Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 18 iunie 1989


Ceușescu și uteciștii, tablou de Aurelia Gheorghiu, 1971; ulei pe carton. Sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Tracomanii academicieni se întâlnesc la Florența să proclame spațiul carpato-danubiano- pontic drept leagănul culturii occidentale.

Duminică 18 iunie 1989

Soarele răsare la ora 5.31 și apune la ora 21.02. Vremea este răcoroasă. Cad ploi, mai ales averse în sudul și sud-estul țării. Temperaturile maxime ale zile sunt cuprinde între 16 și 26 de grade și minime nocturne cuprinse între șase și 16 grade.

La Timișoara în cadrul celei de-a șaptea ediții a Festivalului Național Cântarea României, a fost vernisată Expoziția republicană de creație plastică a pionierilor. Importantă, e de părere Marina Preutu de la Scânteia, pentru că în liniile șovăielnice ale copilului putem citi viitoare trăsătură sigură de pensulă a maestrului. „Deși aria tematică este deosebit de largă, desenele copiilor se apropie prin aceeași dorință de a cunoaște și de a comunica prin imagine.” Au fost trimise mii de lucrări pentru această expoziție, din toate colțurile țării. A fost mobilizare națională la nivelul celor mai mici organizații pionierești să intre în această preselecție cu desene, gravuri, sculpturi sau obiecte de artă decorativă. „Există în toate calități și fermecătoare stângăcii, virtualități aflate mereu la punctul de pornire, tinzând continuu să reflecte o varietate impresionantă de preocupări.” În mai mult și mai mult se observă o mare libertate a imaginației „oferind largi deschideri spre orizontul copilăriei. Al unei copilării fericite, așa cum ne indică numeroase titluri; o copilărie care se desfășoară liber, firesc, care-și afirmă sentimentele și gândurile într-o vie dar armonioasă revărsare a culorilor.” O libertate, de altfel bine controlată de presiunea mediului (școlar, familial). Mai toți pictorii de buzunar au produs lucrări cu titluri sugestive: Orașul meu, Cartierul me, Satul, Ziua recoltei, Orașul copiilor, Trenul veseliei. „În desen sau pictură, imaginile atât de cunoscute și îndrăgite ale istoriei capătă o altă întrupare decât cea cunoscută din cărți, o transpunere plină de fantezie. Dacii și romanii, Meșterul Manole, lupta de la Posada, Mihai Viteazul, lupta pentru pământul Daciei sunt câteva puncte de reper în care poate fi descifrată aceeași perpetuă dorință de a da chip lumii eroice a istoriei și legendelor românești.” Mai sunt unii care privesc în viitor, către anul 2000 „când nu vor mai fi copii” imaginându-și călătorii spațiale, lupta pentru cucerirea Cosmosului, „o lume în care pacea să fie o realitate stabilă.” De altfel, pentru că tot se vorbește zi și noapte pe toate canalele propagandistice despre lupta pentru pace, copiii au întruchipat nenumărate desene prezente pe simezele expoziției: Hora păcii, Mesaj de pace, Cântec de pace, Pacea în Cosmos, Flori pentru pace, Copilul și porumbelul. Cum ar veni, copiii sunt ceea ce sunt învățați să devină.

Revista Săptămâna consemnează desfășurarea la Florența a celui de-al VI-lea Simpozion internațional de tracologie organizat de Centru European de studii trace. Tema generală: „Tracii în Mediterana: cercetări istorice și culturale în peninsulele Anatolia, Haemus, Italia și Iberia”. Au participat oameni de știință din România, Italia, Bulgaria, Grecia, Portugalia, URSS, SUA, Cehoslovacia, Polonia, Turcia, Tunisia și RF Germania care au abordat „într-o viziunea multi și interdisciplinară, o problematică vastă și fertilă pentru cunoașterea istoriei tracilor și, desigur, a Europei.” Revista Săptămâna (vector crucial în propaganda național-comunismului ceaușist) consemnează în primul rând participarea românească pe care o consideră esențială. „Din perspectiva unei metodologii moderne și în lumina unor descoperiri de ultimă oră, prof. dr. I.C. Drăgan a prezenta o amplă și erudită comunicare în care a urmărit prezența tracilor în Mediterană, subliniind importanța deosebită a teritoriului României în dezvoltarea civilizației trace.” Profesorul Drăgan nu a fost singurul român cu lucrări care „s-au bucurat de un interes deosebit”. L-au secondat academicianul Ștefan Pascu cu „Traco-dacii în istoriografia europeană”, Ovidiu Varga cu „Vestigii trace în muzica popoarelor Mediteranei”, Romulus Vulcănescu cu „Tracii la bazinul Mediteranei”, Emil Poenaru cu „Calendarul dacic”, Gabriel Iliescu cu „Geții și hitiții în contextul indo-european”. Autorul elogioasei prezentări a Simpozionului, Gabriel Iosif Chiuzbaian, trage concluzia că informațiile care au fost prezentate la întâlnire „îngăduie constatarea că lumea tracă nu a stat deoparte în procesul de dezvoltare a culturii europene și a celei mondiale, ea fiind făuritoarea unei civilizații și a unei culturi unitare în marea ei diversitate, ce ocupă un loc de cinste în întreaga antichitate. Iată e ce, în lumina concluziilor congreselor și simpozioanele internaționale de tracologie, nu este nicio exagerare dacă vorbim despre o civilizație antică european traco-greco-romană. Chiuzbaian a fost judecător și consilier juridic înainte de 1990. De asemenea, a făcut parte din cercul de colaboratori ai Săptămânii, era deci unul dintre apropiații lui Eugen Barbu și C.V.Tudor. A fost și scenarist scriind, alături de Dinu Cocea și Mihai Opriș dialogurile filmului Instanța amână pronunțarea (1976). După 1990 a intrat în Partidul Unității Naționale a Românilor și a fost ministru al Justiției între martie 1994-septembrie 1996 din partea PUNR, partid condus pe atunci de Gheorghe Funar. Iosif Constantin Drăgan a fost un om de afaceri român emigrat în Italia unde a înființat societatea ButanGas. A fost atras de ideile Gărzii de Fier și și-a făcut publice vederile în anii 1940 într-o gazetă pro-Mussolini, Conquiste d`Impero. A avut rarissima dispensă de a-și vinde, pe vremea lui Ceaușescu, în România cărțile în care-și populariza tracomania (curent care ne plasa în centrul istoriei antice, tracomania urmând să ne vindece de handicapul cuceririi romane și de sentimentele de inferioritate culturală) și protocronismul. Susținea că România este leagănul civilizației occidentale, devenind neoficial unul dintre cei mai influenți (cel puțin financiar) propagandiști ai lui Ceaușescu. În 1976 a publicat cartea Noi, tracii care prelua titlul publicației pe care tot el o publica din 1974. A scris mai apoi o lucrare în patru volume dedicată lui Ion Antonescu. S-a implicat și după Revoluție în propaganda naționalistă. A înființat Renașterea bănățeană, Radio NovaFM și periodicul Redeșteptarea. I-a ajutat pe Eugen Barbu și pe C. V. Tudor să lanseze România mare. Tot C.V. Tudor i-a fost alături la înființarea Ligii mareșalului Antonescu” (în 1990) A finanțat înfricoșătoarea statuie a lui Decebal care te întâmpină la Porțile de Fier cioplită în stânca muntelui. A fost cel mai bogat român căsătorit cândva, după senectute, foarte convenabil cu mult mai tânăra fiică a generalului Ștefan Gușă care a rămas după moartea afaceristului cea mai bogată și discretă miliardară din sud-estul Europei.

Dolj-ul se pregătește să fie județ fruntaș. Acolo se deschid șantiere pentru locuințe peste tot: în Craiova, Filiași. Băilești, Calafat și Segarcea, dar și în mai multe viitoare centre agroindustriale. Din 1965 până atunci s-au construit 110 mii de apartamente în județ, cel mai recent în cartierul Lăuș- Argeș din Craiova. Numai în cincinalul în curs s-au dat în folosință 10 mii de apartamente. Dar Craiova a mai reușit o performanță mult trâmbițată de corespondenții de presă: pe porțile Întreprinderii de tractoare și mașini agricole Craiova a ieșit produsul cu numărul 855 000. Aici se fabrică diverse mașini agricole, de la tractoare (agricole și industriale) până la mașini de administrat îngrășăminte, cisterne și pluguri.

La Saint Nazaire (Franța), în prima zi a turneului de calificare pentru Campionatul european feminin de volei, echipa României a întrecut cu 3-0 formația Greciei.

La Centrul de creație și cultură socialistă „Cântarea României” de la Întreprinderea de construcții navale și prelucrări la cald din Drobeta-Turnu Severin s-a organizat Balu fruntașilor în producție. Celor mai buni tineri muncitorii, fruntașii întrecerii socialiste din întreprindere, li se va oferi, o seară de dans dublat de un program artistic susținut de formația proprie de muzică tânără și de brigada de satiră și umor „Cavalerii râsului.” Și în județul Alba, fruntașii sunt în centrul atenției la acest sfârșit de săptămână. La Centrul de creație „Cântarea României” din Aiud are loc sub genericul În pas cu tinerețea, o seară cultural-distractivă dedicată fruntașilor în producție de la Întreprinderea Metalurgică. Ei participă la un recital de poezie, un concurs de dans, la un spectacol de momente vesele și muzică. La Câmpeni, în cadrul serii de muzică și poezie „Tinerețe – ani de aur”, s-a făcut o prezentare de port popular de la Valea Arieșului și a avut loc un concert de muzică populară. Comitetul județean UTC din Brăila a organizat la Centrul de creație „Cântarea României” o seară de muzică și poezie Floare albastră dedicată centenarului eminescian. Participă formațiile organizației UTC. Cei prezenți au putut asculta muzică tânără și ușoară, poezie patriotică, revoluționară și de dragoste și muzică populară cu Nicușor Mocănescu instructor la Centru de creație și cultură socialistă Cântarea României din localitate.

Româniafilm face publicitate cu filmul Noiembrie, ultimul bal, după romanul „Locul unde nu s-a întâmplat nimic” de Mihail Sadoveanu. Filmul are un supratitlu pe care nu l-a explicat încă nimeni: Oameni și timpuri. Regia este semnată de Dan Pița. Scenariul a fost scris de Șerban Velescu în colaborare cu Dan Pița. În distribuție: Ștefan Iordache, Sergiu Tudose, Giony Popovici, Florian Potra, Gabriela Baciu, Șoimița Lupu, Gabriel, Costea, Cornel Revent, Cătălina Murgea. S-a speculat mult pe marginea acestui titlu, a filmului în general și a relației aparent aleatorii între el și Congresul PCR care a avut loc tot în luna noiembrie. Șicant de cenzură vreme de câteva luni, ironia sorții face ca filmul să aibă, în cele din urmă, premiera (oficială, că în cinematografe a rulat sporadic până atunci) tot în noiembrie.

În topul muzical alcătuit de Andrei Partoș în revista Săptămâna la secția română pe primul loc se află Ricky Dandel Cu o zi frumoasă. Pe locul doi este Luiza Petcu cu Fir de lumină iar pe trei Mădălina Manole cu O floare pentru mai târziu. Urmează pe patru Loredana Groza (În fiecare zi), pe locul cinci Crina Mardare și Doru Căplescu (La plimbare) și pe șase Marina Scupra (Bat în geamul iubirii). La secția de muzică străină pe primul loc e U2 cu B.B. King și melodia When Love Comes to Town. Pe doi este Chicago cu You`re Not Alone iar pe trei Sam Brown cu Stop. Urmează Michael Jackson (Leave Me Alone), Holly Johnson (Love Train) și Crosby, Stills, Nash &Young (Got It Made). La secția de muzică populară pe primul loc este Filuța Bogdan cu Siminocul. Pe doi, Ghiță Baciu cu melodia Fetele de la Cicir. Pe trei, Lia Lungu și Pe dealul cu florile. Urmează apoi În vale la cherhana (Floarea Tănăsescu) și La Buzău pe-o mărgioară (Viorica Sandu).

La televizor programul începe la ora 11.30 cu Lumea copiilor (color). Telefilmoteca de ghiozdan. Căpitanul vasului Pelerin. Producție a studiourilor sovietice. Premieră tv. Episodul 3. La 12.25, Sub tricolor, la datorie! (color) La ora 12.40 Viața satului (color). La 13 Telex. La 123.05, Album duminical (color) iar la ora 15 programul se închide. Este reluat la ora 19 cu Telejurnalul, apoi la 19.20 emisiunea Cântarea României (color) Omagiul țării conducătorului iubit. Emisiune realizată în colaborare cu Consiliul Culturii și Educației Socialiste și cu Comitetul de Cultură și Educație Socialistă al județului Bistrița-Năsăud. La 20.20 Film artistic (color) Frații. La 21.55, Telejurnalul de noapte. Programul se termină la ora 22.00.

La Filarmonica George Enescu, Sala Studio, Treptele afirmării artistice. Horia Sabin Drăgoi – pian; Traian Pană – vioară, la pian Viorica Boerescu; Seară de sonate. Răsvan Neculai – violoncel, Cameia Cojocaru-Sima – pian. În Sala Mare a Ateneului Român, Panoramic XX. Ansamblul Hyperion. Conducerea muzicală Iancu Dumitrescu (dimineața) și Concert prezentat de orchestra Camerata. Dirijor: Iosif Ion Prunner. Soliști: Raluca Voicu (vioară), Corina Stoian (vioară), Paul Ratz (violă), Mihai Maxim (flaut) (ora 15). Concert vocal simfonic. Dirijor Mircea Cristescu (ora 19). La Opera Română pe afiș Inimă de copil (ora 11) și Flautul fermecat (ora 18) La Teatrul de Operetă: Leonard (ora 10.30) și Vânzătorul de păsări (ora 18) În Sala Mare a Teatrului Național, Ploșnița. În Sala Amfiteatru, Hagi Tudose și în Sala Atelier: Clovnii (ora 11); Ultimul set (ora 18). La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (sala Schitu Măgureanu) Trenurile mele (ora 10.30), Mizantropul (ora 18); A treia țeapă (sala Grădina Icoanei). Le Teatrul Mic, Mitică Popescu (ora 10.30), Astă seară stau acasă (ora 18.30) La Teatrul Foarte Mic (Bărbatul și... femeile). La Nottara (sala Magheru) Cuibul (ora 10), Livada de vișini (ora 18) Complotul miliardarilor (sala Studio). La Giulești, sala Majestic, Pescărușul (ora 10); Să nu-ți faci prăvălie cu scară (ora 18); în foaier: Pasărea măiastră – Maria Tănase. La Ion Creangă, Mary Poppins (10.30) și Întâmplare din cartierul Soho (ora 18).

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre siguranța ta financiară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG