Miercuri 21 iunie 1989
Soarele răsare la ora 5.31 și apune la ora 21.03. La 12.53 are loc solstițiul de vară, începutul verii astronomice. Vreme în general instabilă cu cer temporar noros. Cad ploi mai ales sub formă de averse însoțite de descărcări electrice în cea mai mare parte a țării. Izolat, grindină. Pe alocuri, în vestul și nordul țării, se vor acumula și peste 25 de litri/ m2. Temperatura maximă se va situa între 18 și 26 de grade iar minimele nocturne între opt și 18 grade.
Comitetul foștilor luptători și veteranilor de război împotriva fascismului trimite o telegramă indignată pe adresa lui Nicolae Ceaușescu, în legătură cu „manifestările intolerabile, provocatoare de la Budapesta.(...) În numele tuturor celor care au înfruntat închisorile și lagărele în anii regimului burghezo-moșieresc pentru activitatea lor revoluționară, patriotică, antifascistă, a celor ce au sângera pe câmpul de luptă pentru zdrobirea horthyștilor și hitleriștilor și eliberarea de ciuma brună a României, Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei (...) înfierăm cu toată indignarea toleranța cercurilor ungare care au facilitate asemenea manifestări și condamnăm cu tărie aceste acțiuni intolerabile.” Folosind frazeologia specifică, cea la care a recurs și Ceaușescu de nenumărate ori și o va mai face în decembrie, la declanșarea protestelor anticomuniste, foștii luptători pe frontul antifascist spun că sunt mâhniți că reacționarii maghiari s-au folosit de ocazie pentru organizarea unor manifestări fățiș antiromânești „cu participarea unor elemente declasate, legionare, fasciste, care și-au găsit adăpost și azil în Ungaria sau venite din alte țări.” Ar fi vorba despre elemente dușmănoase care au fugit din țară „de mânia poporului român pentru crimele săvârșite și nu se pot împăca la gândul că România a urcat și urcă trepte tot mai înalte spre culmile civilizației socialiste și comuniste” mai ales după alegerea lui Ceaușescu în fruntea partidului, la Congresul al IX-lea. Apoi îi îndeamnă pe ungurii să se întrebe „ce înseamnă cei peste 42 de mii de români morți pentru eliberarea patriei lor, cât a valorat ajutorul în alimente, îmbrăcăminte și protecție pe care l-au primit atunci, cine a trecut cu vederea atrocitățile înfăptuite în nord-vestul României de trupele și administrația horthystă.” Spunând că acum, ca și atunci, sunt mânați de glasul rațiunii să lupte „împotriva uneltirilor anticomuniste, antiromânești, fasciste din Ungaria”, îi promit lui Ceaușescu, că vor milita „neobosit pentru popularizarea glorioasei istorii a partidului și poporului nostru, pentru înfăptuirea întregii politici interne și externe al cărei ctitor și strateg genial sunteți dumneavoastră, erou între eroii neamului românesc, personalitate de excepție a lumii contemporane.” Eroii neamului îi promit se vor înrola și ei, cei mai vârstnici ostași ai partidului și țării, „îndeosebi în activitatea cetățenească și educativă ce se desfășoară sub conducerea organizațiilor de partid în localități și cartiere, pentru formarea omului nou, luptător conștient și activ pentru dezvoltarea” patriei și fericirea întregului popor.
Nimeni nu va clinti poporul în hotărârea sa de a apăra valorile supreme ale socialismului
Subiectul e dezbătut și de istoricii Ștefan Pascu și Ștefan Ștefănescu, academicienii de curte ai lui Ceaușescu, gata mereu să dea o explicație istorică protocronismului și excepționalismului românesc ceaușist. Aceștia spun că își dau seama, istorici fiind, că „faptele, precum și declarațiile unor participanți sunt în profundă contradicție cu interesele generale ale socialismului și reprezintă o serioasă amenințare la adresa stabilității și păcii în această regiune a Europei.” Atacurile anticomuniste care au avut loc pe 16 iunie la Budapesta ar aminti, opinează cei doi, de cele mai negre zile ale fascismului. Au fost atacuri directe împotriva orânduirii socialiste și a Partidului Muncitoresc Socialist Ungar, oamenii au fost îndemnați să-l desființeze pentru că era considerat, după cum spuneau unii manifestanți, „un obstacol” în cale mult trâmbițatelor proiecte reformatoare. „Nu au lipsit nici incitările la revanșă, la zdrobirea comunismului, sub amenințarea că, în caz contrar, poporul ungar va avea parte de noi morminte, atacurile la adresa orânduirii socialiste, a unor țări socialiste, a Tratatului de la Varșovia.” La fel de îngrijorător, spun cei doi istorici, este faptul că „cercurile reacționare maghiare” s-au folosit de acel moment pentru a lansa „o nouă provocare antiromânească”, lăsând să vină la acea manifestație și elemente „declasate, legionare, fasciste.” Apoi își explică vehemența deloc academică spunând: „Ca istorici, cu respect pentru patrimoniul sacru al trecutului, din care se alimentează conștiința și demnitatea unei națiuni, nu putem fi indiferenți la încălcarea grosolană a principiilor care trebuie să călăuzească relațiile între state suverane, mai ales când ele sunt și vecine.” Și continuă tot așa pe încă două coloane încheind la climaxul vehemenței:„ Nimic și nimeni nu va abate [poporul român] de la această cale, nimic nu-l va clinti în hotărârea sa de a dezvolta și apăra principiile și valorile supreme ale socialismului, cuceririle sale revoluționare, de a trăi în demnitate, liber și independent, de a fi stăpân pe destinele sale.”
Scânteia citează copios agenția TASS în legătură cu evenimentele de la Budapesta care reprezenta punctul de vedere al puterii de la Kremlin: „Cuvântările reprezentanților forțelor de opoziție, în contrast cu spiritul însuși al atmosferei funerare, s-au concretizat în atacuri vehemente la adresa PMSU, a URSS a socialismului și a angajamentelor internaționale ale R.P. Ungare, provocând îngrijorare atât în Ungaria cât și în alte țări socialiste.(...) Nu poate fi minimalizată nici importanța declarațiilor veninoase ale luptătorilor împotriva dictaturii comuniste.(...) Subminarea toată a pozițiilor PMSU în cadrul societății, retragerea din această țară a trupelor sovietice aflate acolo în cadrul acordurilor și angajamentelor asumate prin Tratatul de la Varșovia și, în același timp, învinuirea URSS pentru toate problemele economice și paginile tragice ale istoriei ungare – iată principalele obiective urmărite de o serie de grupări alternative și de opoziție.” Însă, oftează ușurați informatorii de la TASS, din fericire aceștia nu sunt decât o minoritate nereprezentativă: „Majoritatea covârșitoare a populației țării se pronunță pentru prietenia și alianța cu URSS.”
Încă se mai serbează a patruzecea aniversare a înființării Organizației pionierilor, ocazie cu care gazetarii de la Scânteia fac o scurtă trecere în revistă a activității Caselor pionierilor și șoimilor patriei din mai multe orașe. Încep cu cercul de artă plastică din fosta capitală valahă, Târgoviște. În operele micuților, îndrumați pe drumul cel luminos al comunismului de diverși metodiști și profesori, sunt abordate teme artistice majore cu o înduioșătoare gravitate copilărească.” În primul rând, voievozii care au făcut fala patriei, „chipuri de bărbați, dârze și demne, ce degajă o căldură umană aproape materială, pentru care micii artiști nutresc, se vede vine, prețuire și admirație.” Dar educația celor mici nu se oprește nici pe departe la evocare înaltelor fețe istorice: „copiii învață în cercuri tehnico-aplicative, de dezbateri politico-ideologice, prin intermediul vizitelor la obiective industriale și întâlniri cu muncitori fruntași că a te arăta demn de gloria marilor înaintași (...) înseamnă a-i spori bogăția și frumusețea prin muncă fără preget, prin acte de creație materială și spirituală.” La cercul de fotografie expoziția este dominată de ilustrații care-i reprezintă pe pionieri la Combinatul de oțeluri speciale, cu căscuțe de oțelar pe care, asistând la elaborarea „Șarjei pionierilor” din fierul strâns de ei. Într-o altă imagine, ei discută cu un muncitor sau adunând spicele de pe urma combinelor. La Zalău, spune Rodica Fanca, directorul Casei Pionierilor, „ponderea activităților menite să contribuie la dezvoltarea sentimentului patriotic, la creșterea, educarea și formarea pionierilor în spiritul dragostei față de patrie și popor (...)o dețin cele circumscrise în acțiuni complexe „Patrie română, țară de eroi” și „Tot înainte”, la care se adaugă cele desfășurate sub genericele „Suntem urmașii unui popor eroic”, „Pionieri în anii de lumină”, „Ștafeta generațiilor”, „Cinstim patria, partidul și poporul.” Cooperează din plin și fructuos cu muzeul județean de istorie și artă. Organizează excursii și vizite de documentare pe platformele industriale, în unitîți agricole sau la monumentele istorice din județ. La monumentul lui Mihai Viteazul de la Gorăslău, pionierii au realizat „un moment de înaltă vibrație patriotică, prezentând creații ale cenaclului literar propriu Vlăstare de lumină.” De altfel, pionierii care sunt înscriși la Casa pionierilor din Zalău sunt nelipsiți la toate serbările omagiale sau din spectacolele organizate la nivelul județului. La mare preț sunt dezbaterile, mesele rotunde întâlnirile cu activiști de partid și de stat, conducători de unități, cu muncitori fruntași din diferite domenii.” La fel de importante, spun gazetarii Scânteii, sunt și acțiunile complexe de educație materialist-științifică. În Tulcea, de exemplu, există „un program bogat de educație materialist-științifică a pionierilor și șoimilor patriei.” Mauriciu Niculescu, președintele Consiliului județean al pionierilor din Tulcea spune că „prin conținutul lor, activitățile pionierești urmăresc lărgirea orizontului științific al copiilor, contribuind la cunoașterea, înțelegerea și însușirea concepției științifice asupra lumii.” Teme de dezbatere: Formarea universului, geneza pământului – mit și adevărat”; „Cunoașterea și ocrotirea plantelor rare din județul Tulcea”; „Apariția vieții și a omului pe pământ”; „Disputa dintre știință și religie”. Cu toate, se spune, s-au bucurat de o largă participare și de un substanțial ecou educativ. „Căutăm modalități noi pentru a da un caracter mai atractiv acțiunilor noastre de educație materialist-științifică, organizându-le în cadrul unor drumeții, excursii, vizite la monumente istorice și de artă, în mijlocul naturii,” mai spune activistul tulcean.
La concursurile școlare, concurenții nu pot să-și susțină oral lucrarea
Într-o evaluare făcută puzderiei de concursuri școlare apărute în ultima vreme, Sorin Preda scrie în Scânteia tineretului că „din păcate, unele dintre ele au început deja să se îndepărteze de spiritul și rațiunea care le animă.” Asta pentru că în copleșitoare proporție concursurile sunt câștigate de cine trebuie. „Cum se explică faptul că majoritatea premiilor unui concurs pe meserii se acordă preferențial și invariabil în primul rând gazdelor? Cum e posibil ca un concurs să acorde cam tot atâtea premii câți concurenți sunt? Nu cumva orgoliul profesorilor sau al școlii, pe care elevul o reprezintă, a început să se substituie discret participanților?” Și apoi povestește o experiență personală: a participat ca observator la o sesiune de comunicări științifice a elevilor. Nu s-au făcut presiuni asupra obiectivității de apreciere a membrilor juriului „în schimb am putut constata un alt fenomen – și anume incapacitatea (totală sau parțială) a concurenților de a-și susține oral lucrarea, de a răspunde unor întrebări legate de domeniul abordat. Nu vrem să facem proces de intenție nimănui ori să refuzăm scuza atenuantă a emoțiilor, dar devenea tot mai clar pentru cei de față că anumite lucrări prezentate în concurs aparțineau mai degrabă profesorului coordonator decât elevului.” În felul acesta, avertizează jurnalistul, se va ajunge ca toate concursurile școlare să fie niște simple competiții între profesori cu ajutorul pasiv și terifiat al elevilor. Concluzia? Fără corectitudine, ideea de competiție dispare. Concursul este la urma urmei un joc serios. Totul e să-i respectăm regula. Altfel, o victorie nemeritată nu face nici cât o înfrângere rușinoasă.” Într-o societate în care meritul se baza pe decizii de sus în jos, pe statistici greșite, raportări false, competiții trucate, pe favoritisme și nepotism, asemenea vorbe erau curajoase pentru că, extrapolate, puteau explica funcționarea întregului stat.
Manifestarea metodico-științifică de dezbateri, comunicări și referate „Creativitatea și eficiența în învățământ” ediția a IV-a, care a avut loc la Iași s-a ocupat intens de rolul cadrelor didactice în formarea omului nou, scrie Vasile Iancu în România liberă. Tema acestei ediții (inclusă în Festivalul național Cântarea României și organizată de Ministerul Educației și Comitetul Uniunii Sindicatelor din învățământ, știință, cultură, poligrafie, presă și edituri a fost „Educația prin muncă și pentru muncă a tinerei generații, integrarea învățământului cu cercetarea științifică, producția și practica social-politică – proces revoluționar de înnoire și modernizare a școlii românești” și toți participanții au spus repetat că manifestarea se desfășoară în lumina tezelor și aprecierilor lui Nicolae Ceaușescu, „a îndrumărilor de înaltă competență de care beneficiază acest domeniu din partea tovarășei academician doctor inginer Elena Ceaușescu” în ceea ce privește complementaritatea educației cu producția și a învățăturii cu munca, un concept modern, „definitoriu pentru școala românească, fundată pe baze noi, revoluționare.” Au prezentat lucrări la această acțiune peste șase sute de cadre didactice și specialiști din toate tipurile de învățământ din toate județele țării în fața altor mii de cadre didactice în plen și pe secțiuni. „Din numeroasele intervenții au reieșit cu pregnanță preocupările asidue ale tuturor factorilor ce coordonează învățământul pentru asigurarea condițiilor și cadrului organizatoric necesar participării cadrelor didactice, elevilor și studenților la ampla activitate de modernizare a tehnologiilor didactice, de realizare a unei strânse legături și continuități între instruire, educare, cercetare și producție.
Sunt evidențiate întreprinderile fruntașe în producție pe primele cinci luni ale anului. Aceste întreprinderi era aspirante la titlul de Erou al Muncii Socialiste. La extracția cărbunelui din subteran pe primul loc e Întreprinderea minieră Lonea, jud Hunedoara. La producția de energie electrică pe bază de cărbune, Între Întreprinderea Electrocentrale Oradea. La extracția țițeiului, Schela de producție gaze naturale Târgu Mureș. La industria mașinilor de ridicat, material rulant, construcții navale, echipament aeronautic, Întreprinderea de Construcții aeronautice, Ghimbav, jud. Brașov. La electronică și tehnică de calcul, Întreprinderea Electroaparataj, București, la rafinării Progresul Ploiești. În domeniul alimentar (morărit și panificație) Întreprinderea de morărit și panificație Dâmbovița. În agricultura de stat: Întreprinderea avicolă de stat Bacău. În industria textilă – bumbac, Întreprinderea textilă Firul Roșu, Tălmaciu, jud. Sibiu, iar în industria tricotajelor, Întreprinderea Firul Roșu, Arad.
Se fac angajări: „Institutul de Economie Mondială încadrează conform legii dactilograf principal și dactilograf. Solicitanții trebuie să aibă domiciliul stabil în București”, „Uniunea artiștilor plastici organizează concurs pentru ocuparea postului de șef birou investiții-aprovizionare. Candidații trebuie să aibă studii superioare tehnice sau economice și opt ani vechime în specialitate.”
S-a încheiat campionatul Diviziei A de fotbal și Steaua este din nou campioană. Ea a fost neînvinsă după o sută de meciuri de campionat.S-a impus, de altfel, nu doar pe plan intern, ci și internațional, ajungând în finala „Cupei campionilor europeni”, o cupă pe care o mai câștigaseră cu trei ani înainte. Pe locul doi s-a clasat Dinamo iar pe trei Victoria. Mateuț este noul golgeter al campionatului și al Europei, pe locul doi se află Coraș și pe trei – Hagi.
Turneul internațional de tenis de la Sofia s-a încheiat cu victoria lui Răzvan Itu la proba de simplu în fața danezului Thomas Sorenssen și cu cea a echipei de dublu formată din Florin Segărceanu și George Cosac în fața polonezilor Lech Sidor și Tomas Ivanski.
La concursul internațional de lupte libere de la Skoplje, sportivul Romică Rașovan a câștigat locul întâi la categoria 48 kg. Tot pe cea mai înaltă treaptă a podiumului a urcat și Constantin Corduneanu la categoria 52 kg.
De vânzare: „Statuete vechi semnate, rame tablouri, vaze porțelan, obiecte decorative metal, porțelan, lemn exotic, bibliotecă completă”; „Walkman Recorder, aparat foto automatic, stilou Sheaffer, aparat ras Philips, magnetofon Unitra nefolosit, minimașină spălat în garanție, decorațiuni Persia, televizoare Opera, Diamant, adaptat video în garanție, farduri, podoabe, fustă piele, rochii tineret ocazii. Cumpăr televizor color”; „Player Samsung, fabricație 1987, elemente caroserie Dacia 1100, cort deosebit trei persoane”; „Congelator 120 litri, aragaz voiaj, două ochiuri inclusiv două butelii cinci litri și ceas absolut noi”; „Pui dog german, mascul, arlechin”; „Mobilăm, veselă, radio VEF, frac, jardinieră, lampadar, diferite obiecte”; „Predau contract (vând, eventual schimb) apartament trei camere confort I Bujoreni. Apartament două camere, Drumul Taberei Wartburg 312, piese schimb, bibliotecă Dana, dormitor, șifonier două uși, televizor Sport, sobă petrol-cuptor, haină bărbătească 54 piele, diverse obiecte electrocasnice”
La televizor programul începe la ora 19 cu Telejurnalul. Apoi la 19.25, Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu – program de muncă și acțiune revoluționară. La 19.50, Industria – programe prioritare La 20.10, Trăim decenii de împliniri mărețe. Emisiune literar-muzical-coregrafică. La 20.35, Mândria de a fi cetățean al României socialiste. Însemne ale vredniciei. La 20.50 Din marea carte a patriei. Primăvara pe Crișul Repede. Reportaj. La 12.10, Înalta răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României. Puternica afirmare a responsabilității sociale a tinerei generații în sistemul autoconducerii muncitorești. La 21.30, Te cântăm, iubită țară! Muzică ușoara românească. La 21.50, Telejurnal iar la 22.00, programul se închide.
În Sala Studio a Ateneului Român, Recital de pian Clementina Ristea. La Muzeul de Artă al RSR (Sala Mică a Ateneului|), Recital vocal-instrumental, La Teatrul de Operetă spectacol cu Silvia. În Sala Mare a Teatrului Național, Mobilă și durere, pus în scenă și jucat de actorii de la Teatrul Național Craiova. În Sala Amfiteatru a Naționalului se joacă Drumul singurătății iar în Sala Atelier, Ultimul set. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra (sala din Schitu Măgureanu) Prof. dr. Omu. La Teatrul Mic, Mitică Popescu. La Teatrul Foarte Mic, Bărbatul și... femeile. La Teatrul Giulești (sala Majestic) Așteptam pe altcineva. La Ion Creangă: Muzicanții veseli. La Teatrul satiric-muzical Constantin Tănase: Concert de muzică rock cu formația Compact.
Facebook Forum