Miercuri 15 martie 1989

Soarele răsare la ora 6.25 și apune la ora 18.21. Meteorologii spun că vremea va fi relativ caldă, cu cer variabil, înnourări mai pronunțate în vestul, centrul și nordul țării. Pe acolo, izolat, va și ploua. La munte va ninge. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperaturile minime se vor situa între zero și opt grade iar cele maxime între opt și 15 grade. Pe alocuri se va produce ceață, mai ales în zonele depresionare și intramontane.

Florica Ichim ne arată cum se călește oțelul culturii în municipiul Călărași. Acolo „noua existență industrială se traduce, după cum știm cu toții, printr-o transformare vertiginoasă în toate domeniile. Or un ritm similar au fără îndoială și munca politico-ideologică, și activitățile cultural-artistice.” Polul de atracție este, „după indicațiile secretarului general al partidului”, Centrul de creație și cultură „Cîntarea României”. În jurul acestuia gravitează manifestările și el influențează diversitatea tematică și calitatea acestora. „De aici pornesc acțiuni ce se desfășoară în întreprinderile și instituțiile orașului, Astfel, în domeniul politico-ideologic sau în scopul cunoașterii politicii economice a partidului și formării unei adevărate gândiri economice au fost susținute expuneri și organizate dezbateri pe teme de interes general sau răspunzând unor preocupări specializate.” Dana Cojenel, directoarea centrului, spune că probleme lor prioritare a fost „prezența activă în viața economică și spirituală a municipiului”. Dar ce au avut în program la Centrul de creație socialistă? Multe trufandale. Aici au venit echipe de actori de la Teatrul Național, de la Nottara și Giulești în microstagiunea în care s-a înscris și Teatrul popular din localitate, laureată a tuturor edițiilor Cântarea României. Echipa de teatru din Călărași e formată din 50 de amatori. Nu odată s-au confruntat amical cu alte echipe de agitație din Modelu, Mitreni, Ulmeni sau Jegălia, comune din jurul municipiului sau de la Institutul de cercetări pentru cultivare cerealelor și plantelor tehnice de la Fundulea. Activitatea Centrului de cultură socialistă e atât de intensă că s-a calificat în faza de masă a Festivalului Cântarea României.

Pentru Virgil Lazăr, de la România liberă, un muzeu bine organizat face aproape cât un Centru al culturii socialiste. Muzeul, spune ziaristul, este o școală de educație patriotică, revoluționară, cadru de valorificare a patrimoniului cultural național.” El laudă Complexul muzeal de istorie din Cluj care, prin tezaur și acțiuni devine „o instituție de linia întâi a educației patriotice, revoluționare.” Sălile permanente și expozițiile temporare sunt mărturii „de o inestimabilă valoare ale trecutului meleagurilor patriei, cu accent și pe cele din zona transilvană, dovezi grăitoare ale mutațiilor și prefacerilor din perioada contemporană, Epoca Nicolae Ceaușescu fiind viu și bogat ilustrată.” Colectivul, spune ziaristul, a fost puternic impulsionat și stimulat de Tezele din aprilie și Expunerea din noiembrie. Directorul muzeului, Nicolae Cordoș, îi explică: „O teză deosebit de importantă pentru noi, lucrătorii din muzee, subliniată în Expunerea tovarășului Nicolae Ceuașescu, este aceea referitoare la necesitatea obiectivă a creșterii rolului activităților politico-educative și culturale, care constituie o parte inseparabilă a dezvoltării economico-sociale a țării, formarea omului nou, cu o înaltă conștiință revoluționară devenind, în context, una dintre probleme cardinale ale actualei etape de muncă.” Pe scurt, au organizat diverse expoziții, iar „în cadrul expoziției de bază și a celor tematice inițiate s-au ținut cu grupurile de vizitatori, elevi, tineri din întreprinderi, turiști etc., ghidaje speciale și, mai ales, lecții-deschise pe marginea unor perioade istorice. Tot în această ambianță au avut loc emoționante manifestări, cum au fost primiri în organizația de pionieri sau înmânarea carnetelor roșii de utecist, solemnități urmate de momente și spectacole adecvate: Omagiu iubitului conducător, Să ne cunoaștem patria, trecutul ei glorios, Cântăm înaintașii, omagiem contemporanii și altele”, mai spune directorul Cordoș. Să tot mergi la muzeu să înveți istoria.

Al. Pintea scrie în Scânteia că buna gospodărire și înfrumusețarea localităților trebuie să se facă doar „prin larga participare a cetățenilor.” A venit primăvara, a venit și vremea lucrărilor gospodărești de primăvară, sună deșteptarea ziaristul. Lucrările gospodărești însemnând „curățenia străzilor, a curților și spațiilor dintre blocuri, din preajma unităților, amenajarea parcurilor și spațiilor verzi, a terenurilor de joacă pentru copii, repararea drumurilor, zugrăvirea fațadelor și gardurilor, plantarea de flori, de pomi și arbuști.” Peste tot, oamenii dau semne de înalt civism și ies la muncă voluntară patriotică. „În Capitală, în toate sectoarele, la acțiunile de curățire și înfrumusețare a cartierelor și parcurilor, la plantarea de pomi și arbuști au participat în ultima vreme un mare număr de cetățeni.” Dar cum ar putea fi altfel, se întreabă ziaristul din culmea conștiinței sale patriotice. „Fiecare cetățean, fiecare bun gospodar nu așteaptă să i se amintească îndatorirea civilă, legală de a participa la buna gospodărire, la întreținerea și înfrumusețarea localităților.” Acuma, statul își face datoria și construiește blocuri peste blocuri, „impunătoare edificii de sănătate, învățământ și cultură, bulevarde și străzi... „Un amplu proces de dezvoltare, de organizare și modernizare se desfășoară în comunele și satele țării. Dar cel mai viu exemplu al acestui uriaș efort întreprins pentru modernizarea localităilor îl reprezintă fără îndoială însăși capitala țării - Bucureștiul. Practic, aproape întregul oraș este un vast șantier. Un șantier al înnoirii și înfrumusețării, al edificării unei adevărate capitale socialiste moderne.” În acest „vast șantier” există însă și persoane comode care nu participă la aceste acțiuni de gospodărire, întreținere și înfrumusețare. „În unele locuri, dezmorțirea se lasă cam prea mult așteptată, unii, stând cu mâinile încrucișate, se întreabă dacă nu cumva va mai veni iarna. ” E semn că nu toți cetățenii, inclusiv cei care ar trebui să-i mâne de la spate din consiliile populare, „au înțeles în suficientă măsură că autogospodărirea înseamnă, în primul rând, a pune mâna pe uneltele gospodărești, a participa efectiv la muncă.” Iar voința de a face muncă patriotică trebuie dublată de activitatea consiliilor populare de a programa și organiza munca.

Un exemplu, ne informează Gheorghe Giurgiu, corespondent local, este consiliul popular al municipiului Târgu Mureș care a inițiat o acțiune generală de înfrumusețare a localității „la care participă toate asociațiile de locatari, comitetele de cetățeni, oamenii muncii din unitățile socialiste, elevi și studenți.” Aceștia au fost puși să curețe zonele verzi, străzile, parcurile, aleile dintre blocuri și locurile de joacă pentru copii. Cetățenii au plantat și câteva mii de pomi și arbuști ornamentali. Nu doar la Târgu Mureș, dar și în Sighișoara, Reghin, Luduș, Sovara sau Târnăveni, continuă acțiunea „Cartierul și blocul cel mai frumos și cel mai bine gospodărit, la care contribuie toți cetățenii localităților respective.”

Gheorghe Mitroi și Manole Corcaci de la Scânteia participă la ședința de luni a secretarului de partid la Centrul Universitar Iași. Se așază în sala de consiliu, alături de membrii biroului comitetului de partid pe Universitate și de secretarii de partid din cele cinci instituții superioare ieșene. Se lucrează sistematic: secretarul cu organizarea le spune cum au decurs acțiunile de partid și studențești din săptămâna precedentă. Se trag concluzii. „Un accent deosebit este pus pe discuțiile individuale cu comuniștii” spun ei, discuții care trebuie să se încheie cu concluzii pentru tânăr și pentru șefii de la partid, dar și cu o sarcină concretă repartizată fiecăruia dintre cei cu care se discută. Se repartizează apoi sarcinile pentru săptămâna care urma iar în final se trag alte concluzii, se fac propuneri care „se discută operativ” și se adoptă, dacă e cazul. Dar ce-i ghidează pe reprezentanții politici ai acestui centru universitar, al doilea ca mărime din țară? Mircea Georgescu, student în anul patru la economie și președintele UASCR spune că au o călăuză garantată: „Ne orientăm întreaga activitate potrivit concepției unitare formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu asupra învățământului, de a lega pregătirea de specialitate cu înalta responsabilitate socială a educării viitorilor absolvenți în spirit revoluționar, în spiritul atitudinii și comportării civice înaintate.” Și recunoaște că sunt imaturi și au nevoie tot timpul de sprijinul organizațiilor de partid. „La noi, în Universitate, un membru al biroului comitetului de partid se află mai tot timpul printre noi, participând la toate acțiunile de asociație, la toate activitățile studențești.” Constantin Șerbescu, prorectorul Institutului politehnic și secretar al comitetului de partid spune că primirea în partid a celor mai destoinici studenți este doar o primă etapă în activitatea lor politică „în continuare, prin sarcinile ce le primesc, prin discuțiile individuale, prin rapoartele comuniste, ei sunt mereu în activitate, în formare comunistă, revoluționară.” La rândul său, Romeo Chelaru, secretar cu probleme organizatorice pe tot centrul universitar se confesează revoluționar: „O plenară a comitetului nostru de partid a dezbătut (...) tocmai stilul și metodele de muncă privind îndrumarea nemijlocită a activității asociațiilor studențești.” Au lăudat reușitele, dar au fost analizate „și aspectele negative”. Una dintre măsurile stabilite „a determinat ca, astăzi, fiecare cadru didactic membru de partid din centrul universitar să aibă în îndrumare zilnică 6, 8 sau 10 studenți, nominalizați în funcție de preocupările acestora și specialitatea profesorului.” Vasile Diaconița, secretar al comitetului de partid din centrul universitar, spune că „activitatea de partid pentru a dezvolta în toate institutele acea necesară corelație activă între știință și conștiință este pe cât de vastă, pe atât de diversă.” Norocul lor că se călăuzesc după „documente de partid limpezi și atocuprinzătoare” și că studenții vin „educați de organizațiile pionierești, de organizațiile UTC, în spirit revoluționar, comunist. De aceea, punând (...) accent pe metodele muncii politice de partid, ne străduim să facem, cu toții, împreună, din fiecare facultate, așa cum e necesar, o școală științifică la puterea mileniului trei, o citadelă de viitori specialiști cu înaltă calificare și larg orizont cultural, căliți la flacăra spiritului revoluționar.”

Doctorul Sebastian Nicolau, director adjunct al Direcției asistenței medicale-ocrotirea mamei, copilului și tineretului din Ministerul Sănătății este intervievat de Ioana Pătrașcu în România liberă pe tema măsurilor luate pentru perfecționarea asistenței medicale materno-infantile. Politica demografică, spune în preambul ziarista, este fundamentată științific și reprezintă „ o stategie ce țintește asigurarea sănătății individuale dar, în același timp, însăși vigoarea întregii națiuni și echilibrul între generații. Această politică (cea care condamna femeile care făceau avort la moarte dacă nu-l trădau persoana care încercase să facă întreruperea de sarcină, n. S.Ș.) îmbină într-un tot unitar de concepție asigurarea celor mai eficiente metode de profilaxie și terapie, vizând atât starea de sănătate a mamei, cât și a copilului.” Doctorul Nicolau cântă aceeași partitură: „Unele rezultate obținute anul trecut, dar mai ales neîmplinirile subliniate și în recenta ședință a CPEx al CC al PCR au adus în prim planul preocupărilor noastre necesitatea perfecționării în continuare a acestei activități, îndeosebi în planul calității actului medical, al ridicării gradului de profesionalism, al disciplinei întregului personal sanitar.” Promite că Ministerul va îmbunătății calitatea asistenței medicale a femeii gravide și a supravegherii evoluției sarcinii, în special în rețeaua sanitară de bază.” Astfel că femeile care „prezintă un risc obstetrical crescut” vor fi „dispensarizate” pe toată perioada sarcinii „pentru a fi supravegheate permanent și îndrumate, la timp, la maternitatea județeană.” Ziarista are o statistică la îndemână: 98% dintre nașteri au loc în spital. Ce se întâmplă cu restul de două procente? Le vom elimina, promite medicul. „Fără îndoială, casele de nașteri vor deveni în comune unități de referință în ceea ce privește ocrotirea sănătății mamei și copilului și educația sanitară a populației,” promite el.

În Jurnalul său, I.D. Sârbu își amintește că după război a auzit de teoria „focarelor de infecție” conform căreia toate bolile infecțioase ar proveni proveni dintr-un singur focar infecțios, „ascuns cine știe unde: în maxilare, în amigdale etc. Preiau metafora focarului infecțios și încerc s-o aplic la întreaga realitate a societății României de astăzi. Absolut toate organele centrale, nobile, sunt infectate și dor cumplit: economia, industria, învățământul, presa, cultura, relațiile externe, interne, sportul, muzica ușoară, granițele, ovarele, apele, pădurile, pământul... Totul e infectat și suferă. De ani de zile plouă cu rețete (decrete) și soluții (noi revoluții). Niciun rezultat, durerea se întinde, până și instituțiile care până acum mergeau normal, dau semne de oboseală, boală, lehamite... Se pune întrebarea: dacă totul ni se trage de la un focar (și totul ni se trage dintr-un singur focar), unde este acest focar și care e numele lui? URSS-ul? A fost cauza princeps, mai nou și ea încearcă să-și extirpe focarul infecțios.(...) focarul de infecție al Patriei mele (o spus asta de 20 de ani) se ascunde în genialitatea infailibilă a prostiei ce stăpânește și dirijează pe șefii supremi ai puterii politice.”

La televizor, ca niciodată, se transmit din patriotism patru ore și jumătate de fotbal nonstop. La ora 15 începe (color) Cupa campionilor europeni. Meciul Steaua- I.F.K Goteborg. Transmisiune directă de la stadionul Steaua. La 17.45 se transmite tot color și tot în direct de la Cremona, Cupa cupelor. Meciul Sampdoria Genova-Dinamo București. La 19.35, Telejurnal. La 20.00 Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu- program de muncă și acțiune revoluționară. Întărirea rolului proprietății socialiste, cerință obiectivă a edificării noii orânduiri (color). La 20.25, Industria - programe prioritare. La 20.45 Trăim decenii de împliniri mărețe. Emisiune literar-muzical-coregrafică. La 21.15 Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României. Tânărul colectiv muncitoresc - importantă forță de educație patriotică, revoluționară. La 21.35 Te cântăm, iubită țară! (color) La 21.50 Telejurnal. Programul se închide la 22.

La Opera Română, reprezentație de balet Chopiniana, Bolero și Carmen. La Teatrul Național (sala Amfiteatru) se joacă Torquato Tasso. La Teatrul Bulandra, Sorana, reprezentație specială a Teatrului din Sf. Gheorghe (în sala din Schitu Măgureanu). La Teatrul de Comedie, Scaiul, iar la Nottara, Cuibul. Teatrul Giulești a programat Arta conversației (la sala Majestic) iar la Teatrul Mic pe afiș este O scrisoare pierdută. La Teatrul Ion Creangă, Stop, în top: Daniela.