Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 24 mai 1989


Agricultură în Bărăgan, anii 1980. Sursa: comunismulinromania.ro (MNIR)

Betoanele ctitoriilor lui Ceaușescu încep să crape. Partidul nu vrea să se mai muncească mult și prost, ci repede și bine, altminteri își pune armata de magistrați să le facă procese pentru indisciplină în producție constructorilor. Și nu numai lor.

Miercuri 24 mai 1989

Soarele răsare la ora 5.40 și apune la ora 20.46. Vreme răcoroasă cu cer variabil. Sporadic, cad ploi slabe în sudul țării și izolat în rest.Temperaturile minime sunt cuprinse între patru și 12 grade iar maximele termine se situează între 18 și 28 de grade, mai scăzute în est. Pe alocuri, dimineața, se înregistrează ceață în estul și în centrul țării.

Se publică lista cu unitățile fruntașe pe primele patru luni ale anului, posibilii viitori Eroi ai muncii socialiste. La extracția de cărbune pe primul loc e Întreprinderea minieră Pinoasa, Gorj. La producția energiei electrice pe bază de hidrocarburi Electrocentrale Iași. La unitățile agricole pentru creșterea și îngrășarea porcilor, Combinatul Agroindustrial Timiș. La industrializarea laptelui, Întreprinderea de instrustrializarea laptelui Ialomița. În domeniul turismului, fruntaș este Oficiul Județean de Turism Harghita.

Noua revoluție agrară avea frisoane de febră. Consiliul de Stat publică în Monitorul Oficial Decretul 124 privind „unele măsuri pentru asigurarea desfășurării în bune condiții a campaniei agricole de vară”. După ștergerea imenselor datorii acumulate în agricultură (117 miliarde de lei) sosise momentul scadenței. Se stabilesc obligații și termene stricte pentru „recoltarea la timp și fără pierderi a întregii producţii de cereale păioase și a celorlalte culturi de vara, efectuarea lucrărilor necesare culturilor duble și succesive și pregătirii terenurilor pentru producţia anului viitor.” Ministerul Agriculturii alături de organele agricole județene trebuie să asigure în cadrul campaniei de vară însămânțarea în culturi duble și succesive a cel puțin două milioane de hectare.„În acest scop, în fiecare unitate agricolă socialistă recoltarea orzului și grâului se face cu prioritate pe suprafețele care urmează să fie însămânțate în culturi duble de porumb și legume.” Producția este recepționată și preluată de organele abilitate imediat după recoltare. După încheierea recoltării grâului și orzului, oamenii primesc atunci 50% din drepturile de retribuire în natură cuvenite, potrivit legii, la aceste produse. Ministerul de Interne răspunde de „întreaga activitate de pază a produselor agricole pe timpul transportului și depozitării, de instruirea de specialitate și controlul personalului de pază propriu al unităților agricole socialiste și paznicilor obștești.( art.12)”

Agricultură în Băragan, în anii 1980.
Agricultură în Băragan, în anii 1980.

​Pentru ca toate lucrurile să meargă bine se organizează Comandamentul central pentru coordonarea activității în campania agricolă de vară „măsurile luate de acestea fiind obligatorii pentru toate organele de stat și cooperatiste și pentru toate unităţile economice care au atribuţii și sarcini în acest domeniu”. Consiliul (Anexa 1) este condus de Vasile Bărbulescu, secretar CC al PCR, secondat de Cornel Pacoste, viceprim-ministru, Ion Catrinescu, prim-adjunct de șef de secție al CC al PCR, Gheorghe David, ministrul agriculturii și de alții. De pe listă nu puteau lipsi reprezentanții Ministerului Educației și Învățământului dar și ai instituțiilor de forță: Ștefan Gușă, prim-adjunct al ministrului Apărării Naționale, Constantin Nuță, general-locotenent, adjunct a Ministrului de Intern, șeful Miliției și lt-colonel Mihai Ciahoreanu, Comandamentul pompierilor. Cu o parte dintre aceștia ne-am întâlnit sau ne vom mai întâlni. Vasile Bărbulescu, de pildă, era om de încredere, din familie, fratele Elenei Ceaușescu. La începutul anilor 1950 a pus bazele CAP-ului din Scornicești. În 1958 era președintele Comitetului Executiv de la Consiliul popular Scornicești și doi ani mai târziu a ajns președintele CAP-ului din Scornicești. A ajuns în Marea Adunare Națională și apoi prim-secretar la județeana de partid în Olt. Ion Catrinescu era aparatcik, șef de județene de partid la Brăila și Prahova de când se știa, cea mai importantă funcție fiind de secretar al MAN și prim-adjunct de secție la CC. Constantin Nuță a fost unul dintre cei însărcinați cu reprimarea manifestațiilor care au avut loc pe 15 noiembrie la Brașov și om-cheie în masacrul timișorean din decembrie 1989. A fost însărcinat să transporte 43 de cadavre de la Timișoara la București pentru a șterge urmele măcelului. A fost arestat după căderea lui Ceaușescu, trasportat cu un elicopter care a fost doborât pe 23 decembrie în apropierea orașului Alba Iulia.

Indisciplina în producție produce rebuturi și crește artificial costul investițiilor

​Lucrările de construcție făcute contra cronometrului, la normă, încep să se surpe. Propagandiștii de la Scânteia (Cristian Antonescu, în principal) simt nevoia reia somațiile partidului referitoare la exigența „desăvârșită față de nivelul calitativ al fiecărei lucrări realizate” pentru că, dacă nu se respectă parametrii tehnici, dacă se lucrează în pripă, „cu greșeli, mai mici sau mai mari” apare necesitatea reparațiilor neprevăzute, „costuri suplimentare, cu nimic justificate, deci o diminuare a eficienței obținute.” Sunt motive de mândrie, firește, multe șantiere fiind „preocupate” de calitate dar se întâlnesc și cazuri „în care manifestările de indisciplină tehnologică, lipsa unui control operativ și ferm pe parcursul executării lucrărilor își pun amprenta asupra calității betoanelor confecționate, montării elementelor prefabricate, executării unor lucrări de termo și hidroizolație etc.-neajunsuri care au generat un volum deloc neglijabil de remedieri, sporind artificial costul investițiilor.” Așadar, pe de-o parte constructorii erau presați să dea rapid în folosință construcțiile, eventual să spargă normele și graficele, pe de alta lucrările acestea date în grabă să fie și de calitate. Așa au fost construite mai toate blocurile și edificiile din acea perioadă. Construcțiile de atunci sunt niște bombe cu ceas. Revenind la Scânteia, cei considerați vinovați sunt desigur cei care muncesc: „o serie de conducători de lucrări, brigăzi și antreprize, interesați înainte de toate de executarea unui volum cât mai mare de lucrări, neglijează uneori problema calității acestora. Deși ar trebui să vegheze permanent la respectarea riguroasă a regulilor și procedeelor de lucru, personalul tehnic de pe unele șantiere (...) nu-și îndeplinește întotdeauna cu exigență îndatoririle, fiind preocupați o mare parte din timp cu probleme de cu totul altă natură, pur birocratică.” Speranța, firește, tot în organele de partid stă căci șefii politici sunt chemați „să acționeze, prin toate mijloacele, pentru organizarea și desfășuarea în condiții exemplare a procesului de producție pe șantiere.” Ei trebuie să facă o analiză critică și amănunțită „a documentațiilor primite” să elaboreze tenologii de execuție sigure și rapide, să respecte cu strictețe prevederile din proiecte, să facă recepția lucrărilor. Și, în paralel cu toate acestea, să acționeze energic „prin diferite forme și mijloace ale muncii politico-educative” pentru întărirea ordinii și disciplinei în producție și în muncă.

Să fim intransigenți față de cei preocupați de a se înavuți pe seama bunurilor întregului popor

​În zonele de dezvoltare economică, așa cum e Galațiul, s-au realizat mutații mari în viața socială și culturală, spune în paginile Scânteii, Ana Călin, președinta Organizației Județene a Asociației Juriștilor din RSR, procuror-șef la Procuratura județeană Galați. Activitatea industrială complexă a județului, importanța strategică a producției de oțel pentru economia țării sunt factori care creează obligații „colectivelor de oameni ai muncii. Necesitatea unei ferme discipline a muncii, a unui grad înalt de conștientizare au determinat activizarea preocupărilor pe linie de educație, inclusiv în domeniul celei juridice.” Educația juridică a întărit disciplina muncii, a redus numărul de absențe nemotivate și al accidentelor de muncă. Este motivul pentru care activitatea juriștilor și-au intensificat activitatea în zona de producție. „Numeroși lucrători din aparatul de justiție, procuratură, miliție se deplasează periodic, conform uni program de prevenire a actelor antisociale, în toate unitățile județului, punând accentul pe educația juridică și popularizarea legilor.” Aceștia prezintă dosare de încălcarea actelor normative, propun dezbateri pe teme juridice. „Acțiunile de educație juridică au drept principal obiectiv înțelegerea necesității de a se manifesta o sporită intransigență față de cei care dovedesc carențe grave de educație, față de cei preocupați de a se înavuți pe căi necinstite, pe seama bunurilor întregului popor.” Se folosesc pentru aceasta și de stațiile de radioamplificare, de propaganda vizuală, de foile folante „Tribuna educației civice”, organizează întâlniri și consultații juridice. Dar la fel de importante sunt ședințele de judecată organizate chiar în cadrul colectivelor muncitorești. Sunt procese-școală în timpul cărora spectatorilor le sunt explicate prevederile legale încălcate, modalitățile în care ar fi putut fi prevenite aceste transgresiuni, dar și consecințele pe care le au aceste fapte. În Galați cu precădere, unde sunt foarte mulți tineri, procurorii se implică mai mult ca oriunde. Colaborează cu inspectoratul școlar județean, cu organizațiile de tineret și sindicale, participă „activ” la ședințele organizate de colectivul de prevenire a manifestărilor antisociale, organizat de secția de propagandă a comitetului județean de partid. Sunt atenți la toate aspectele vieții de zi cu zi. „Ne preocupă în același timp mai buna organizare a activității comisiilor de judecată, organe obștești de influențare și jurisdicție intruite permenant de juriști cu experiență. Colectivul județean pentru îndrumarea și coordonarea activității comisiilor de judecată a inițiat un program complex de acțiuni vizând perfecționarea activității acestora, în care scop, cu sprijinul comitetuui județean de partid, a fost edificat și un îndrumător specific.” Procuroarea șefă știe că nu au făcut suficiente pentru a întări domnia legii și vrea să întărească colaborarea cu „organizațiile de masă și obștești, (...) cerând de fiecare dată sprijinul organelor și organizațiilor de partid din locurile unde ne-am programat susținerea manifestărilor.”

Ministerul Sănătății informează că între 25 și 30 mai se desfășoară campania de vaccinare antipoliomielitică la copii. Sunt vaccinați copiii copiii născuți din 1 august 1988 până pe 31 martie 1989 și ceilalți rămași nevaccinați din campaniile anterioare. În comunicatul Ministerului scrie că sunt așteptați să vină la dispensarele medicale „cu copiii din grupele de vârstă menționate atât localnicii cât și familiile cu domiciliu flotant sau cei care în intervalul respectiv se află ocazional în alte localități decât cele de domiciliu.”

În județul Bacău, elevii uteciști din preajma complexului agroindustrial Dealu Morii au fost scoși de la clasă să presteze muncă în folosul comunității. Ei au plantat 1600 de puieți de dud și 3000 de stejar și paltin în comuna Gâlceana unde au și curățat 30 de hectare de pășune. La Huruiești au plantat 6000 de puieți de salcâm și au amenajat o bază sportivă. Tot elevii de liceu au decolmatat 1200 de metri de șanțuri la Dealu Morii unde au îngrijit și 12 hectare de pomi.

Alexander Baumgarten, elev la Lazăr, scrie în Scânteia tineretului, o autoflatantă și autopersiflantă paradă a poeților de la cenaclul Săgetătorul condus de profesorul de biologie Tudor Opriș. Aspiranții la nemurire se bat în citate din Eliade, Blaga sau Heidegger. În grupul de poeți și critici se află Olguța Ghițescu, Mădălina Horescu, Ionuț Stanomir, B. Popescu, Mona Nicoară (de la Bălcescu), Dan Pleșa (Mate-fizică 3). Le este alături și Răzvan Rădulescu, student la Filologie în anul I. „Unii publicaseră chiar și prin reviste, spune Alexander Baumgarten. Sorin Gherguț ne tot arată Suplimentul literar-artistic al Scânteii tineretului și tot deschidea demonstrativ filele cu titluri albastre ale revistei Luceafărul. Atmosfera cenaclului, înfierbântată. Se schimbă camaraderește glume și ironii subtile. „Iată un posibil semn că poezia liceenilor menține contactul cu temele majore ale generației lui Labiș. Poate prin acești adolescenți, poate prin alții, cine știe? Există, oricum, un sens cultural care dictează, în mod firesc, necesitatea acestei legături.” Cenaclurile, altminteri bine monitorizate de partid și securitate, ar fi putut fi medii salubre, de refugiu. Era, firește, o diferență între un cenaclu de cartier sau uzinal și unul de liceu sau universitatea. O diferență nu doar estetică, ci și de supraveghere.

La Muzeul Satului și de Artă Populară a avut loc un simpozion cu tema „Locuință – gospodărie – meșteșug în condițiile economiei rurale. Tradiție și modernitate.” Au participat etnografi, arhitecți, sociologi din întreaga țară. S-au abordat probleme de maximă actualitate privind noua configurație a satului românesc „în perspectiva valorificării cu competență, cu înalt profesionalism a prețioasei moșteniri tradiționale” și nu doar arhitectonice ci și meșteșugărești. Participanții la dezbateri au accentuat asupra faptului că „înțelepciunea satului” trebuie să devină o adevărată școală arhitectonică, „valorificarea tradițiilor arhitecturale autohtone în procesul de modernizare a satului românesc constituind o cerință de prim ordin, deja onorată în numeroase centre rurale, în noile orașe agroindustriale care au apărut recent pe harta țării.” Experții prezenți la simpozion au analizat diferitele aspecte rezultate din schimbările prin care trecea satul românesc, în tranziția de la cultura și economia tradiționale la mica industrie „în contextul evoluției satului contemporan.”

La București încep lucrările Reuniunii balcanice la nivel de experți pentru examinarea măsurilor vizând întărirea încrederii și securității între țările balcanice. Participă delegații din Albania, Bulgaria, Grecia, Turcia, Iugoslavia și, firește, România. Agerpres spune că reuniunea își propune „să contribuie la definirea unor căi și modalități de colaborare și să conducă la o mai mare apropiere, la întărirea încrederii reciproce.” Delegații își propuneau să deschidă calea pentru transformarea Balcanilor „într-o zonă de încredere și securitate reciprocă, fără arme nucleare și chimice, fără baze militare străine, într-o zonă a colaborării pașnice între națiuni egale”, „un factor de stabilitate pentru întreaga Europă.”

Constantin Dăscălescu, prim-ministrul guvernului RSR l-a primit pe Li Guixian, consilier de stat, guvernatorul Băncii Poporului din R. P. Chineză. Agerpres spune că „în timpul întrevederii au fost evidențiate bunele raporturi de prietenie și colaborare româno-chineze și posibilitățile existente pentru dezvoltarea în continuare a relațiilor economice dintre cele două țări și, în acest context, în domeniul financiar-bancar.” La întâlnire a participat și Decebal Urdea, guvernatorul Băncii Naționale RSR. O întâlnire interesantă de vreme ce, cu o lună înainte se adoptase în Marea Adunare Națională legea care prevedea interzicerea împrumuturilor externe. Despre ce colaborare ar fi putut fi vorba cu Banca Poporului din China?

Pentru microbiști nerăbdarea atinge cote supreme. Pe stadionul Nou Camp din Barcelona se confruntă în seara acestei zile echipele de fotbal Steaua București și A.C. Milan, finala Cupei Campionilor Europeni. Pentru a ajunge în finală, Steaua a trebuit să învingă echipele Sparta Praga, Spartak Moscova, IFK Gottebord și Galatasaray iar AC Milan să elimine Vitoșa Sofia, Steaua Roșie Belgrad, Werder Brehnen și Real Madrid. Steaua îl are în poartă pe Lung și pe teren, printre alții pe Dan Petrescu, Iovan, Bumbescu, Hagi, Lăcătuș, Pițurcă. Antrenor este Anghel Iordănescu. La milanezi în poartă va fi, pare-se, G. Galli, iar pe teren, printre alții, Tassotti, Baresi, Maldini, Donadoni, Rijkaard, Gullit, Van Basten.

Campionatele internaționale de tir cu arcul ale României au avut loc la Rădăuți iar în proba masculină echipa României a câștigat trofeul urmată de cea a Bulgariei și RD Germane. La feminin, pe primul loc a fost echipa Bulgariei urmată de cea a României.

De vânzare: „Butelie aragaz”; „Aragaz, butelie, mobilă sufragerie, convenabil”; „Goblenuri petit point, diferite dimensiuni”; „Butelii voiaj capacitate 7 litri”; „Cărucior invalid (de salon)”; „Bibliotecă, masă, șase scaunde florentine, oglindă deosebită, excepționale, birou, jilț, persane mecanice, pendulă veche”; „Aspectomat, ecran, scurtă piele 44, amplificator antenă, televizor color Rubin 201, tiristori Rubin 201, capotă și cablu frână Fiat 850”; „Sufragerie 623, dulap Biedermeier, față masă lasetă, tacâmuri, covor manual 3/2, erotermă, transformator”; „Electrocompresor, televizor, radio, butelie voiaj, casete video, ochelari soare-vedere moderni, agregat Arctic, îmbrăcăminte”; „Dacia 1100, îmbunătățiri, aparat foto Kodak, radio Bucur I, butelie 4 kg, servantă Miraj, masă cu șase scaunde tapițate, radiator electric, plită reșou, aspirator, lustră.”

Se cumpără: „Miex de nucă 30 kg de calitate, aparat auditiv de buzunar sau similar”; „Bicicletă copii, ceas electronic melodii, videocasete sigilate”; „Pian coadă scurtă, 7 octave și un sfert, Stenway (sic) sau Bechstain (sic), scrin și pendulă, deosebite, serviciu masă Rosenthal multe piese.

La televizor, emisiunea începe la 19.00 cu Telejurnalul. La 19.25 Tezele și orientările formulate de tovarășul Nicolae Ceaușescu – program de muncă și acțiune revoluționară (color). Patriotismul revoluționar – trăsătură a conștiinței socialiste. La 19.50, Industria – programe prioritare. La 20.10, Trăim decenii de împliniri mărețe. Versuri și cântece patriotice, revoluționare.(color) La 20.40, Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste (color). Munca, datorie de onoare. La 20.55 Înaltă răspundere patriotică, revoluționară a tineretului pentru viitorul României (color). Familia tânără și viitorul națiunii noastre. La 21.15 Din marea carte a patriei. Documentar (color). La 21.30, Te cântăm iubită țară. Muzică ușoară românească (color). La 22.00 Telejurnalul.

La Filarmonică, Trepte afirmării artistice: Alexandru Petrovici (pian) cu lucrări de Bach, Beethoven, Liszt, Rahmaninov, Enescu, Musorgski). La Opera Română, spectacolul Visul unei nopți de vară. La Teatrul de Operetă, Casa cu trei fete. Pe scena Sălii Mari a Teatrului Național sunt invitați balerinii de la Teatrul Fantasio din Constanța cu spectacolul Cenușăreasa.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG