Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 17 mai 1989


Agricultura comunistă devenise, în mare măsură, sclavagistă iar producătorii individuali nu puteau supraviețui respectând prețurile de pe mercurial. Aici, copii din județul Galați la munci agricole. Sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Presa de partid vânează speculanții prin piețe și-i dă pe mâna autorităților acuzându-i că-și stabilesc singuri prețurile, vin din alte județe și nu au autorizație de vânzare

Miercuri 17 mai 1989

Soarele răsare la ora 5.46 și apune la ora 20.38. Vremea este în general frumoasă. Izolat sunt posibile averse cu descărcări electrice la deal și munte și în sud-vestul țării. Maximele termice se situează între 18 și 28 de grade iar minimele între șapte și 17 grade.

Nicolae Ceaușescu i-a primit marți la Consiliul de Stat pe participanții la cea de-a XI-a sesiune a Comitetului economic mixt România-Japonia. Lucrările comitetului erau în desfășurare la București. Oaspeții l-au lăudat pentru plata datoriei externe. Ceaușescu le-a spus că, deși „în ultimul deceniu țara noastră a avut de soluționat unele probleme privind plata datoriei externe care a fost lichidată în prima parte a acestui an, România a dezvoltat larg relațiile internaționale cu toate statele lumii. El le-a spus că principala preocupare este realizarea planului cincinal. „Dorim ca produsele românești să fie competitive și să poată să concureze cu cele mai bune produse similare realizate în alte țări!” Dar pentru aceasta vrea să realizeze programe de modernizare în toate domeniile. Lucrau chiar atunci la planurile de dezvoltare până în 1995 și anii 2000. Intenționa să publice în luna iulie Programul-directivă, „pentru a stabili orientările viitoare ale dezvoltării țării.” Vrea cooperare, dar nu mai vrea cu niciun chip credite. Japonezii se gândeau ca volumul schimburilor să ajungă în trei ani (până în 1992) la 300 de milioane de dolari însă Ceaușescu spune că trebuie să fie ceva mai îndrăzneți, să se gândească să ajungă la 500 de milioane și, până în 1995, la 700-800 de milioane de dolari „urmând ca în perspectivă să ajungem la un miliard de dolari.” La întrunirea de la Consiliul de Stat au participat din partea română Manea Mănescu, Gheorghe Oprea, dar și miniștri, consilieri și experți. A fost de față și Katsuhiro Ichioka, ambasadorul Japoniei în București.

„Cireșele le vând cu cât vreau eu. Nu vedeți, nici nu sunt trecute pe listă”
Producător agricol autentic

Începe sezonul produselor agricole și Marius Georgescu, de la România liberă, se duce în inspecție prin piețele din Ploiești. Incognito. Vrea să vadă la fața locului „cum sunt aprovizionate piețele și magazinele de specialitate” și, mai exact, cum respectă producătorii individuali normele referitoare la vânzarea legumelor și fructelor. Producătorii individuali, într-o agricultură cooperatistă, sunt suspecții de serviciu. La intrarea în oraș dă de o piață fără firmă dar află că i se spune Piața Șoseaua București-Ploiești. Cam scumpă, strâmbă din nas reporterul. Doi morcovi se vând cu 10-12 lei, o țelină cu 8-10 lei, legătura de ceapă verde cu 1,50 lei, castraveții între 5 și 8 lei kg iar cireșele cu 20-25 kg. „Prețuri de speculă!” e de părere gazetarul și spune că producătorii particulari pot să le practice pentru că nu există mercurial, niciunul dintre vânzători nu aveau certificat de producător și nici nu plătise taxa privind desfacerea produselor în piețe. Toți își pot face de cap. Gazetarul, pus pe limpezit apele, a vrut să apeleze la cineva de la Direcția piețelor care să-i spună care e explicație pentru aceasta stare de fapt însă pentru că nimeni nu mai trecuse pe acolo de multă vreme, s-a lăsat păgubaș. A ajuns, în fine în piața centrală unde nu încetează să admire cât de bine sunt organizate magazinele de stat. „În ultimele săptămâni, acestea au primit și pus la dispoziția cumpărătorilor importante cantități de tomate și castraveți de seră, ceapă verde și uscată, cartofi” etc. Sunt prezenți și producători individuali cu o ofertă largă de produse „de pe loturile atribuite din grădinile și solariile proprii”. Dar și aici domnește pe alocuri haosul printre producătorii privați, chiar dacă e piața centrală și e în ochii autorităților, se lamentează justițiarul gazetar. „Este adevărat că în piață există trei mercuriale, pe care sunt înscrise prețurile maximale. Simpla lor prezență nu determină însă și rezolvarea automată a problemei prețurilor, ceea ce înseamnă stricta lor respectare.” Chiar dacă majoritatea respectă mercurialul, „în piață se mai întâlnesc și cetățeni care desfac diverse legume și zarzavaturi fără să aibă certificat de producător și bineînțeles vând produsele la prețuri mai mari, ce depășesc baremurile stabilite în mercurial.” Stancu Florea care e din Târgoviște a venit la Ploiești să-și vândă produsele. A venit încălcând legea: nu are certificat de producător și prețurile pretinse sunt mai mari decât mercurialul. El îi explică gazetarului venit în inspecție că la Ploiești nu-l cunoaște lumea și nimeni nu stă de capul lor să vadă dacă se respectă sau nu prețurile. „Ai marfă bună, tu stabilești cu cât o vinzi. Dimineața prețul e mai mare. Vine lume mai multă la piață. La prânz, când trebuie să plece acasă, mai scădem și noi ceva. Mercurialul nu-i treaba mea. Cine vrea nu are decât să-l respecte.” Aceste elementare și scandaloase adevăruri economice îi sunt confirmate de o altă „așa-zisă” producătoare din Sectorul agricol Ilfov care nu a vrut să-și dea numele nici când a venit la fața locului Constantin Tudorache, administratorul tuturor piețelor din Ploiești. Femeia nu avea niciun act asupra ei dar, desigur, vindea cireșe la suprapreț. „Cireșele le vând cu cât vreau eu. Nu vedeți, nici nu sunt trecute pe listă”. Așa și era, pe mercurial cireșele nu erau trecute. Administratorul pieței sare cu gura: Îți spun eu care-i prețul, 9 lei pe kilogram. După acest moment comic, gazetarul observă că producătorii vin cu produse de sezon, dar la prețuri piperate, „fapt ce provoacă, pe bună dreptate, nemulțumirea cumpărătorilor.” Și chiar dacă sunt aduse în cantități tot mai mari, ele nu sunt trecute pe mercurial. De ce? Tot administratorul pieței are răspunsul: „Direcția de resort din cadrul Consiliului popular al municipiului Ploiești nu a stabilit încă prețurile maximale. Am auzit că în jur de 20 mai vom avea și pentru castraveți, roșii și căpșuni prețuri de mercurial.” Gazetarul devine sarcastic și comentează în articolul său: adică n-au mai văzut roșii sau castraveți până anul ăsta să nu le poată stabili prețurile și să amâne de la o zi la alta? Acestea au apărut pe piață de mai multe zile și nu există nicio justificare pentru care nu s-au stabilit prețuri. Gazetarul a mai ajuns pe strada Bobâlna unde se află două piețe improvizate. „Din păcate ... în aceste locuri de desfacerea a legumelor și fructelor nu se efectuează niciun control, nu există mercuriale, producătorii fără autorizație le preferă. Ei stabilesc ce prețuri vor, pentru că nu trebuie să se justifice în fața nimănui. Concluzia? Piețele trebuie supravegheate cu strictețe acum, în sezon pentru că doar așa se asigură buna lor funcționare. Dar, după cum a rezultat din razia făcută de gazetar însoțit de organele de ordine, „nu peste tot se manifestă o preocupare sporită și permanentă pentru respectarea normelor generale ale comerțului, ce privesc în egală măsură înscrierea prețurilor practicate în cele stabilitate de mercurial și satisfacerea cerințelor cetățenilor, ceea ce impune neîntârziate măsuri din partea Consiliului popular municipal.” Codul Penal din 1968 definea la articolul 295 specula ca fiind „cumpărarea în scop de revânzare a produselor industriale sau agricole care potrivit dispozițiilor legale nu pot face obiectul comerțului particular și cumpărarea de produse industriale sau agricole, în scop de prelucrare în vederea revânzării, dacă ceea ce ar rezulta din prelucrare nu poate face, potrivit dispozițiilor legale, obiectul comerțului particular” și prevedea pedepse de la șase luni la cinci ani închisoare.

...să facă cunoscute turiștilor mărețele înfăptuiri ale poporului român

Constantin Priescu scrie în Scânteia un material despre turism cu documentație primită de la Minister. Gazetarul se întreabă prin ce se va distinge sezonul turistic estival 1989 față de celelalte? În primul rând prin „modernizarea bazei materiale”. Toate unitățile de turism „indiferent de locul și importanța lor” au fost reparate și modernizate. Apoi s-a trecut la modernizarea integrală a bazei materiale, începând cu stațiunile la Marea Neagră și ajungând mai apoi la stațiunile balneare și montane. Ideea e că ministerul se zbate să impună turismul românesc în circuitul internațional. Ce înseamnă asta? Pe de o parte, „ridicarea gradului de confort, a calității serviciilor și agrementului, a tuturor condițiilor de odihnă și refacere fizică la nivelul standardelor internaționale.” De aceea trebuie să crească semnificativ calitatea serviciilor. Ar trebui generalizată experiența unor unități fruntașe, distinse cu titlul de „Erou al muncii socialiste” (în sistemul turistic existau două asemenea unități), iar afirmarea unor bucătari și cofetari români în competițiile internaționale „reprezintă o certitudine că în 1989 se vor înregistra importante salturi calitative în domeniul serviciilor”. Pe de altă parte, trebuie să se asigure, tocmai pentru crearea condițiilor amintite, „un sejur agreabil și reconfortant pentru cât mai mulți turiști.” Pentru aceasta e necesară valorificarea resurselor turistice. Gazetarul de la Scânteia spune că a fost informat că se va acorda o atenție „deosebită” integrării mai eficiente a unor zone de excepție prin frumusețea lor în circuitul turistic. Nu doar monumentele naturii sunt importante ca potențial turistic, ci și Canalul Dunăre-Marea Neagră sau Transfăgărășanul, adică ctitoriile lui Ceaușescu, Ministerul turismului speră să capteze atenția turiștilor de oriunde ar fi fost, cu trasee „care să facă cunoscute... mărețele înfăptuiri ale poporului român în cei 45 de ani de la victoria revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă, înfăptuiri care se constituie într-o adevărată epopee constructivă și de frumusețe a României socialiste.”

Ce produse de îngrijire și calmare a durerilor au mai primit farmaciile? În primul rând un tensiometru care se poate utiliza la domiciliu. „Brasarda de prindere a brațului, îi spune farmacista Letiția Georgescu și Mircea Scripcă de la România liberă, este prevăzută cu o clemă metalică de prindere, în loc de adeziv, ca la vechiul tip de aparat.” Apoi, o altă noutate pentru Oficiul farmaceutic 1 din București este Terastimul, produs de întreprinderea Electronica industrială. Este un aparat care detectează punctele dureroase și calmează durerea. Farmacista are o doleanță: pentru ca durerea să fie cu totul ținută sub control ar trebui ca, pe lângă Terastim să primească și Calmostim, o variantă a primului. De la întreprinderea clujeană Someșul au primit ciorapi medicinali și glezniere de diferite mărimi. Primesc și injecții dar nu de capacitate mai mare și le-ar cam fi necesare. Însă aprovizionarea se face cu intermitențe, nu se acoperă necesarul și farmacista se plânge de, de pildă, întreprinderea Dermatina din Timișoara, restantă la furnizarea unor articole din cauciuc (mănuși, pânză cauciucată și altele), de Progresul din Ploiești sau Emailul roșu din Mediaș.

Brigăzile tineretului de la Întreprinderea Minieră Motru (exploatările Lupoaia, Leurda și Horăști) și-au propus să extragă peste plan 500 tone de cărbuni economisind cantități de materiale refolosibile prin recuperarea, recondiționarea și refolosirea a 80 de role, 80 de suporți și 200 de armături metalice. Peste 7000 de tineri din județul Olt și-au propus să efectueze lucrări de prășit manual și mecanic la culturile de porumb și sfeclă de zahăr pe 5200 hectare, plantat tomate, recoltat ridichi, salată, ceapă verde, recoltat furaje și întreținerea plantațiilor pomiviticole. Evident, în timpul liber. Comitetul UTC de la Întreprinderea Electrocentrale Mintia Deva organizează o dezbatere pe tema: „Noutăți în industria energetică românească. Preocupări actuale în promovarea progresului tehnic.”

2-1 în partida de fotbal tineret România-Bulgaria. Meciul s-a disputat pe stadionul Giulești din Capitală. Meciul contează pentru preliminariile campionatului european de fotbal pentru tineret. Golurile au fost marcate de Răducioiu (min.7), Lupescu (min. 13) și Slavcev (min. 25)

A 14-a ediție a Balcaniadei de caiac-canoe de la Zagre a fost dominată de români care au cucerit 13 medalii de aur, șase de argint și două de bronz. Pe locul doi a fost Bulgaria cu șase medalii de aur. La întreceri au participat 95 de sportivi din Bulgaria, Grecia, România și Iugoslavia.

Corul Song a câștigat din nou (a patra oară) premiul cel mare la Festivalul artei și creației studențești, secțiunea Formații corale. Ediția a XVIII-a s-a desfășurat la Craiova în noul Centru de Cultură și creației Cântarea României a tineretului. De astă dată Songul nu a mai fost doar format din studenți și tineri, ci și din reprezentanți ai formației Mini-song. În programul lor, Divertismentul staccato de I. Runca, Colindă de pricină de A. Pop și Tărășelul.

Se publică regulamentul pentru Concursul de muzică ușoară de la Costinești. Este un an special pentru că are loc într-un an special de aceea se încadrează printre manifestările „consacrate aniversării a 45 de ani de la victoria revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă și Congresului al XIV-lea al Partidului” și își dorește să îmbunătățească activitățile cultural-artistice și recreativ-distractive, reorganizând timpul liber al tinerilor. Este organizat de CC al UTC în colaborarea cu Consiliului Culturii și Educației Socialiste, Radioteleviziunea Română și Uniunea Compozitorilor. „Prin desfășurarea acestei manifestări se urmărește îmbogățirea repertoriului formațiilor de muzică ușoară ale tineretului cu piese instrumentale și vocale care să oglindească, pe baza unei tematici largi și diversificate, idealurile și aspirațiile tinerilor, să răspundă în mai mare măsură solicitărilor și dorinței acestora de petrecere a timpului liber, precum și asigurarea participării în Festivalul național Cântarea României a tinerilor muzicieni, scriitori, interpreți, având ca scop dezvoltarea și ridicarea la un nou nivel calitativ a acestui gen de muzică.” Dar pentru că nu acestea nu garantau direcția muzicii favorizate la Costinești, regulamentul precizează: „Lucrările promovate în concurs se vor evidenția prin legătura cu tradițiile muzicale românești, cu întreaga creație a poporului nostru, contribuind astfel la îmbogățirea culturii noi, revoluționare, la educarea comunistă a tineretului.” Lucrările urmau să fie trimise până pe 1 iunie, urmând ca pe parcursul a trei etape să fie orchestrate, interpretate și selectate cele mai bune lucrări. Juriul poate solicita concurenților modificări în textul și muzica unor lucrări promovate în etapa a doua. Etapa a treia se desfășoară în primele zece zile ale lunii septembrie iar lucrările selectate sunt prezentate în concerte cu public. Cele mai valoroase lucrări vor primi premii și mențiuni din partea organizatorilor. Concertele din cadrul concursului vor fi susținute de formații artistice de amatori ale tineretului care s-au evidențiat în cadrul Festivalului Cântarea României. Concertele sunt înregistrate și transmise la radio și televiziune.

De vânzare: „Mobilier Biedermeier, Louis XV, Marie Therese, calorifer electric”; „Zece familii albine, com. Popești Leordeni, strada Gloriei”; „Radio cu amplificare, picup doză magnetică, cărucior copii. Aștept provincia”; „Mașină cusut, oglindă, masă de sufragerie, scaune, televizor, transformator, contor pasant, radio”; „Vioară Stradivarius, Constanța, Parnică Ion”; „Mașină cusut electrică Singer, două seturi difuzoare putere Gutmans, motofierăstrău Retezat, cutie viteză Fiat 124, piese Dacia 1100”; „Servantă florentină, ladă zestre sculptată, măsuță sculptată, stetoscop, televizor Lux, rochii deosebite, smoching, ușă, fulgi”; „Sufragerie trandafir, 10 piese, frigider, aragaz, televizor Temp, obiecte casnice, convenabil”, „Trompetă China, clarinet în perfectă stare. Aștept provincia”

Se cumpără: „Mașină de tăiat lemne cu tracțiune proprie sau motor cu doi-trei cilindri Diesel”; „Video digital deosebit, casete video neînregistrate, înregistrate foarte bine, noutăți, televizor color”; „Radiocasetofon auto (eventual defect), chiuvetă inox”

La televizor, programul începe la ora 18 cu Meciul de fotbal România Bulgaria, din preliminariile Campionatului mondial. La 19.50, Telejurnalul. La 20.15, Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu – program de muncă și acțiune revoluționară. (color) La 20.40, Industria-programa prioritare. La 21.00, Mândria de a fi cetățean al României socialiste. Reportaj (color) La 21.15, Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României (color) Deplină încredere, puternică anagajare revoluționară în jurul partidului, al secretarului său general, tovarășul Nicolae Ceaușescu. La 21.35, Te cântăm, iubită țară! Muzică ușoară românească (color). La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00

În sala de concerte a Radioteleviziunii, Integrala cvartetelor de coarde de W.A. Mozart. Interpretează cvartetul Serioso. La Ateneul Român (sala Studio) Treptele afirmării artistice. Ioana Ivan-Roncea, harpă; Bogdan Băcanu, percuție. La Muzeul de artă RSR, Recital de pian Manuela Giosa iar pe scena Sălii Mari a Ateneului Român Comori camerale. Camelia Cojocaru-Sima (pian), Marius Sima (vioară), Simion Jebelean (corn). La Opera Română e reprezentație cu Ernani. La Teatrul de Operetă se cântă Silvia. În Sala Mare a Teatrului Național, Bădăranii, în sala Amfiteatru, Vassa Jeleznova iar în sala Atelier, Ultimul set. La Teatrul de Comedie se joacă Capcană pentru un bărbat singur. La Teatrul Giulești se pune în scenă (la sala Majestic) Iarna când au murit cangurii. La Teatrul Ion Creangă, Unde ești tu, Bimbo? IATC montează pe scena Studioului de teatru Casandra, Mobilă și durere.

Pe marile ecrane: O vară cu Mara, Martori dispăruți, Vacanța cea mare, Noi cei din linia întâi, De la literatură la film, Detașamentul 33, Inimă rece, Fotografiile Sidoniei, Întâlnire amânată, Misiune specială, Cântecele lui Benny More, Șatra.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre siguranța ta financiară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG