Marți 16 mai 1989

Soarele răsare la ora 5.47 și apune la ora 20.37. Vremea este în general instabilă cu un cer mai mult noros. Plouă, mai ales sub formă de averse însoțite de descărcări electrice. Pe alocuri cade grindină în regiunile vestice, centrale și în cea mai mare parte a sudului țării însă se vor mai înregistra ploi și pe restul teritoriului. Maximele termice se încadrează între 18 și 26 de grade iar minimele nocturne între opt și 18 grade, mai coborâte în depresiuni.

Cum a venit primăvara, cum au explodat manifestările cultural-artistice la tot locul. Județul Bacău nu face excepție, ne spune corespondentul României libere Const. Azoiții:„Flori de primăvară” la Colonești, „Ritmurile primăverii”, la Strugari, „Primăvara Cașinului”, în localitatea cu același nume. În programul acestor săptămâni culturale, o mulțime de manifestări, timp să ai și dispoziție: simpozioane, expuneri, expoziții, spectacole, recitaluri de muzică și poezie, vizionări de filme, serate literare. În satul Răchitiș, de pildă, cu ocazia festivalului „Ritmurile primăverii” a avut loc o masă rotundă cu tema „Noua revoluție agrară și dezvoltarea agriculturii noastre” iar în localitatea de reședință a comunei numeroși țărani cooperatori au participat la o dezbatere aprinsă pe teme de demografie. În comuna Cașin în cadrul unei sărbători similare a fost organizat un moment poetic „Luceafărul poeziei românești” și simpozionul „Medicina omului sănătos.”

La Centrul de creație și cultură socialistă „Cântarea României” de la Întreprinderea de țevi Republica, 20 dintre componenții Cenaclului de arte plastice „Petru Comarnescu” le-au prezentat gazdelor vreo șaizeci de lucrări de pictură, grafică și arte decorative, expuse recent și în una din sălile expoziționale ale Capitalei. Sunt obiecte de artă „de largă accesibilitate, într-o varietate de modalități stilistice subscrise limpedei comunicări, plasticienii expozanți sunt promotorii unei valoroase inițiative culturale” care nu se oprea în sala de la Țevi-Republica. Expoziția își va continua, așadar, periplul și prin alte mari întreprinderi din Capitală.

Uteciștii de la Tricodava sunt o organizație puternică „la nivelul sectorului 6” cu peste o mie de membri, constată Laurențiu Olan, de la Scânteia tineretului. Tinerii reprezentau „circa 40% din efectivul personalului muncitor și rezultatele obținute de întreprindere reflectă în bună măsură modul în care ei își îndeplinesc sarcinile profesionale.” Conform datelor pe primele trei luni ale anului Tricodava și-a depășit planul. Normal, spune secretara UTC Niculina Popoiu, de vreme ce îndeplinirea sarcinilor de plan sunt pe primul loc iar pentru îndeplinirea acestui obiectiv trebuie acționate mai multe pârghii, prima fiind perfecționarea profesională a tinerilor. Pentru aceasta în cadrul politehnicii muncitorești au fost perfecționați 830 de tineri, cursurile de bază fiind de confecționeri, tricoteri și bobinatori. Au primit de la Liceul 28 (pepiniera de textiliști din zonă) în luna februarie, 58 de absolvenți de la școala profesională care au fost angajați de îndată. Îi monitorizează să vadă cum își fac treaba, par să se descurce, totuși secretara a început discuțiile individuale ba chiar i-a scos la raport în adunările general UTC, „pentru a-i atrage la acțiunile organizației noastre, pentru a-i obișnui cu ideea că fac parte dintr-un colectiv închegat, în cadrul căruia fiecare dintre noi are un rol bine stabilit.” Pe uteciștii de la conducere îi frământă generalizarea „în cadrul organizației UTC de la Tricodava, a inițiativei Tineretul bucureștean în acțiunea de reducere a consumului de materii prime la o mie de lei producție netă.” Vor să-și păstreze astfel locul fruntaș printre organizațiile UTC din Capitală și țin un ochi pe croitorie și altul pe secția de bobinaj unde mai sunt probleme. Pe de altă parte, nu uită să se cultive. Unii își termină studiile liceale la seral, colaborează cu Universitatea cultural-științifică, participă la serile cultural-distractiv-educative de la Ecran Club, sunt abonați la spectacolele teatrelor Ion Creangă și C. Tănase. Se ocupă și de colectarea de fier vechi pentru a îndeplini planul de muncă patriotică în cinstea zilei de 23 August și, în timpul interviului secretara a fost căutată de diverse fete să se laude cu cantitatea de fiare adunate, „lucru ce demonstrează nu numai buna colaborare a comitetului UTC cu organizațiile subordonate, ci și seriozitatea cu care sunt privite acțiunile ce urmează a fi îndeplinite. Acțiuni îndrumate, sprijinite de comitetul de partid, de conducerea întreprinderii.”

În cadrul „Săptămânii record în producție” organizată de către tinerii de la Combinatul de Utilaj Greu Iași se va elabora o șarjă de oțel lichid din materiale refolosite și se va acționa pentru recuperarea a 80 de tone fier vechi. La Centrul de Creație și Cultură socialistă Cântarea României din Abrud are loc un spectacol susținut de formații ale tineretului sub genericul Mândră-i Țara Moților. Comitetul județean Satu Mare al UTC organizează la Centru de Creație și Cultură Socialistă pentru Tineret din reședința de județ simpozionul cu teme „112 ani de la proclamarea independenței de stat a României și 44 de ani de la victoria deplină asupra fascismului.”

O cale sigură către bună stare este înființarea microfermelor pe lângă întreprinderi și instituții, spune Virgil Lazăr de la România liberă. „O inițiativă deosebit de valoroasă, în consens deplin cu necesitățile programelor de autoaprovizionare teritorială și locală”. Este, în fapt, o materializare în practică a Legii 13/1980 care spunea explicit în articolul 10 că „Aprovizionarea cu carne a cantinelor, restaurantelor şi a altor unități de alimentație publică se face din fondul de stat, precum şi din producția proprie, potrivit sarcinilor stabilite prin planul fiecărei unităţi. În acest scop, comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare municipale şi orăşeneşti vor lua măsuri de dezvoltare a capacităţilor de producţie pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor, la cantine, restaurante şi celelalte unităţi de alimentaţie publică, pentru folosirea integrală în hrana animalelor a resturilor culinare, precum şi pentru dotarea cu utilajele necesare furajării animalelor, în condiţiile respectării normelor sanitar-veterinare.” Microfermele sunt un succes pe plan local, pentru că în Cluj nu puține sunt întreprinderile care au cantine și bufete de incintă. În municipiul Cluj, spune gazetarul, s-au constituit de asemenea microferme în cadrul gospodăriilor anexe „unități de producție zootehnică ce au cuprins, anul trecut, de exemplu, efective de animale însumând 259 de porci, circa 3000 de păsări, 1200 de iepuri de casă precum și o sută de oi” ultimele aparținând fermei din curtea Combinatului de utilaj greu. S-au înființat asemenea microferme mai peste tot prin oraș și învață acum toți cei care lucrează sau învață la Oficiul județean de turism, Întreprinderea de alimentație publică, institutele de învățământ superior, liceal sau general (liceul industrial Unirea, liceul industrial nr. 8 Școala generală nr. 8, Liceul de matematică-fizică 2) să crească porcii și iepurii să aibă ce pune pe masă. Un mare succes a avut în 1988 Întreprinderea de alimentație publică. Aici, în microferma „organizată și dotată corespunzător”, au trecut aproape trei mii de porci, față de un program inițial de o mie de animale. S-au realizat, așadar vreo 178 de tone de carne în loc de 56 tone cât fuseseră prevăzute în plan. S-a pus așadar pe picioare un plan pentru extinderea proiectului și Comitetul executiv al Consiliului popular municipal analizează periodic starea gospodăriilor anexă, care sunt necesitățile acestora, punându-le la dispoziție pentru furaje, cultivarea cartofilor sau a porumbului, vreo 40 de hectare. Însă proiectele sunt „mult mai ample” și Consiliul popular vrea să crească numărul iepurilor și păsărilor, ba chiar și al oilor. S-a mai constatat și că terenurile acordate unor unități ca Tehnofrig și Sinterom ar putea fi mai bine folosite în acest scop, dar că se cere „mai multă grijă pentru efectuării lucrărilor în termeni optimi.” În 1989 și-au propus să obțină 367 de tone de carne, un obiectiv realist „având în vedere numeroasele terenuri existente în perimetrul municipiului și faptul că, pe unele dintre acestea, plantele pot fi cultivate în sistem intensiv.” Oricum crescătoriile de porci și găini rămân o preocupare constantă a Consiliului popular care vrea să sprijine toate întreprinderile și instituțiile „cu consumuri colective” să-și facă propriul coteț. „Este cert că organizarea și dezvoltarea de microferme trebuie să fie o preocupare permanentă și a consiliilor oamenilor muncii din fiecare unitate, pentru că experiența anilor trecuți a validat importanța lor în cadrul programului de autoaprovizionare.”

Ion Ianoși explică pe cinci coloane în Scânteia care e relația dintre Opera de artă și realitate. Problema adevărului e o chestiune moștenită din antichitatea greacă iar soluțiile avansate „se distingeau și prin concepția despre lume împărtășită de gânditori, dar și prin adresa vizată. În această din urmă privință conta dacă se avea în vedere știința sau arta.” Vorbește despre gnoseologie și raporturile dintre enunțuri și realități pentru a ajunge apoi la teoria mimesis-ului „din care a fost derivată și noua idee a realismului”. O eroare care a constat în ignorarea deosebirilor specifice dintre limbajele artistice și raportul cu realitatea a fost făcută, spune esteticianul, cu trei-patru decenii în urmă. Simplificări la care „s-a renunțat, în spiritul unei viziuni dialectice privind specificitatea operei de artă, viziune configurată în anii ce au urmat Congresului al IX-lea al partidului”, căci acele simplificări nivelau artele între ele. În fine, adoptarea acestei viziuni nu a însemnat renunțarea la principiile realismului căci „Adevărul în artă, dincolo de verificările lui în exterior, se întemeiază pe confirmarea lui în interior – ca interioară coerență, putere de persuasiune și de convingere a artei înseși. Opera de artă trebuie să convingă asupra posibilității și necesității ei. Numai dacă reușește această performanță reușește să-și statornicească, totodată, adevărul.” Creatorii români contemporani, spune Ion Ianoși, au câștigat și lupta cu publicul, și pe cea cu istoria:„Arta contemporană românească trece cu succes, în cazul atât opere ale ei, acest dificil și responsabil examen al validării de către public și critică. Arta urmărește tendințele și procesele actuale din viața societății noastre, este preocupată de adevărul enunțurilor și configurărilor ei, conștientă că numai astfel îmbogățește tezaurul culturii naționale și se constituie într-un esențial document al spiritualității zilelor noastre.” Cu alte cuvinte: Realismul-socialist e mort, trăiască realismul comunist!

​

Arhitectul Gheorghe Leahu consemnează satisfăcut în Jurnalul său că interdicția impusă Anei Blandiana de cenzura comunistă părea să se fi ridicat parțial. Poeta a publicat o antologie de versuri în colecția „Biblioteca pentru toți”. Volum care, spune Gheorghe Leahu, s-a vândut instantaneu. „Poetă de prim rang a națiunii române (...) și-a atras simpatia națională pentru luările sale de poziție și recent prin pozna făcut la adresa motanului Arpagic. Opinia publică, intervențiile la nivel internațional au făcut ca motanul să-i înghită anatema și zilele acestea să-i apară volumul Doinei, după aproape doi ani de tăcere.” După aceea, arhitectul povestește cum a fost arestat ciobanul Pascu, de pe strada Doamna Chiajna. Era pensionar, un om muncitor care „nu a stat cu mâinile în sân” după ce nu a mai muncit. S-a apucat de crescut oi în jurul Bucureștiului. „Avea stâna lângă Chitila, Valentina și mulți alții cumpărau de la el caș, brânză, urdă, miei. (...) De Paște i s-au găsit la stână blănițe de miei sacrificați.” A fost suficient pentru Miliția economică pentru a declanșa controlul averii ilicite (Legea 18 pentru controlul și proveniența averilor ilicite). Și rău a făcut. În carnetele în care oierul își ținuse scrupulos evidența șeptelului s-a descoperit că dăduse plocon patru miei pentru primarul din Chitila și 58 de miei pentru milițieni.

La Complexul hotelier Nord din București s-a desfășurat concursul „Muncă, tinerețe, frumusețe” organizat de Comitetul UTC Comerț, sectorul 1. Această etapă urmează celei de masă în urma căreia au fost selecționate zece tinere, care au fost evaluate nu doar pe baza rezultatelor bune pe linie profesională, în activitatea desfășurată în cadrul organizației UTC, ci și în urma numerelor artistice care le-au departajat în strânsa întrecere care a avut loc. Agenția Agerpres spune că publicul a fost încântat de recitările de poezie, dar și piesele muzicale interpretate de concurente. „Un număr așteptat cu interes a fost cel de pantomimă unde grația, sensibilitatea și expresivitatea au fost puse în evidență cu deplin succes. Surprizele pregătite de organizatori au constat și în derularea, la proba de dans, a unor melodii care au constituit o succintă trecere prin istoria acestui gen artistic.” În fine, ca la toate concursurile de acest fel, toate concurentele au câștigat ceva, chiar dacă doar prestigiu la unitatea comercială unde prestau.

La Regata de caiac-canoe de la Rachice (Cehoslovacia), în concursul feminin echipajul de caiac dublu al României (Marinache, Simion) s-a clasat pe primul loc. La masculin, în proba de canoe dublu, echipajul României s-a situat pe locul trei. La cursa de maraton de la Sofia românul Gheorghe Sandu a ajuns pe locul doi la masculin. La feminin Adriana Andreescu a ajuns și ea tot pe locul doi.

Se fac angajări. „Unitate socialistă cu sediul în București încadrează analiști, ingineri și tehnicieni constructori instalații, ventilații, condiționare și îmbunătățiri funciare”; „CAP Glina, com. Glina, Sector agricol Ilfov Șoseaua Libertății, încadrează urgent tehnician pentru sectorul zootehnic cu pregătire medie și o vechime de cel puțin 10 ani”; „Întreprinderea Mătasea Populară încadrează de urgență lăcătuș mașini de cusut”.

De vânzare: „Tensiometru electronic japonez, schiuri Vostra, bocanci, jachetă antilopă damă”; „Vând sufragerie și pat mijloc, diverse obiecte casnice”; „Tacâmuri 12 persoane, veselă, pahare, platouri, costume bărbvătești 46-50/II, îmbrăcăminte damă 44, încălțăminte 34-35, stofă costum, stofă palton damă, cuvertură plușată, diverse obiecte casnice”; „Haină nouă bărbătească piele neagră măsură 52, rachete tenis Stomil noi, pat alamă, noptieră marmură”

Se cumpără „Televizor color și orgă electronică nouă”; „Frigider Zill și Alka defecte”, „Blănuri vulpi roșii”; „Clasoare, albume pentru timbre, recuzită filatelică”.

La televizor, programul începe la ora 19.00 cu Telejurnal. La 19.25, Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste. La 19.45, Industria – programe prioritare. La 20.05, Teatru TV (color) Mușcata din fereastră de Victor Ion Popa. Cu Silvia Popovici, Petre Gheorghiu, Ștefan Radof, Mihai Mereuță ș.a. Regia artistică: Olimpia Arghir. La 21.30 Idei în acțiune. Buni muncitori, cu înalt spirit revoluționar. La 21.50, Telejurnalul de noapte și la 22.00 se închide programul.

La Opera Română reprezentație cu Aida. În Sala de Concerte a Radioteleviziunii Române Integrala cvartetelor de coarde de W.A. Mozart. Intepretează cvartetul Serioso. La Studioul 8 are loc Recital cameral Mathe Gyozo, violă, și Andrei Deleanu, pian. Formația Arthis. La Ateneul Român, Recital de pian. Pe scena Naționalului (sala Mare) Nu se știe niciodată, în sala Amfiteatru, Un anotimp fără nume. În Sala Atelier, Ultimul set. Pe scena Teatrului Lucia Sturdza Bulandra, Mizantropul (la sala din Schitu Măgureanu). La Teatrul de Comedie, Sfântul Mitică Blajinul. Nottara a programat în sala Magheru Scapino și La un pas de fericire, în Sala Studio. La Teatrul Foarte Mic se joacă Noapte bună, mamă. La Teatrul Țăndărică, în sala din Calea Victoriei, Ileana Sânziana iar la sala din Piața Cosmonauților, Casa pisicii (reprezentație a Teatrului german din Timișoara).

La cinema: O vară cu Mara, Martori dispăruți, Maria și Mirabela în Tranzistoria, Noi cei din linia întâi, Zilele filmului indian: Strada Chowringhee nr. 20; Fotografiile Sidoniei; Întâlnire amânată, Misiune specială, Caz cu caz nu se potrivește.