Sâmbătă 24 iunie 1989

Vremea se încălzește treptat. Cer variabil, cu înnourări accentuate în nordul, centrul și estul țării. În aceste zone vor cădea pe alocuri ploi cu caracter de aversă și însoțite de descărcări electrice. Temperaturi minime între zece și douăzeci de grade. Maximele vor fi între 20 și 30 de grade.

Cei doi Ceaușești, alți lideri mai mari sau mai mici ai partidului și organizațiilor politice au participat pe Stadionul 23 august, la spectacolul omagial care marca 40 de ani de la înființarea Organizației Pionierilor, sărbătoririi „Zilei pionierilor” și încheierii anului școlar. Spectatori și actori: zeci de mii de pionieri care au participat la spectacolul nord-coreean organizat pe stadion după toate rigorile. La venirea celor doi, mii de copii au format un adevărat culoar viu. Le-au oferit celor doi buchete de flori, au dansat și cântat manifestându-și astfel „bucuria de a se reîntâlni cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, cu tovarășa Elena Ceaușescu, prieteni și îndrumători apropiați ai copiilor, ai tinerei generații a țării”, după cum sună relatarea oficială a desfășurării acestei adunări. Cei doi au primit, în semn de omagiu, un album omagial, diploma de onoare, insigna și placheta jubiliară ale Consiliului Național al Organizației Pionierilor.Când cei doi au ajuns în tribuna oficială, zecile de mii de copii au început să scandeze urale și ovații: Ceaușescu – PCR! Ceaușescu – România – ocrotesc copilăria! Ceaușescu – pace! agitând bannere corespunzătoare. În centrul terenului era un careu format din pionieri având de-o parte și de alta stemele țării și a partidului. S-a intonat imnul, s-a ridicat drapelul pe catarg, s-au rostit „cu patos” versuri „ce adună în vibrația lor sentimentele de aleasă dragoste” față de popor și partid și în special față de cei doi Ceaușești. Versurile vibrante sunau cam așa: „Tovarășe Nicolae Ceaușescu, Tovarășă Elena Ceaușescu/ Vă mulțumim pentru aleasa grijă/ Cu care ne-ocrotiți copilăria/ Să creștem fericiți și-n pace să trăim/ În patria iubită, România.” Apoi mulțimea de omuleți cu cartoane colorate a creat tablouri „de o mare forță evocatoare”, activitatea și prezența tinerilor pe șantierele ctitoriilor Epocii lui Ceaușescu: metroul bucureștean, Transfăgărășanul, Porțile de Fier, canalul Dunăre- Marea Neagră și Poarta Albă-Midia-Năvodari etc. Un moment literar-muzical-coregrafic intitulat România - Ceaușescu – Pace a ilustrat „aspirațiile poporului român, ale tinerei generații de a trăi în pace, înțelegere și colaborare cu toate popoarele lumii”. Nu a lipsit momentul folcloric „de cuceritoare veselie și optimism (...) mărturie a frumuseții și originalității cântului, dansului și portului popular din diferite zone ale țării.” Finalul spectacolului s-a desfășurat sub genericul „Omagiu, dragoste nemărginită tovarășului Nicolae Ceaușescu” și a adunat „ca într-un unic șuvoi, gândurile și sentimentele tuturor celor prezenți pe stadion și în tribune, a reliefat aleasa prețuire și înalta considerație cu care tineretul patriei noastre, asemenea întregului popor, îl înconjoară pe conducătorul iubi și stimat al partidului și al țării.” Pe ecranul fundal au apărut drapelul și stema PCR, în vreme ce copiii se angajau să contribuie și mai mult la înfăptuirea „mărețelor programe de dezvoltare multilaterală a țării: Partidul, Ceaușescu și poporul/ Ne-nvață demn în viață să urcăm/ Suprem imbold spre comunism purtăm/ Partidul, Ceaușescu, Tricolorul/ Ne sunt lumina, dragostea, mândria/ Partidul, Ceaușescu, România”. La terminarea spectacolului, din nou s-au strâns mii de pionieri și oameni ai muncii (părinții lor) și i-au prins pe cei doi Ceaușești într-o horă a unirii. S-au fluturat îndelung eșarfe roșii și tricolore, buchete de flori, portretele celor doi.

Așadar, Nicolae Ceaușescu le-a scris pionierilor și șoimilor patriei cu ocazia aniversării. Le adresează un călduros salut revoluționar și le spune că această sărbătoare pionierească are loc într-un an de două ori important: se celebrează 45 de ani de la 23 august 1944 și are loc Congresul al XIV-lea al PCR. Ceaușescu le spune, narcisist (pentru că-și legase numele și de aniversare și de Congres) că „pentru întreaga noastră națiune, aceste evenimente constituie un minunat prilej de a evoca lupta îndelungată a poporului român pentru făurirea unei vieți libere, independente și demne, de a evidenția strălucitele succese obținute pe calea înfăptuirii mărețelor idealuri ale socialismului pe pământul patriei, sub conducerea gloriosului nostru partid” adică sub conducerea dictatorului Ceaușescu. Le mai spune apoi, că în imensa-i generozitate și în cadrul politicii sale profund umaniste, partidul (și/sau statul) acordă o atenție „deosebită tinerei generații – viitorul națiunii noastre socialiste,” generație care va fi, de altfel, și principala beneficiară. Se bucură de condiții pe care nu le-au mai avut copiii țării, „în vechea orânduire bazată pe asuprire și exploatare!” Astfel că nu le rămâne decât să se pregătească pentru a fi folositori societății, „având permanent în față exemplul clasei noastre muncitoare, al țărănimii și intelectualității care, într-o strânsă unitate, sub conducerea partidului nostru comunist, înfăptuiesc neabătut programele de ridicare a patriei noastre pe noi trepte de progres și civilizație!” Le spune că programele pregătite pentru dezvoltare în cincinalul 1991-95 și pe întreaga perioadă până în 2010 prevăd dezvoltarea armonioasă a forțelor de producție.” În acei ani „în care vă veți afla în deplinătatea capacității voastre creatoare, România va deveni o forță a științei, învățământului și culturii, o țară cu un înalt nivel de cultură și civilizație al întregului popor.” Dar pentru aceasta au mari și urgente îndatoriri: împreună cu școala și familia, Organizația pionierilor trebuie să sădească în conștiința copiilor „cele mai nobile ideluri patriotice, revoluționare, dragostea și respectul față de patria socialistă, de poporul nostru și de Partidul Comunist Român, conducătorul încercat al întregii națiuni, să cultive în rândul tuturor pionierilor și șoimilor patriei, al tuturor copiilor spiritul de abnegație și hotărâre de a înfăptui în cele mai bune condiții programele de dezvoltare a țării noastre, de a se afirma în orice împrejurare ca adevărați patrioți și revoluționari, ca fii credincioși ai României socialiste.” Toți românii trebuie să dezvolte în copiii lor dragostea și respectul față de proprietatea socialistă, de stat și cooperatistă, să pună las baza educației principiile eticii și echității socialiste. Copiii trebuie să se formeze, să muncească și să gândească în lumina „celei mai înaintate concepții despre lume și viață: materialismul dialectic și istoric,” „să combată cu fermitate șovinismul și naționalismul (sic!!! subl. S.S.), misticismul, obscurantismul, toate manifestările negative care îl înjosesc pe om și împiedică afirmarea plenară a personalității umane.” Pe scurt, copiii trebuie crescuți și educați de-a dreptul ca niște oameni noi, mancurtizați de la bun început.

Îi scriu și pionierii participanți la adunarea jubiliară consacrată aniversării, „cu inimile vibrând de fierbinte și nețărmurită dragoste, de aleasă stimă și profund respect”, pentru a-l asigura pe Ceaușescu că milioane de pionieri și șoimi ai patriei îi mulțumesc pentru Mesajul luminos adresat lor „care constituie pentru organizația noastră, pentru fiecare purtător al cravatei roșii cu tricolor, un strălucit și mobilizator program de muncă și acțiune, de angajare revoluționară” în îndeplinirea sarcinilor care le revin „în amplul proces de edificare a noii societăți pe pământul scumpei noastre patrii.” Îi sunt recunoscători, n-o uită pe Elena Ceaușescu, (eminent om politic și savant de largă recunoaștere internațională) și promit că vor urma exemplul minunat „al marelui bărbat prin a cărui prodigioasă activitate se înscriu noi și mărețe izbândi în cartea împlinirilor socialiste” adăugând că nu există datorie mai sacră decât să-i urmeze sfaturile „înțelepte, de părinte, pe care ni le adresați permanent”, să se angajeze „cu hotărâre, elan și cutezanță, în înfăptuirea nobilelor idealuri ale partidului și poporului nostru, a cauzei socialismului și comunismului.”

De asemenea, la Palatul Pionierilor mii de pionieri au participat la o altă adunare solemnă patronată de Emil Bobu, Constantin Olteanu, Barbu Petrescu, Suzana Gâdea, Ana Mureșan, Ioan Toma, Ion Teoreanu. Au aplaudat politicos speech-ul fostei nurori a familiei prezidențiale, Poliana Cristescu, încă foarte îndrăgită de mama soacră și, conform agendei acesteia, vizitatoare frecventă la Cabinetul 2, în zilele acestui ultim an de domnie și viață. Poliana Cristescu era secretar al CC al UTC, președinta Consiliului Național al Organizației Pionierilor. Și ea le-a mulțumit fierbinte și vibrant foștilor socri pentru „luminosul Mesaj pe care ni l-a adresat astăzi – expresie vie a grijii și atenției deosebite pe care ilustrul nostru conducător le acordă tinerei generații” etc.etc. un ocean de vorbe la care s-a alăturat și Ion Teoreanu, ministrul educației și învățământului care le-a spus adevărul în față: „Școala românească este astăzi instituția socială care, împreună cu organizațiile de copii și tineret, înfăptuiește politica partidului și statului nostru de educare și formare multilaterală a generației viitorului”. Adunarea festivă s-a încheiat cu un spectacol cultural-artistic intitulat „Suntem copiii Epocii de aur”, la care au participat copii laureați ai Festivalul Național „Cântarea României.” De asemenea, la Palatul Pionierilor și Șoimilor Patriei s-a deschis o expoziție de fotografii dedicate celor patruzeci de ani de existență „îndeosebi în anii de mărețe înfăptuiri ai Epocii Nicolae Ceaușescu.”

A fost și Ziua grănicerilor. Lt. Col Petre Bână concepe un text care pornește de la grănicerii lui Burebista, Decebal și alții care „au așezat străji de nădejde la marginea statului geto-dac, au ridicat cetăți puternice, adevărate bariere vii în calea invadatorilor. Paza frontierelor n-a încetat nicio clipă. Pentru că nici o clipă n-au încetat poftele nesățioase ale năvălitorilor veniți din toate punctele cardinale să cucerească țara noastră și să-i jefuiască bogățiile.” În fine ajunge la otomani, 1877, apoi la Marele Război și Mărăști și Oituz pentru a trece 23 august 1944 când „la chemarea Partidului Comunist Român”, grănicerii au întors „în totalitate armele împotriva trupelor Germaniei hitleriste.” Acum, sub doctrina al cărei ilustru fondator este Ceaușescu, grănicerii „colaborează cu toate forțele sistemului național de apărare din zonă” și „rezolvă la timp situațiile complexe pe care le implică paza la hotare.” Iar în aceste momente solemne, promit „să-și consacre eforturile pentru a-și ridica neîncetat măiestria grănicerească, nivelul pregătirii de luptă și politic, capacitatea operativă și combativă.” Încheie spunând că grănicerii îi raportează comandantului suprem, „cu înaltă conștiință patriotică și revoluționară, că sunt gata oricând să apere cu fermitate fruntariile sacre ale țării”, că sunt o pavăză „sigură, puternică în apărarea cuceririlor revoluționare, a libertății, independenței, suveranității și integrității Republicii Socialiste România.” Frontiera României a fost considerată în anii comuniști, mai ales în cei ceaușiști, drept cea mai sângeroasă graniță a Europei. Se spune că doar în 1988, 400 de români care au încercat să treacă Dunărea în Iugoslavia au murit împușcați de grănicerii români sau înghițiți de ape. Cei care erau prinși vii erau supuși unor torturi greu de imaginat. Între 1980 și 1989 ar fi încercat să fugă peste graniță 16 000 de oameni dintre care au fost prinși 12 000. De aceea asigurările pe care i le dădeau grănicerii lui Ceaușescu aveau ceva funebru și amenințător.

Se probează din nou că dacă sădești ceva la Scornicești crește cel mai mare din țară: CAP din localitate îl anunță pe Nicolae Ceaușescu printr-o (inevitabilă) telegramă că a încheiat recoltarea orzului pe suprafața de 500 de hectare cultivate și a obținut o producție medie de 11 128 kg/hectar, cu 4918 kg mai mult decât nivelul planificat. Nu e singurul CAP al cărui cântar colaborează creator cu Noua revoluție agrară. În Dolj, CAP Steagul Roșu Moțăței raportează 11 052 kg/ha. CAP Ciupercenii Vechi, 9680 kg/ha. În Teleorman CAP Bujoru raportează 9950 kg/ha iar CAP Crângu, 9322 kg/ha. În Tulcea la IAS Măcin se raportează 9200 kg/ha. Multe, multe alte unități agricole raportează depășiri de plan de 150%.

La Iași s-a deschis la hotelul Unirea expoziția itinerantă URSS – țara turismului, țara prietenilor, informează Agerpres. Este o manifestare organizată de Comitetul de stat al URSS pentru turism internațional Inturist, în cadrul relațiilor de prietenie și colaborare între URSS și RSR.

La Ambasada RPD Coreene a avut loc o conferință de presă cu ocazia Lunii de solidaritate cu lupta poporului coreean. Au fost prezentate celor prezenți „aspecte ale luptei poporului coreean pentru apărarea patriei, eforturile Partidului Muncii din Coreea și guvernului nord-coreean de lichidarea pericolului războiului”, pentru instaurarea unei păci trainice în peninsulă. S-a mai făcut îndelungată vorbire despre preocuparea nord-coreenilor comuniști pentru reunificarea pașnică a patriei „și înfăptuirii aspirațiilor naționale legitime ale poporului coreean.”

De vânzare: „Sufragerie Magnolia, furnir nuc, haină de piele și pardesiu bărbătesc”; „Lustre deosebite, butelie voiaj și frigider Arctic, noi”; „Bicicletă Pegas pliant, 6 scaune tapițate, pătuț copil”; „Butelii 7 kg noi. Cumpăr pivoți 1300 originali, Fram -40 (defect)”; „Vitrină cu servantă, oglindă și masă sculptate, fotolii, cartotecă, birou mic, rame pentru tablouri, galerii, pianină, vioară, magnetofon B3, boxe RK, 09, binoclu, aspectomat Pentacon, scurtă de blană”; „Vând căciulă nurcă, nurci, blană albă nutrie, bicicletă medicală, cuvertură deosebită, diverse obiecte”

Se cumpără: „Tablă zincată nouă 0,3 mm”; „Circuit integrat STK, 61, pentru amplificator Akai, blue-jeans 44, cosmetice”; „Casă modestă, încălzire gaze, Valea Prahovei”.

La televizor programul începe la ora 13 cu Telex. Apoi, la 13.05, urmează La sfârșit de săptămână. La 14.45, Săptămâna politică. Programul se închide la ora 15 și se redeschide la 19 cu Telejurnal. Apoi, la 19.30 Sub tricolor, sub roșu steag. La 19.50, Teleenciclopedia. La 20.20, Tinerețea la rampă. Muzică ușoară românească. La 20.55 Film artistic Ancheta. La 22.20 Telejurnal. Programul se încheie la 2.30.

La Ateneul Român, sala Studio: Treptele afirmării artistice – Livia Bărbulescu, violoncel. La pian – Magda Buciu. La Teatrul de Operetă pe afiș este Suzana. La Teatrul Național (sala Atelier), Clovnii. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, Ana-Lia. La Teatrul Nottara (sala Studio): Cuibul. Teatrul Evreiesc are reprezentați cu Hoțul sentimental în Sala Magheru a Teatrului Nottara. La Teatrul Mic, Astă seară stau acasă. La Teatrul Giulești (sala Majestic) Pescărușul. La Teatrul Ion Creangă Nota zero la purtare (matineu) și Cenușăreasa (ora 18)