Marți 21 februarie 1989
Soarele răsare la ora 7.06 și apune la ora 17.53. Vremea va fi caldă. Cerul, temporar acoperit în centrul și nord-estul țării unde cad precipitații slabe sub formă de ploaie. Pe alocuri în vestul și în centrul țării, ceață. La munte, lapoviță și ninsoare și tot la munte vântul va atinge viteze de peste o sută de km pe oră. Temperaturile maxime sunt cuprinse între 6-16 grade iar cele minime (nocturne) între minus două și opt grade.
Mihai Cucu, fotoreporter la Scânteia tineretului și om de încredere, a avut o sarcină importantă: a trebuit să scrie un reportaj despre raionul de confecții-tricotaje din complexul comercial din orașul Scornicești. Se afla acolo cumva din întâmplare (deși nimeni nu ajungea din întâmplare în Scornicești) și întâmplarea a fost cea care „i-a întins o mână de ajutor.” Pe când admira la standul de confecții-tricotaje „modul modern de prezentare a mărfurilor, prin diversitatea și varietatea lor, fac cunoștință cu tovarășul Stanciu Ion” care, pentru că ziaristul vrea să cunoască meșterii de la Întreprinderea Prestări Servicii în Industria Mică, aparținând de Consiliul Popular Scornicești, „ale cărei produse le admirasem” se oferă să-i fie călăuză. În treacăt fie spus, din întâmplare, călăuza era chiar maistru principal în întreprinderea cu pricina. Îl introduce de îndată în atmosfera „febrilă de lucru specifică aici” în întreprinderea unde lucrează vreo 700 de angajați și alți 350 de membri cooperatori. Mica afacere a consiliului popular din fostul cătun natal al lui Ceaușescu prospera: 90% din producție era exportată „neexistând obiecții în privința calității.” Ei speră să diversifice producția și să mărească exporturile, iar ziaristul este în continuu extaz: „Că acest lucru se va înfăptui, te poți convinge dacă privești cu atenție în jurul tău la tot ce au realizat acești minunați oameni ce prin munca lor au schimbat imaginea vechiului Scornicești cu cea a unui centru în plin dezvoltare, în care toți locuitorii își găsesc un cadru optim pentru împlinirea noilor lor personalități.”
Românii au ales. Nu toți, doar cei din Măgurele și cei din Petroșani, unde au avut loc pe 19 februarie alegeri parțiale pentru doi deputați în Marea Adunare Națională. Comisia Electorală Centrală a verificat lucrările comisiilor electorale în circumscripțiile cu pricina, corectitudinea alegerilor, numărătoarea voturilor, hârțogăraia de rigoare și a constatat că alegerile s-au desfășurat conform Legii electorale a RSR: „Pe buletinele de vot a fost înscris câte un candidat al Frontului Democrației și Unității Socialiste în fiecare din cele două circumscripții electorale.” Democrația ceaușistă în acțiune! Fiind doar doi candidați pe două locuri nu e de mirare că au fost aleși. În Petroșani, Hunedoara, s-au prezentat la vot 99,99% și pentru candidatul propus au votat 99,98% dintre alegători. Astfel că „tovarășul Catargiu Irimie, membru al CC al PCR, ministrul minelor, a fost ales deputat în MAN.” În circumscripția 35 Măgurele, s-au prezentat la vot tot 99,99% dintre alegători iar pentru candidatul propus au votat 99,75%. Așa a fost ales deputat în MAN general-maior Gușă Ștefan, membru al CC al PCR, prim-adjunct al ministrului apărării naționale, șef al Marelui Stat Major. Rezultatul alegerilor urmează să ajungă la Comisia de validare a MAN.
I. Stănescu explică de ce e ”partidul centrul vital, factorul dinamizator al dezvoltării societății socialiste”. Suntem în faza finală a înfăptuirii obiectivului strategic stabilit de Congresul XIII, spune politrucul: trecerea la stadiul de țară socialistă mediu dezvoltată. „La 45 de ani de la victoria revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă și 41 de ani de la trecerea la construcția socialistă în România, bilanțul general al drumului parcurs, al realizărilor conferă deplină încredere n capacitatea orânduirii noi de a soluționa în mod superior problemele dezvoltării” etc.etc. și nu poate face asta decât având la butoane partidul unic. De aceea „putem afirma, pe baza realităților (...) că fără existența unității clasei muncitoare, fără un partid unic al acesteia - Partidul Comunist Român - nu am fi putut obține marile realizări pe calea făuririi societății socialiste.” Așadar, în cosmosul comunist, departe de a domni haosul, partidul reprezintă, după cum spune Ceaușescu, citat la tot pasul de I. Stănescu, „nucleul în jurul căruia gravitează întreaga societate și de la care radiază energia și lumina ce pun în mișcare și asigură funcționarea întregului angrenaj al orânduirii socialiste.”
Florica Ichim face, cu titlul „Experiențe valoroase în antrenarea întregului potențial creator”, o evaluare a etapei de masă a Festivalului național „Cântarea României.” E important s-o facă, pentru că „de la ediție la ediție, Festivalul ... aduce în lumină noi și noi talente, confirmă sau reconfirmă valori, lărgește cadrul emulativ și tensionează o atmosferă de creație în toate localitățile” toate acestea fiind rodul unei „democrații efective, care asigură accesul maselor populare la conducerea întregii activități politice, economice și sociale”, o materializare a acestui control de masă concretizându-se „și sub forma accesului la cultură, știință și artă, la creație și interpretare, făcând astfel din fiecare cetățean al țării un factor activ al dezvoltării materiale și spirituale.” Iată, de pildă, în Brașov ce a însemnat în cifre și emoții reportericești lozinca „țării cât mai mulți artiști” și faza de masă a Cântării României. „(...) la declanșarea etapei de masă a celei de a VII-a ediții au luat startul 4002 formații, cercuri și cenacluri de creație, adică 70 000 de artiști amatori, ceea ce reprezintă, față de ediția precedentă, o creștere cu 471 formații și cercuri de creație și cu peste 9500 de artiști amatori.” În cadrul Consiliilor Unice Agroindustriale de Stat și Cooperatiste din Brașov, s-au desfășurat dialoguri cultural-artistice „care au însumat peste 100 de spectacole (cu 80 000 de spectatori),” 92 de expoziții „cu caracter complex (realizări din activitatea economico-socială de pe raza comunei, artă populară, artă plastică, decorativă și foto).” Însă toată omenirea aceasta creatoare nu s-a manifestat haotic, dat fiind faptul că partidul e centrul vital al societății și far călăuzitor al artiștilor: „Principala noastră preocupare a fost de a integra și materializa, în toate manifestările politico-educative și cultural-artistice, tezele și ideile formulate de secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu” pentru ca astfel aceste dialoguri să aibă un bogat conținut „militant-revoluționar, aducând în scenă munca plină de abnegație a harnicilor cooperatori de pe meleagurile județului(...)” după cum spune Aurica Borcea, directoarea Centrului județean de îndrumare a creației populare.
Ceaușescu îi scrie o telegramă frățească lui Robert Mugabe, președinte și prim-secretar al Partidului Uniunea Națională Africană Zimbabwe - Frontul Patriotic, președintele Republicii Zimbabwe, ca să-l felicite de ziua lui de naștere. „Exprim convingerea că, acționând pe baza acordurilor și hotărârilor pe care le-am convenit împreună, raporturile de strânsă prietenie și cooperare rodnică statornicite între partidele și țările noastre se vor dezvolta și diversifica tot mai mult în interesul celor două popoare, al cauzei păcii, înțelegerii și colaborării internaționale.” Încheie telegrama urându-i multă sănătate și fericire „iar poporului zimbabwean prieten prosperitate și progres continuu”.
Mircea Zaciu își așteaptă, în continuare, corespondența care nu sosește. „Plângându-mă lui C. (vizitatorul meu de ieri), îmi spune că un amic a pățit la fel și, fiind în bune relații cu dirigintele poștei, s-au dus să i se plângă. Iar acela le-a replicat cinic:„Să fie clar: ce trebuie să primești, primești, ce nu trebuie, nu primești.” Apoi povestește un nou scandal „la Dacia, cu un roman al lui Cornel Cotuțiu, în urma unui denunț la foruri, anchetă, deplasarea uni reprezentat al Consiliului Culturii etc. Denunțul scoate din context frânturi de frază și acuză autorul de atitudini dușmănoase, se pare că e mâna lui Vaida&Rebreanu, reveniți la ofensivă.”
Victor Felea: „Singura specie publicistică de care aș mai fi tentat e înjurătura (adică pamfletul sau diatriba). Dar există și aici un pmpediment, Nu mă mai mulțumesc înjurătura de... sertar, în contextul în care în atâtea alte părți ale globului se scriu și se publică (remarcabil formulate) articole virulente care îmi fură, unul după altul, toate subiectele.”
Oamenii vând „Casă mare, două intrări, trei dormitoare, sufragerie 32 m, două băi, boiler electric, încălzire lemne sau motorină, loc garaj, prin schimb două-trei camere, bloc central, etaj inferior”; „Casă localitate rurală 50 km de capitală: dormitor de epocă, diverse casnice” ; „Dormitor, birou, fotolii, măsuțe stil florentin, console, piedestale, mini linie Crown, stereo radio amplificare, casetofon, două boxe 20W, detrașabile, metal, dolby, excepțională”; „Dormitor furnir nuc, sufragerie Ruxandra, aspirator Buran, galerii, covoare, lustre, diverse obiecte casnice, combină Crown”; „Analizor foto, pui Tekel cu păr lung, televizor Opera”; „Dormitor Lucian nou, divers mobilier, frigider, televizor, sobă Vesta.” Administrația Patriarhală scoate la concurs un post de dactilografă principală II, cu dactilografiere în două limbi moderne de circulație.
La televizor emisiunea începea la 19 cu Telejurnalul. Apoi, emisiunea Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste (color) Dezvoltarea respectului față de avutul obștesc. La 19.40 emisiunea Industria - programe prioritare, iar la 20.00 Teatru TV (color) Copiii noștri vin acasă, de Dan Tărchilă. Premieră pe țară. Regia artistică: Olimpia Arghir. La 21.10 Drumul belșugului (color), urmată de documentarul Din frumusețile patriei (color). La 21.50, Telejurnal și zece minute mai târziu, programul se închide.
La Opera Română, Don Pasquale. La Teatrul de Operetă: Logodnicul din lună.
La Teatrul Național, reprezentație cu Harap Alb (Sala Mare), Campionul (Amfiteatru). Floarea de cactus, la Nottara (Sala Magheru). La Teatrul Mic se joacă Coriolan iar la Teatrul Foarte Mic, Bărbatul și... femeile. La Teatrul Giulești se pune în scenă Medalionul de argint (Sala Majestic) La Țăndărică se joacă Elefănțelul curios și O fetiță mai cu moț pune-un căpcăun la colț. Ansamblul Rapsodia Română pune în scenă spectacolul Dacă e marți, e spectacol. La Circul de Stat, Stelele circului.
La cinema rulează De ce are vulpea coadă, Chirița în Iași, Aripi de zăpadă, Moromeții, Expediția, Cine ești, călărețule, Substituirea, Unde este un „nofolet”, Oricare față iubește un băiat, O farsa pentru cuscru, Sora 13, Zece negri mititei.
