Duminică 16 iulie 1989

Vreme în general instabilă în centrul, nordul și estul țării, dar frumoasă în restul ei Cer variabil cu înnorări în jumătatea de nord-est a țării. Acolo, pe arii relativ extinse cad averse de ploaie cu descărcări electrice. Izolat, grindină. În anumite zone, cantitatea de ploaie va depăși 25 l/m². Vântul suflă slab până la moderat. Temperaturi minime nocturne între 10 și 20 de grade iar maximele termice de peste zi se situează între 20 și 30 de grade.

Ce e sarcina de partid și cum circulă ea prin arterele decizionale? se întreabă Marin Oprea de la Scânteia pornind de la exemplul concret al înființării Întreprinderii de sticlărie de menaj din județul Cluj. Cum era firesc, întreprinderea a primit „sarcini mari și importante.” Organizația de partid și consiliul oamenilor muncii au trebuit să ia măsuri speciale pentru îndeplinirea lor „pentru organizarea producției, pregătirea și perfecționarea cunoștințelor profesionale ale personalului muncitor, educarea comuniștilor a tinerilor în spiritul noului statut de proprietari, producători și beneficiari, întărirea disciplinei muncii.” Politrucii din întreprindere spun că au fost interesați să-i facă pe comuniști să-și manifeste inițiativa, combativitatea față de neajunsuri, promovarea noului. Ce au învățat din toate acestea capii organizației de partid? Că sarcina de partid este „mijlocul principal de activizare și participare a comuniștilor la viața de organizație” și că doar prin sarcinile de partid oamenii caută să devină mai buni. De pildă, opt membri de partid au primit sarcina să se ocupe de tinerii angajați la cuptoare să se formeze, să se califice pentru ca în cele din urmă să atingă standardele de calitate. Cei opt trebuiau să raporteze în cadrul adunării generale cum s-au achitat de sarcină. Cu toții au reușit să-și ridice protejații peste standarde și să facă din ei comuniști de nădejde. Și aici și în alte secții care au aplicat această strategie educativă rapoartele comuniștilor educatori și apoi analizeze sunt „adevărate momente de educație comunistă.” Oricum, mai e de lucrat la rapoarte pentru că sunt prea puțini cei care vin în fața adunării generale, e de părere gazetarul. Iar ședințele sunt mult prea rare. „Experiența arată, de altfel, că toate sarcinile individuale sau colective sunt soluționate cu mai multă operativitate și eficiență când comitetul de partid, birourile organizațiilor angajează un dialog de zi cu zi, la momentul oportun, cu comuniștii pe această temă atât prin formele consacrate, cât și de la om la om. Or viața arată că numai prin implicarea permanentă a comuniștilor în realizarea celor mai complexe și grele probleme se asigură creșterea contribuției lor în realizarea cu succes a sarcinilor de producție, în afirmarea constructivă a spiritului lor revoluționar.”

După culesul orzului de pe tarla, urmează licitația cu strigare a recoltelor-record de grâu de pe ogoarele patriei. Politrucii din județul Brăila sunt printre primii care-l anunță, „cu cele mai alese sentimente de înaltă stimă și prețuire”, pe Eroul Noii revoluții agrare că au terminat recoltatul, obținând o recoltă de 9110 kilograme la hectar „fiind cea mai mare recoltă înregistrată de-a lungul întregii istorii a acestor străvechi plaiuri românești”. Politrucii care-l lingușesc pe Ceaușescu scriu că-și fac o datorie de onoare să sublinieze, „cu o neasemuită recunoștință” că această performanță istorică nu ar fi putut fi posibilă fără sprijinul și încrederea lui Ceaușescu personal, și promit că „activul de partid și de stat, toți oamenii muncii, în frunte cu comuniștii din Brăila nu vor precupeți niciun efort pentru a îndeplini exemplar indicațiile dumneavoastră” pentru a obține și pe viitor rezultate la fel de importante în toate domeniile. Firește în comparație cu recordul brăilean, recolta județului Prahova (8010 kg/ha, de peste două ori mai mult ca media internațională de azi) pălește. Sunt alte zece județe care au raportat că au obținut o producție de peste opt tone la hectar. La recenta ședință CPEx s-a stabilit la nivel de partid și de stat că recolta media din 1989 la orz a fost cea mai mare din istorie (peste 7000 kg/ha) iar la propunerea lui Ceaușescu CPEx a aprobat ca agricultorilor ceapiști să li se dea nu 5% ci 8% din recoltă ca dovadă „a preocupărilor constante ale conducerii partidului pentru creșterea producției agricole și, pe această bază a nivelului retribuirii”. De aceea partidul îi somează pe toți locuitorii de la sate să încheie imediat recoltarea grâului, să iasă la degajarea tarlalelor, să strângă recolta de mazăre boabe, rapiță și in pentru sămânță, să organizeze acțiuni de întrajutorare între CAP-uri și IAS-uri. De asemenea „prin participarea largă la muncă a tuturor locuitorilor satelor, să fie efectuate neîntârziat lucrările de întreținere și de irigare la porumb, sfeclă de zahăr, floare-soarelui, cartofi și la culturile duble”

Care e legătura între cultură, educație, artă și producție? Festivalul național Cântarea României, spun gazetarii Scânteii care vizitează întreprinderea Electromotor din Timișoara. Sunt angajați aici vreo cinci mii de oameni iar „activitatea aici beneficiază de variate și complexe forme de manifestare cultural-artistică”. La ultima ediție a festivalului, întreprinderea a luat nouă premii republicane, printre care locul I obținut de soliștii instrumentiști de muzică populară sau locul I obținut la grafică și la pictură. Au mai câștigat distincții formația de muzică ușoară și caricaturistul Radu Clețiu. Dar întreprinderea freamătă de creativitate și producție artistică și cenaclul literar, cel de arte plastice sau serile cultural-distractive care au loc de trei ori pe săptămâni abia ce le mai cuprind. Toate creațiile „demonstrează un adevăr fundamental: acela că arta poate fi un element integrator cu multiple posibilități formative. „Problema realității, aderența la principalele probleme ale epocii în care trăim sunt de natură să stabilească circuitul sensibil între creatorii amatori și publicul artei lor,” cred gazetarii Scânteii. Le confirmă și economistul Viorel Ciobanu, președintele comitetului de sindicat din întreprindere, citându-l călduros pe Ceaușescu: „Festivalul nu înseamnă doar creație literar-artistică, ci și tehnico-științifică, încurajarea mișcării de invenții și inovații (...) Iată de ce ne-am preocupat să îmbunătățim întreaga activitate în funcție și de acești parametri.” De altfel, pentru adevărații oameni noi între cele două tipuri de creativitate nu există nicio distincție. Se laudă cu ingineri și inventatori la fel de mult pe cât o fac cu pictorii și poeții din întreprindere. Realizările artistice și tehnice „sunt mărturii ale faptului că atât creatorii de bunuri materiale, cât și creatorii amatori au astăzi la dispoziție tot mai largi posibilități de afirmare.”

Ceaușescu le transmite călduroase salutări și urări de sănătate și succes, precum și „dorința de îmbunătățire și dezvoltare a relațiilor dintre cele două țări și popoare” președintelui Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, Rezső Nyers, și secretarului general PMSU, Karoly Grosz. Cei doi îi mulțimesc și-i transmit, la rândul lor, „salutările lor cordiale și cele mai bună urări de sănătate, exprimând, totodată, speranța că relațiile dintre cele două țări și popoare se vor îmbunătăți și dezvolta.” Schimbul de mesaje a avut loc cu prilejul funeraliilor lui Janos Kadar, unde a fost prezentă o delegație PCR condusă de Ion Coman, membru CPEx.

În topul muzical alcătuit de Andrei Partoș pentru revista Săptămâna a lui Eugen Barbu și Vadim Tudor, la secția română pe primul loc se află Crina Mardare și Doru Căplescu cu melodia La plimbare. Urmează Loredana Groza cu În fiecare zi și, pe trei, Dormeau pe-o frunză două stele (Mirabela Dauer). Pe următoarele trei locuri în ordine, Ce s-a-ntâmplat? (Silvia Dumitrescu), Dimineața în culori (Mihai Constantinescu), Firul de lumină (Luiza Petcu). La secția de muzică străină pe primul loc e Sam Brown cu Stop. Urmează Holly Johnson cu Love Train și Womack &Womack cu Celebrate the World. Jason Donovan e pe patru cu Broken Hearts. Donna Summer vine pe cinci cu This Time I Know It is For Real. Pe locul șase este Paula Abdul cu Forever Your Girl. La muzică populară pe primul loc este Floarea Tănăsescu cu În vale la cherhana. Pe doi Viorica Sandu cu La Buzău pe o mărgioară. Pe trei vine Domnița Săbăduș Pop cu Bade, bădișorul meu. Pe locul patru este Lia Lungu cu Pe dealul cu florile și pe cinci Niculina Merceanu și Cât e omul tinerel.

Victor Felea scrie în Jurnal: „Azi am fost ceva mai activ. I-am dictat Lidiei, spre a le bate la mașină, mai multe poeme. Se repetă povestea cu... impresia penibilă pe care mi-o fac propriile versuri când le transcriu la mașină, Poate se va repeta și faza când, peste timp, îmi apar aproape onorabile, dacă nu de-a dreptul bune.”

La televizor, programul începe la ora 11.30 cu Lumea copiilor. Telefilmoteca de ghiozdan. Fetița și calul. Producție a studiourilor din R. D. Germană. Episodul 2. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! La 12.40 Viața satului. La 13.00 un scurt buletin de știri, Telex. Apoi, la 13.05, Album duminical. Programul se încheie la ora 15 și era reluat la 19.00 cu Telejurnalul de seară. Apoi, Cântarea României. Omagiul țării, conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste și cu Consiliului de cultură și educație socialistă al județului Sibiu. La 20.30, Film artistic. O zi pentru iubirea mea. Producție a studiourilor cehoslovace. La 21.50 Telejurnalul de noapte. Transmisia se încheie la ora 22.00.

Chiar dacă e relache și stagiunea s-a închis, Teatrul Mic are spectacolul de sunet și lumină Cântăm România de azi, la Rotonda scriitorilor din Cișmigiu. La Teatrul Țăndărică se joacă Hai, copii, la joc! (o reprezentație dimineața în sala Victoria și alta seara pe scena Teatrului de păpuși Herăstrău. Teatrul evreiesc de stat are reprezentație (în sala Majestic a Teatrului Giulești) cu piesa Cum se cuceresc femeile.