Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 20 aprilie 1989


Scena balconului, repetiție generală. După anunțul rambusării datoriei externe, Ceaușescu este aclamat de peste o sută de mii de cetățeni aduși pe listă la manifestație.

În vreme ce oamenii bântuiau „ca lupii” magazinele să găsească de mâncare, guvernul decidea să mărească producția națională de bere cu aproape un milion de hectolitri anual.

Joi 20 aprilie 1989

Soarele răsare la ora 6.26 și apune la ora 20.04. Vremea va fi relativ caldă cu cer variabil. Izolat, vor cădea ploi, cu caracter de aversă. Vântul va sufla slab până la potrivit, cu intensificări în estul țării și în zonele montane. Pe alocuri se va înregistra ceață slabă. Temperaturile minime se vor situa între două și 12 grade, cele maxime vor oscila între 14 și 24 de grade.

După lucrările Marii Adunări Naționale în care a anunțat că România nu mai are datorii externe, Ceaușescu și consoarta au ieșit în balcon să admire țara pe care o aveau la picioare. La propriu. În Piața Palatului s-au strâns pe convocator peste o sută de mii de oameni să-l aclame. „Această grandioasă manifestare are loc la puțin timp după Plenara CC al partidului și sesiunea Marii Adunări Naționale, care au marcat plata întregii datorii externe și adevărata independență economică și politică a României socialiste,” a spus el în aclamațiile mulțimii. Discursul este o înșiruire de realizări pe care, modest, le atribuie partidului și mai ales Congresului IX care l-a propulsat pe el în funcția de șef absolut. „Consider această grandioasă adunare ca o puternică și entuziastă manifestare a încrederii în partid (...) Viața a demonstrat că am mers pe un drum just, care corespunde și socialismului, și intereselor națiunii noastre.” Piața izbucnește în urale: Ceaușescu – PCR! Ceaușescu România – stima noastră și mândria! Încântat de ce aude, le promite entuziaștilor că în anii 2000 România va deveni o țară puternic dezvoltată în toate domenii, asigurând, „pe baza principiilor eticii și echității socialiste și comuniste, condiții de muncă și de viață dintre cele mai bune pentru poporul nostru, ca rezultat al aplicării ferme a principiilor socialiste și comuniste, a principiilor eticii, al ridicării general a nivelului de dezvoltare a patriei noastre.” Mulțimea dă în clocot din nou „Vom munci și vom lupta, patria vom înălța!” Restul e tăcere.

Țării, cât mai multă bere!

Crește producția de bere a țării, constată inginerul-reporter Th. Marcarov care spune că din informațiile pe care le-a primit de la Ministerul industriei alimentare, în viitorul apropiat aproape toate județele vor avea cel puțin câte o fabrică de bere. „Astfel se va asigura aprovizionarea în mod ritmic, se vor scurta distanțele de transport, se vor realiza economii de combustibil.” Și, evaluează inginerul cu ochi expert avantajele, nu doar că se va produce bere de calitate superioară mai peste tot, dar vor apărea tot mai multe fabrici de bere pasteurizată astfel că oameni vor putea bea în siguranță, fără pericolul toxiinfecțiilor alimentare. La Reghin și Constanța, de pildă, cu investiții care urmează să fie făcute până în iulie-octombrie 1991, capacitatea va crește cu circa 100 de mii hl de bere. De asemenea se vor introduce linii de îmbuteliere de mare capacitate în câteva fabrici cheie cum ar fi cele din Constanța, Brașov, Pitești, Roșiorii de Vede sau Grivița-București. Pe lângă acestea se construiesc noi fabrici la Popești-Leordeni, Chitila, Brăila, Baia Mare și Râmnicu Vâlcea. La Popești-Leordeni va fi una dintre cele mai mari fabrici din țară și va produce 750 de mii l de bere pe an. Aici se va face și malț, așadar va fi o fabrică autonomă „și își va asigura singură materia primă de care are nevoie.” Multă bere pentru cât de puțin lapte era.

Locuitorii din Mediaș au ieșit în stradă nu de foame și revoltă, ci ca să participe la lucrările de înfrumusețare și gospodărire „pe care și le-au propus și au fost cuprinse în programele aprobate de consiliul popular municipal.” Pe un ton sărbătoresc, Virgil Lazăr de la România liberă îi laudă spunând că au ieșit cu mic cu mare „peste 60 000 (sic!) de oameni de toate vârstele și categoriile socio-profesionale care au înscris un prim bilanț deosebit de bogat.” (N.B. Mediașul are astăzi mai puțin de 50 de mii de locuitori.) Au avut ceva de muncă acești oameni: au amenajat, curățit și înfrumusețat cele trei intrări principale în oraș dinspre Sighișoara, Târnăveni și Sibiu, au reparat bănci, au săpat spațiile verzi. S-au plantat cam zece mii de pomi și 90 de mii de trandafiri, panseluțe și fire de gard viu, au reparat vreo 8500 de metri de garduri și împrejmuri imobiliare, au refăcut, reparat, restaurat, zugrăvit aproximativ 13 mii de metri pătrați. Cetățenii sunt puși la vopsitul cabinelor telefonice, cutiilor poștale, parapeților de pod și podețe, stațiilor de mașină. „Toate acestea se repară și se revopsesc în tonuri și culori adecvate.” Autoritățile spera ca din munca patriotică a oamenilor să economisească, până la sfârșitul anului 125 de milioane de lei din bugetul local. Locuitorii Mediașului au câștigat an de an întrecerile dintre consiliile populare și au ambiția și în 1989 „să facă din orașul lor una dintre cele mai frumoase și bine gospodărite așezări urbane din țară, pe măsura amplelor transformări economice și sociale ce au avut loc cu pregădere în perioada ce a trecut de la Congresul al IX-lea al PCR, când și municipiul de pe Târnava Mare a devenit un puternic centru industrial, științific și cultural.”

Constructorii de pe șantierul nodului hidrotehnic 1 de la Oltenița al canalului Dunăre București anunță că au terminat de turnat jumătate din cele 128 de coloane pentru cheiul de acostare al ecluzei din portul amonte, informează Agerpres. În perioada care a mai rămas până la ziua de 1 Mai, promit șefii Antreprizei de Construcții Hidrotehnice, vor realiza 45 000 de mc de umpluturi, vor excava 60 de mii de mc în albia Argeșului, vor ridica diguri și protecții pe taluze. Constructorii spun că au terminat execuția sistemului de drenare a apei de infiltrații, au turnat betoane de protecție de rocii din fundație și încep turnarea betoanelor de rezistență în zona de racord amonte. Au terminat și betoanele de rezistență din structura barajului „iar la hidrocentrala de pe Argeș se execută lucrările de armare a bazinului.” Se lucrează la foc continuu de te și întrebi ce s-o fi ales din toate betoanele acelea.

Așa au plătit cu viața mii de femei ale României...
Gheorghe Leahu, Arhitect în „Epoca de aur”

Arhitectul Gheorghe Leahu consemnează povestea tragică a colegei lui de institut, Ioana Surdu, 35 de ani, mamă a doi copii, care murise fulgerător cu câteva zile înainte. Cauza: avort spontan. „Așa au plătit cu viața mii de femei ale României care, greșind la numărătoare zilelor de fecunditate sau din alte cauze firești pe tot globul, rămân însărcinate, iar legile aspre ale natalității forțate conduc la cele mai riscante soluții.” Este vorba despre decretul 770 din 1966 care spune încă din primul articol că întreruperea sarcinii este interzisă. Existau câteva excepții: dacă femeia avea peste 45 de ani, născuse patru copiipe care-i avea în îngrijire, femeia suferă de „invaliditati grave fizice, psihice sau senzoriale”; sarcina este „urmarea unui viol sau a unui incest; unul din părinţi suferă de o boala grava, care se transmite ereditar, sau care determina malformatiuni congenitale grave.” De asemeni, avortul era permis dacă sarcina punea viaţa femeii într-o stare de pericol care nu poate fi înlăturat printr-un alt mijloc. Decretul din 1966 abroga decretul 463 din 1957 care legaliza avortul la cerere. Pedepsele pentru avort ilegal, conform Decretului 771/1966 erau între șase luni și doi ani pentru femeile însărcinate și de la un an la trei pentru persoanele care au provocat avortul, ajungând la cinci ani dacă i-au provocat femeii vreo vătămare a sănătății și zece ani dacă femeia a murit. Gheorghe Leahu precizează că „Avortul spontan este pedepsit de procuratură și cine știe la ce a recurs biata mamă și încercarea ei de a scăpa de al treilea copil i-a fost fatală.” Apoi consemnează starea de spirit a străzii: „Au fost mari evenimente politice, plenara CC, plenara FDUS, Marea Adunare Națională (...) Prilej de cuvântări, de osanale, de mii de telegrame, culminând cu un miting spontan, cerut de populația Capitalei. Spre a-și manifesta prin 120 de mii de glasuri adunate în Piața Republicii (sau CC) entuziasmul, adeziunea și fericirea.(...) Bazați pe entuziasmul general, sute de oameni au plecat ca lupii în haită să cutreiere piețele Capitalei, să constate pe viu efectul achitării datoriei externe. (...) Parcă o sărăcie și mai mare domnește pretutindeni. La Piața Romană, peste drum de ASE, s-a adus unt, se dădeau câte două pachete: coadă de 50-200 de persoane. La Amzei se aduc din două în două zile cartofi, se distribuie cam trei kg de persoană, se stă la coadă de la 5.30-6 dimineața se deschide la 7 și la 7.15 cartofii dispar. (...) Opinia publică e inexistentă, a fost anihilată vizual printr-o teribilă mașină de represiune și pază fără replică, dar sub masca resemnării mocnește revoluția care abia așteaptă scânteia.”

Nicolae Ceaușescu îi trimite o telegramă consistentă lui Stipe Șuvar, președintele Prezidiului CC al Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia cu prilejul împlinirii a 70 de ani de la întemeierea Partidului Comunist din Iugoslavia. După ce înșiră câteva platitudini despre „realizările remarcabile obținute în anii construcției socialiste și transformările profunde în viața socială și economică a țării” care ar fi constituit temelia trainică a acțiunii ferme a Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia de înfăptuire cu succes a obiectivelor socialistului în patria dumneavoastră”, Ceaușescu evocă relațiile tradiționale de prietenie și colaborare între comuniștii de ambele maluri ale Dunării care, speră el, „se vor dezvolta și în continuare în spiritul înțelegerilor la nivel înalt, spre binele și interesul popoarelor țărilor noastre, al cauzei socialismului și păcii.”

Steaua București a reușit un egal (1 – 1) la Izmir în fața echipei Galatasaray Istanbul și se califică astfel în final Cupei campionilor europeni la fotbal întrucât în tur câștigase cu 4 la 0. Pare-se că ar fi trebuit chiar să aibă două goluri, de vreme ce mingea degajată de portarul Simovici a lovit ceafa lui Pițurcă și a intrat în poartă. În minutul 38 dintr-o combinație Cuneyt înscrie. Nu trece nici măcar un minut că Ilie Dumitrescu înscrie după ce trece cu ușurință pe lângă apărarea echipei adverse. În cealaltă semifinală A.C.Milan a învins Real Madrid cu 5 – 0 și s-a calificat în finala de la Barcelona.

La televizor emisiunea începe la 19.00 cu Telejurnal. Apoi la 19.25, Agricultura – programe prioritare. La 19.45 se transmite Din cronica luptei patriotice, revoluționare. Forța unității de acțiune a clasei muncitoare – documentar (color). Urmează, la 20.05 Laureați ai Festivalului național Cântarea României. Satul și orașul în cântec și versuri (color). La 20.25 Tribuna experienței înaintate.(color). La 20.45 Film artistic în serial (color) Ciprian Porumbescu. Producția a Studioului cinematografic București. Cu Vlad Rădescu, Tamara Crețulescu, Emanoil Petruț etc. Scenariul și regia Gheorghe Vitanidis. La 21.50 Telejurnalul și la 22.00 se închide programul.

La Filarmonica George Enescu, pe scena Ateneului Român, are loc Concertul simfonic dirijat de Emil Simon. Solist: Rudolf Kerer (URSS). La Opera Română, Concert extraordinar canto-balet. La Teatrul de Operetă, Victoria și al ei husar. La Teatrul Național în Sala Mare: Moștenirea. În Sala Amfiteatru: Torquato Tasso. La Teatrul Mic, Ivona, principesa Burgundiei. La Teatrul Foarte Mic: Bătrâna și hoțul. La Teatrul de Comedie: Când comedia era rege. La Teatrul Nottara (sala din bulevardul Magheru): Într-o dimineață iar la Sala Studio, Cuibul. La Teatrul Giulești, sala Majestic, Arta conversației. Teatrul satiric-muzical C. Tănase a pus în scenă la sala Savoy spectacolul Savoy, Savoy iar în sala Victoria Cavalcada râsului.

Multimedia

5 lucruri despre Auschwitz
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:58 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG