Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 22 mai 1989


Ceaușescu nu scăpa nicio ocazie să se afișeze cu copiii. 1 Mai 1979 - Ceaușescu se prinde în hora entuziastă a copiilor şi tineretului. Fototeca online a comunismului românesc; cota:60/1979

Luni 22 mai 1989

Soarele răsare la ora 5.41 și apune la ora 20.44. Vremea este mai rece ca în ziua precedentă, mai ales în nordul și estul țării. Cerul este temporar noros, va ploua sub formă de averse cu descărcări electrice în sud, est și în centrul țării. Maximele termice se vor situa între 14 și 24 de grade. Minimele termice nocturne vor fi cuprinse între patru și 14 grade.

Dumitru Mihalache, corespondent voluntar pentru presa centrală, scrie cum au reușit cetățenii maturi să-i facă pe școlarii și preșcolarii din Deva să participe la „înfrumusețarea spațiului” de pe lângă blocurile unde locuiesc. „Am apelat la copii în vederea îngrijirii și amenajării spațiilor verzi. Răspunsul a venit nu numai de la copiii din blocul nostru, ci și de la vecinii lor. Cu toții au participat la curățenia și îngrijirea spațiilor verzi la blocul K3. Micii locatari s-au constituit în grupul numit „Lăstarii”. Datorită lor am reușit să păstrăm iarba din spațiul verde necălcată iar florile și arborii sunt bucuria muncii lor. Mă uit la ei cum se îngrijesc de pomi și flori, cum își iau munca în serios și mă gândesc la oamenii de mâine. Ei vor fi aceștia și, sigur, vor deveni oameni de nădejde ai țării.”

Copiii sunt pregătiți pentru viitorul de aur

Georgeta Antohe, inspector general la Inspectoratul școlar al județului Galați, i se laudă lui Viorel Chiurtu de la România liberă cu acțiunile întreprinse de consiliile populare pentru a crea „condiții dintre cele mai bune desfășurării procesului instructiv-educativ” în rețeaua școlară din județ. Pentru aceasta au aplicat, desigur, Programul pentru asigurarea forței de muncă, dezvoltarea învățământului și perfecționarea continuă a pregătirii cadrelor în perioada 1986-1990, platforma ideologică a dezvoltării educației și cercetării. Ținând cont de parametrii politicii demografice și de necesarul de forță de muncă pe ramuri de activitatea și în profil teritorial au fost reabilitate și consolidate aproape 150 de școli și au fost dotate „corespunzător” laboratoarele, atelierele, cabinetele și microîntreprinderile din școlile gălățene unde se poate asigura o mai strânsă „legătură a cercetării științifice cu producția de bunuri materiale, cadru propice pentru promovarea noului în procesul instructiv-educativ. ” În tot județul erau 252 de ateliere și 242 de laboratoare și cabinete școlare. Copiii sunt pregătiți pentru viitorul de aur. Ar vrea să mai facă niște licee agricole prin comunele din județ, să nu mai trebuiască să părăsească elevii vatra satului astfel că munca obligatorie la câmp la CAP, să se numească practică productivă, nu sclavaj. Întreprinderile din școli au făcut bani buni la buget: cadrele didactice au realizat (ajutate și de elevi) teme de proiectare și cercetare în valoare de peste unsprezece milioane de lei la care se adaugă producția globală anuală a elevilor în atelierele școlare de peste douăzeci și patru de milioane de lei. La comitetul județean de partid și la inspectorat s-a decis să se introducă predarea noțiunilor de informatică în toate unitățile liceale din județ. Vor să doteze toate unitățile școlare cu microcalculatoare și să organizeze cercuri și cabinete de informatică. Asta după ce-și fac planul în microîntreprinderile din școală. Firește, toate reușitele sunt dedicate celebrării a 45 de ani de la „revoluția de eliberare națională și socială etc.etc.” și celui de-al XIV-lea Congres PCR, evenimente în cinstea cărora și-au propus să continue „cu o eficiență sporită procesul de modernizare și înnoire a bazei didactice materiale a învățământului în așa fel încât elevii să se încadreze cât mai bine pregătiți în activitatea economico-socială pe care o desfășoară întregul nostru popor.”

Pentru că „partidul și statul nostru manifestă o preocupare constantă pentru viitorul patriei, pentru asigurarea unei generații tinere, viguroase, care să continue să perpetueze viața, mersul spre progres al poporului nostru”, după cum scrie Mircea Scripcă de la România liberă, se fac pregătiri înfrigurate în prezilele sărbătoririi Zilei internaționale a copilului. Căci copiii se bucură în România „de condiții deosebite de viață (sunt înconjurați cu dragoste de întregul nostru popor)”, tocmai datorită grijii „deosebite” pe care le-o acordă cei doi Ceaușești plus activul de partid și de stat. Doar sunt „viitorul de aur al țării”, viitorii oameni noi! Pregătirile pentru ziua de 1 iunie nu mai sunt un secret. Ecaterina Tofili, director adjunct în Ministerul comerțului interior, spune că oamenii muncii din comerțul socialist transpun în practică „importante orientări și sarcini date de conducerea superioară de partid” pentru a asigura aprovizionarea rețelei comerciale „cu un fond sporit și diversificat de produse destinate copiilor.” Pentru a face față valului de mărfuri destinate copiilor, rețeaua de centre comerciale axate pe vânzarea articolelor pentru copii a sporit an de an și a ajuns, în 1989, la peste trei mii de unități. În noul centru civic al Bucureștiului, de pildă, se construia chiar în acele zile un magazin destinat produselor pentru copii (magazinul Junior). Dar și în alte orașe și localități ale țării. Pe piață, susține funcționara ministerială, din fructele și legumele furnizate de Întreprinderea de conserve Chiajna se comercializează creme și piureuri pentru copii de până la 18 luni. Ele conțin „principiile nutritive necesare creșterii și menținerii sănătății copiilor.” De asemenea, vor să diversifice articolele vestimentare destinate copiilor și să pună în vânzare și alte obiecte necesare acestora cum ar fi pătuțuri, țarcuri, măsuțe, scăunele și diverse piese de mobilier, „un sortiment variat de jucării, rechizite și alte articole destinate școlarilor, aparate, foto, diafilme, jocuri de șah, discuri etc.” De bază e rețeaua de magazine Materna care are 45 de unități în tot Bucureștiul, de pe Olteniței, până în Ghencea, și din Mihai Bravu până în Crângași,” după cum spune Smilona Chira, directoarea Întreprinderii de comerț Materna. Aici se vând obiecte vestimentare produse la Întreprinderea 1 Iunie (Timișoara), Carmen (București), Timpuri noi (Brașov) sau Argeșeana (Pitești). Materna va organiza începând cu 25 mai o „Lună a cadourilor” pentru copii, constând în expoziții cu vânzare și vitrine „cu teme adecvate.” Pentru a atrage atenția cumpărătorilor asupra noilor creații vestimentare pentru copii, se organizează „parade ale modei” la magazinele Materna din Calea Dorobanților și din strada Bărăție. Se va mai organiza și tradiționalul „Târg al jucăriilor” în „Orășelul copiilor” din Parcul tineretului, în Parcul Moghioroș din cartierul Drumul Taberei și la Salonul jucăriilor din cadrul magazinului Materna din strada Bărăției. Tot acolo copiii cu vocație artistică pot găsi un ”Colț al pictorului” unde vor fi expuse articole pentru toate gusturile pictorilor amatori: creioane colorate, acuarele, pensule, blocuri de desen și altele.

La Campionatele europene feminine de gimnastică care au avut loc la Bruxelles, Daniela Silivaș și Gabriela Potorac au câștigat medalii de aur la sol, respectiv la bârnă. Daniela Silivaș a câștigat și argintul la individual compus și paralele inegale și bronzul la bârnă iar Cristina Bontaș a luat bronzul la sol și sărituri.

Steaua a plecat la Barcelona unde miercurea următoare seara se desfășura pe stadionul Nou Camp finala Cupei Campionilor Europeni în care se confrunta cu campioana Italiei, A.C. Milan. Steaua câștigase în 1986 trofeul și era, prin urmare, pentru a doua oară în finală. Publicația franceză L`Equipe (citată în presa centrală) scria că „Steaua este o echipă minunată, care joacă ordonat, capabilă să facă un presing din care nu știi cum să scapi și iese la atac cu multă ușurință. Este una dintre cele mai bune echipe din Europa.” Din lot făceau parte toți cunoscuții (Lung, Dan Petrescu, Iovan, Bumbescu, Hagi Balint, Lăcătuș etc.) mai puțin Ilie Dumitrescu care, din pricina cumulului de cartonașe galbene, nu putea fi folosit în finală. Era, însă pe banca de rezerve, alături de Cristian Gațu, vicepreședintele clubului și Anghel Iordănescu, antrenorul Stelei.

La Minsk, în meciul retur pentru Cupa Campionilor Europeni la handbal masculin, echipa S.K.A. Minsk a învins echipa Steaua București cu 37 la 23 și a câștigat titlul. În meciul tur handbaliștii români câștigaseră cu 30 la 24. Cupa României la rugby, competiție care se desfășoară sub umbrela Daciadei, a fost câștigată de Dinamo București.

Andrei Partoș în topul muzical al revistei Săptămâna, la secția română îl plasează pe primul loc pe Adrian Daminescu și melodia Nu poți uita. Apoi, pe doi Gabriel Cotabiță cu melodia Noi rămânem oameni iar pe trei Dida Drăgan cu Stau pe o margine de lună. Urmează pe patru Mihai Pocorschi (Cântă), pe cinci Ricky Dandel (O zi frumoasă) și pe șase Mădălina Manole (O floare pentru mai târziu). La secția străină primul este Michael Jackson cu Leave Me Alone, urmat de Yazz cu Stand Up for Your Love Rights și Fine Young Cannibals, cu She Drives Me Crazy. Urmează în ordine Mike&The Mechanics (The Living Years), U2 (When Love Comes To Town) și Simple Minds (Belfast Child). La secțiunea de muzică populară conduce Tiberiu Crișan cu Multe doruri are omul, urmat de Lucreția Ciobanu și melodia ei Sună, codrule, și răsună. Apoi Flința Bogdan cu Siminocul, Victoria Darvai cu Cine ți-o pus nume dor și Ghiță Baciu, Fetele de la Cicir.

Se fac angajări: „Centrul de estetică a produselor industriei ușoare încadrează prin concurs sau transfer în interesul serviciului modelier confecții tricotaje de categorie superioară și șef biroul financiar-contabilitate”; „Ansambul artistic Rapsodia Română încadrează instructori organizatori spectacole, îngrijitoare, electroacustician, electrician iluminare scenă”; „Centrala vinificării, băuturilor diferite și produselor spirtoase din Calea Rahovei 137 încadrează de urgență inspector principal cu domiciliu stabil în București”. Un atelier autorizat de pe strada Nikos Beloianis face restaurare, completare lipsuri la obiecte: fildeș, porțelan, cristal, ramă (oglindă, tablou), expertize domiciliu.

De vânzare: „Oglindă, butelie aragaz, pat-studio, plapumă mătase lână, dulap vienez, masă Biedermeier, frigider mic, radio vechi, cântar, magnetofon Philips, lână saltea, puf pernă”; „Butelie 7 litri, reșou, aragaz voiaj 3 l, aparat portativ raze infraroșii-ultraviolete, marca Hanau, rotisor electric”; „Movilă, congelator defect, păpușă mare cap porțelan, aparat foto, albume pentru monezi, stilouri, obiecte casnice”; „Garnitură carpete manuale, covor, noi, model deosebit, aspirator Uralet, cântar, balansoar”; „Haină blană bizam măsură 46, butelie aragaz”; „Aparat foto Kiev, motor lemne Drujba tâmplărie, cositoare iarbă”; „Calorifer electric cu ulei, masă ovală de sufragerie, haine piele bărbătească și damă, aragaz, plită electrică”

Se cumpără: „Blue jeans, geacă piele 50-52 bărbătești, compleu piele 44 sau scurtă piele 46 damă, blue jeans copil 5-6 ani. Vând radiocasetofon stereo Sanyo nou”; „Garaj zonă Scala, compact disc Tehnics, chiuvetă inox, mașină spălat vase, imprimantă, coprocesor 8067 pentru calculator IBMPC”;„Casete audio, cassdeck, amplituner Delia, casetofon Spațial, Electronika 302, cap înregistrare Akai GXF”„Piei vulpe roșie”; „Fagot Monich, oboi Monich sau Sonora, clarinet Ubell (B) sistem Zigller numai noi. Aștept provincia. Aparat foto Pentacon Six TL, nou.”

Programul la televizor începe la ora 19.00 cu Telejurnalul și continuă la 19.25 cu emisiunea Localitățile țării în anul 45 al revoluției (color). Puternice centre economico-sociale. La 19.40 Știința pentru toți (color). La 20.05, Industria-programe prioritare. La 20.25 Tezaur folcloric. La 20.55 Democrația muncitorească-revoluționară în acțiune (color). Drepturi proclamate, drepturi fără garanții de exercitare. La 21.35 Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie. Versuri patriotice, revoluționare. (color) La 21.50, Telejurnal. Programul se închide la ora 22.00.

La Sala de concerte a Radioteleviziunii Române spectacol de muzică populară: Flori de cântec, flori de mai. La Teatrul de Operetă se cântă Văduva veselă. În Sala Mare a Teatrului Național, Rața sălbatică. În Sala Amfiteatru conferința Capodopere în dialog – Rembrandt – Van Gogh (prezintă Codruța Cruceanu). La Nottara, Necazurile unui îndrăgostit (sala din bulevardul Magheru) și Amintirile Sarei Bernhardt (Sala Studio). La Teatrul Mic pe afiș Cameristele iar la Teatrul Foarte Mic, Bătrâna și hoțul. Teatrul Giulești (Sala Majestic) găzduiește Teatrul Național din Tg. Mureș (secția maghiară) cu spectacolul Diogene câinele. La Ion Creangă se joacă Pistruiatul.

Este gala filmului Maria și Marea la Scala, Excelsior și Cultural. La celelalte săli, O vară cu Mara, Expediția, Vacanța cea mare, De la literatură la film, Zilele filmului indian: Casa și lumea, Detașamentul 33, Comisarul, Dragonul alb, Fotografiile Sidoniei, Alarmă în Deltă, Oricare față iubește un băiat.

Maria și Marea (1988) este un film regizat de Mircea Mureșan. În rolurile principale: Maia Morgenstern (într-un rol aproape de maturitatea artistică; dar ce folos?), Mircea Anca (la debut, o voce mică de adolescent cu un joc la fel de expresiv), Eusebiu Ștefănescu, Liliana Hodorogea, Oltița Chirilă, Cristina Tacoi etc. Este ecranizarea romanului Maria și Marea al lui Radu Tudoran, care asigură și scenariul. Un montaj fantasmagoric, un scenariul plin de stereotipii și platitudini și niște actori pe care briza mării pare să-i fi înțepenit. Ea e telegrafistă portuară și lucrează cu o aparatură muzeală. El pare, pentru început, fotograf, apoi aflăm că e marinar cu pasiuni artistice. După ce trăiesc un anotimp în paradis (din vară până-n toamnă, adică) el pleacă, lăsând-o înecată în lacrimi. Din acel moment Maria nu se mai duce la serviciu ca să muncească, ci doar ca să-i monitorizeze călătoria. Din când în când răcește și face penicilină. Intervine și șeful telegrafist care o curtează pe Maria între strănuturi, dar aceasta, ca Ana lui Manole, așteaptă ca jumătatea să-i fie adusă de maree. Probabil că marea este mai animată și mai însuflețită decât mulți dintre actori. Oricum, e prilej pentru audiență să vadă marea în extrasezon și să învețe denumiri geografice exotice.

Alarmă în Deltă (regie Gheorghe Naghi, 1975) este un fel de clonă a Cireșarilor. Voinicel și Azimioară sunt doi copii dintr-un sat din Deltă. Printr-un complex de împrejurări au legături primejdioase cu hoții unor obiecte antice din Muzeul de arheologie din Constanța (două statui, „capodopere ale sculturii grecești ” de o valoare incomensurabilă, cum se laudă unul dintre hoți, domnul Doctor jucat de Ferenc Fabian). Aceștia ar vrea să transporte peste graniță obiectele furate și nu au alt plan decât să se lase pe mâna copiilor să-i ducă cu lotca pe Dunăre până la mare unde-i aștepta o navă care ar fi preluat marfa. Nu se știe unde ar fi dus statuile, cum le-ar fi comercializat, către cine. dar în economia filmului nici că mai contează: suficient să știm că ar fi ajuns pe mâinile unor străini mereu gata să ne extorcheze de arta noastră antică. Tâlharii ajung la o stație de pompare în jurul căreia gravitează narațiunea subțire a filmului. Inginera e șantajată cu viața copiilor și a sătenilor în pericol ca să se rupă digul să le fie inundate gospodăriile și este forțată să coopereze Copiii, inteligenți și plini de inițiativă, de! pionieri, iau legătura cu Miliția, dejoacă planurile hoților și provoacă arestarea lor. Filmul uită de sine pe-alocuri și devine documentar sau film promoțional turistic (Delta, paradisul păsărilor, apă, natură), transmițând acel mesaj naționalist și xenofob subliminal comun multor produse culturale din acea perioadă. Dar, în penuria de filme pentru copii din acea vreme, putea să pară pasabil, vizionabil, ba chiar antrenant. Era un cadou cinematografic de 1 iunie.

Facebook Forum

Multimedia

5 lucruri despre siguranța ta financiară
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:45 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG