 țări. Federația Română de Fotbal în cooperare cu A.S. Loto-Pronosport a înscris în competiție formația Rapid București. La tragerea la sorți, echipa ceferiștilor a fost repartizată în grupa a 10-a, împreună cu echipele Gergyte (Suedia) Wismut Aue (R.D. Germania) și Spartak Varna (Bulgaria). Primul meci al Rapidului se va juca la Varna, cu Spartak, apoi va avea trei meciuri succesive la București cu celelalte trei echipe din grup.

Programul începe la televizor la ora 11.30 cu Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan. Cei șase urși și clovnul Cybulka. Producție a studiourilor din R.S.Cehoslovacă. Premieră TV. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! (color). La 12.40, Viața satului (color). La ora 13.00, un buletin de știri, Telex urmat la 13.05 de Album duminical. Programul se închide la 15.00 și se redeschide la 19.00 cu Telejurnalul. Apoi, la 19.20, Cântarea României. Omagiul țării conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Uniunea Tineretului Comunist, Uniunea Asociațiilor Studenților Comuniști din România și Consiliul Național al Organizației Pionierilor. La 20.20, Film artistic (color) Poveste de dragoste. La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la 22.00.

Filarmonica George Enescu are în program, la Sala Studio Treptele afirmării artistice: Bogdan Florescu (pian) și Geanina Oprițoiu (pian). Pe scena Ateneului român în cadrul Stagiunii educative pentru elevi. Concert de muzică vocală susținut de Corul liceului de artă George Enescu. Dirijor Nicolae Niculescu (dimineața) La prânz, Concert prezentat de Corala Facultății de Medicină a Universității Craiova. Dirijor dr. Vasile Cârlig. Seara Recital de pian Evgheni Krușevski (URSS). La Opera Română Inimă de copil (matineu); seara, Visul unei nopți de vară (premieră). La Teatrul de Operetă, Povestea soldățelului de plumb (matineu), Oklahoma (seara). Teatrul Național a programat la matineul din Sala Mare Harap Alb, la prânz (ora 14) Bădăranii și seara Titanic Vals. În sala Amfiteatru dimineața se joacă Cineva te iubește și seara Campionul. În sala Atelier, dimineața e pusă în scenă Cartea lui Ioviță și seara Clovnii. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra în sala din Schitu Măgureanu se joacă Trenurile mele (matineu), și Mizantropul (seara) iar în sala de la Grădina Icoanei Cântec despre mine însumi (matineu) și A treia țeapă (seara). La Nottara (sala Magheru) Floarea de cactus (matineu), Livada de vișini (seara) iar la sala Studio la matineu Complotul miliardarilor și seara Dansul morții. La Teatrul Giulești în sala Majestic activitate tumultuoasă: la matineu Să nu-ți faci prăvălie cu scară, seara Iarna când au murit cangurii. În foaierul sălii: Pasărea măiastră – Maria Tănase. În sala Giulești se joacă la matineu Cocoșelul neascultător și Regina balului (seara)

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre siguranța ta financiară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG