25 aprilie 1989

Vremea se va încălzi treptat. Cerul va fi temporar noros în nord-est, variabil, mai mult senin, pe tot restul țării. Ploi, uneori cu caracter de aversă mai ales în nord-est. În restul țării va ploua izolat. Vântul suflă slab până la moderat. Minimele termice se vor situa între patru și 12 grade, maximele vor fi între 16 și 26 de grade. Izolat condiții de brumă.

Contaminare în masă: toate Comitetele județene de partid au trimis, independent zice-se, telegrame prin care felicită cuplul prezidențial... pentru tot. Pentru că există, pentru că-i inspiră, pentru că îi conduc, transmit cu toții „un vibrant omagiu împreună cu cele mai alese sentimente de gratitudine, de înalt respect pentru munca și lupta dumneavoastră eroică, de aproape șase decenii, puse în slujba înfăptuirii celor mai scumpe aspirații ale poporului nostru.” Sunt felicitări pentru recentele plenare (după cum anunță presa, Editura Politică a și tipărit o broșură cu discursul rostit de Ceaușescu la plenara CC al PCR pe 14 aprilie, viitor material de pritocit la învățământul politico-ideologic), dar și pentru apropiata zi de 1 Mai și a manifestației din 1939 la care hagiografii partidului au decis că cei doi Ceaușești au avut „o contribuție hotărâtoare”. Așa se explică metaforele și elogiile epidemice care se scurg torențial spre sediul CC. Evident, ca și în alte cazuri, s-a trimis de la Secția de propagandă un syllabus, o listă cu temele care trebuie acoperite de telegrama festivă, indiferent de unde e trimisă. Este un sincronism pe care-l sesizăm și în corelarea temelor din presa scrisă cu emisiunile de la televiziune sau cu producțiile de film. Uneori ai senzația că se întruneau cu toții (editori, redactori, fotoreporteri, graficieni, politruci) în fiecare dimineață pentru a primi lista de subiecte și a li se explica modul de abordare a acestora. Cu manifestațiile „spontane” și telegramele de după plenara CC și reuniunea Marii Adunări Naționale se întâmplă același lucru. În primul rând, trebuie lăudat El-tatăl națiunii (cel mai iubit fiu al națiunii, patriot înflăcărat și revoluționar consecvent, marele Erou între eroii neamului etc.etc.etc.) Apoi trebuie lăudată Ea- mama națiunii (militant de frunte al partidului și statului, personalitate de seamă a vieții științifice internaționale, om de știință de largă recunoaștere internațională etc.). Urmează angajamentele că „mobilizați de ideile, tezele și orientările cuprinse în magistrala dumneavoastră cuvântare de la Plenara Comitetului Central al partidului” se angajează să acționeze „cu hotărâre revoluționară pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor de plan pe acest an.” Unii mai îndrăzneți laudă și politica externă pentru care-și exprimă „deplina adeziune” și promit că vor întâmpina cu succese și „realizări deosebite marile evenimente politice și aniversări din viața țării.”

Cu supratitlul Raport muncitoresc (ca și cel al Telejurnalului de la ora 19) se publică în continuare lista întreprinderilor fruntașe în producția pe ramură pe primul trimestru, potențialii Eroi ai muncii socialiste pe 1989. La extracția cărbunelui de suprafață, Întreprinderea minieră Pinoasa. La mașini unelte, mecanică fină, scule și echipament special, Întreprinderea de Mașini-Unelte Arad.În domeniul chimiei anorganice, îngrășăminte chimice, Combinatul de Îngrășăminte Chimice Târgu Mureș. La categoria Întreprinderi agricole de stat pentru creșterea și îngrășarea porcilor pe primul loc este Combinatul Agroindustrial Timiș. La Celuloză și hârtie, Întreprinderea de hârtie Bistrița din Prundul Bârgăului. La industrializarea laptelui: Întreprinderea de industrializare a laptelui Ialomița. La poligrafie, Întreprinderea Poligrafică Sibiu. La comerț și alimentație publică, pe primul loc este Întreprinderea comercială de stat pentru alimentație publică Satu Mare. În fine la capitolul cooperație meșteșugărească, pe primul loc este Uniunea Județeană a cooperativelor meșteșugărești Arad.

Se publică în Monitorul Oficial Legea 2/1989 privind îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. Noul document, aprobat de Marea Adunare Națională pe 18 aprilie abrogă Legea 2/1968. Apariția legii are de-a face cu politica de sistematizare și definește mult mai clar unitățile teritoriale, stabilește municipiile capitale de județ, clasifică orașele și comunele în funcție de numărul de locuitori și în anexe listează, comunele fiecărui județ. Dar, mai important și diferit de legea din 1968, noul document stabilește a articolul 13: „Consiliile populare județene, municipale, orășenești și comunale, organe locale ale puterii de stat în unitățile administrativ-teritoriale în care au fost alese, conduc întreaga activitate locală, răspund de înfăptuirea planurilor și programelor de dezvoltare economico-socială în profil teritorial, asigură apărarea proprietății socialiste, ocrotirea drepturilor cetățenilor, legalitatea socialistă, păstrarea ordinii și disciplinei publice.” Această atribuire de responsabilități lipsește din legea dată în 1968.

La ce folosesc disciplina și controlul preventiv? se întreabă Gheorghe Crișan și Emil Stanciu de la Scânteia tineretului. Păi, reprezintă în primul rând pârghii importante în asigurarea desfășurării unei activități financiare sănătoase, spune Gheorghe Săsăran, contabil șef la întreprinderea timișoreană Ambalajul metalic. El susține că trebuie exercita un control constant, la un vast evantai de activități. Astfel, la unitatea economică unde lucrează contabilul, acesta are grijă „ca toate măsurile incluse în vastul program de modernizare și organizare științifică a producției să se înscrie în limitele de cheltuieli stabilite, în normativele curente.” Pentru aceasta s-au găsit „soluții practice inedite, rod al unor frumoase strădanii”, cum ar fi diminuarea necesarului de alamă din confecționarea tuburilor contact, al reducerii consumului de bandă de alamă la conductoarele de fir. Tot pentru economii au crescut gradul de valorificare a materialelor, „reintroducerea în circuitul productiv a unor materiale refolosibile etc.” Controlul și disciplina sunt caracteristici de bază care asigură funcționalitatea unei economii planificate. Doar disciplina „elimină pericolul formării unor stocuri de materii prime și materiale și de produse finite.” Cel mai bun sistem de organizare este ca acela al Întreprinderii 6 martie din Timișoara, unde producția pe anul următor a fost contractată aproape integral astfel că nu trebuie decât să se țină de graficele și previziunile planului anual și cincinal pentru a îndeplini obligațiile. La ce ajută existența unui mare beneficiar și furnizor, pentru aproape 70% din volumul producției? Simplu, astfel, se obține „siguranță și rapiditate în derularea relațiilor financiaro-bancare, evitându-se imobilizările de fonduri și restanțele de plată, tradiționale pentru unele unități industriale.” Un fel de a recunoaște blocajele, creanțele care se acumulau și metastazele produce de centralism, de disciplina și controlul unei economii de comandă.

Ca să întâmpine cum se cade 1 mai, Corneliu Cârlan și Lucian Cristea, redactori ai Scânteii, au organizat un brainstorming cu sprijinul Comitetului județean PCR din Constanța, „pe tema angajării muncitorești pentru realizarea integrală a planului.” E un prilej să găsim câteva motive pentru dispariția flotei comerciale a României. Dincolo de firitiseli și laude de sine, când s-a ajuns la problema integrării producției și a limitelor acesteia, adică a imposibilității rezolvării și fabricării tuturor subansamblelor la fața locului și necesitatea externalizării, Nicolae Orac, șeful serviciului de organizare a producției și a muncii de la Întreprinderea de construcții navale Constanța, spune că și în integrare există o limită și că trebuie „să determinăm acest furnizor specializat să-și îndeplinească întocmai toate obligațiile contractuale.” Cum-necum, unii se achită de sarcini. „Dar, de fapt, greutăți întâmpinăm din partea unui mare număr de unități strict specializate din industria orizontală (...) și nu e vorba doar de onorarea la timp a comenzilor, ci tot atât de important este să se asigure o răspundere solidară în întreaga industrie orizontală față de performanțele produsului finit pe care noi îl punem la dispoziția beneficiarului.” O altă problemă gravă și tot în domeniul construcției și exploatării navelor o reprezintă, spune Mihai Olteanu, de pe șantierul naval, că nu se găsesc piese de schimb și că o navă stricată, imobilizată în port pentru reparații înseamnă „închirierea unor nave străine, cu toate cheltuielile valutare care derivă de aici.” O soluție, spune profesorul dr. Ionel Dumbravă, adus ca guru în ale organizării la această masă rotundă, ar fi o mai bună organizare „a activității de recondiționare a pieselor de schimb, rezultate din dezmembrare și reparații ca sursă sigură de aprovizionare cu piese de schimb necesare.” Iar una din principalele surse de piese în acest caz este dezmembrarea navelor casate. Însă, în condițiile din 1989, dezmembrarea nu era rentabilă. „Nici Departamentul Transporturilor Navale, nici Navrom nu au luat din timp măsuri pentru organizarea unor unități specializate în dezmembrare, așa că, în timp, s-a adunat un număr mare de nave care așteaptă casarea.” Dar nu s-a asigurat nici gestionarea transparentă și clară a pieselor, bunurilor și materialelor existente pe navele scoase din uz, „fiecare a luat de pe ele ce a avut nevoie” și au lăsat doar fierul, astfel că operațiunea de dezmembrare „ar putea părea nerentabilă sub aspectul costurilor implicate.” Astfel că navele stricate ruginesc trase la mal și așteaptă aranjamentele oneroase de după Revoluție, când multe dintre ele au fost vândute cu mai puțini bani decât costau, de fapt, piesele stricate.

G. Hurezean de la Scânteia tineretului i-a făcut dosar inginerului Cristian Bordianu, pe care ar vrea să-l cunoască de un an. A ajuns abia atunci, în primăvara lui 1989, la Buzău. Nu îl văzuse niciodată până atunci dar știa multe despre ele pentru că i-a tras de limbă pe colegii lui, apoi pe soție, fostă colegă de facultate și actuală muză, ca să afle cât mai multe despre el. Omul este inginer electrotehnist. Are doi copii și ceva invenții la activ. Ce a găsit soția la el, în afara faptului că era mereu pregătit și pasionat după noutăți electrotehnice? „Este un om corect, muncitor și foarte ingenios.” Muncește pe rupte, uneori nici nu doarme acasă, ci pe bancul de lucru de la întreprindere „iar când venea frânt de oboseală acasă, cădea adormit de cum intra în casă.” Acum gazetarul ajunge să-l cunoască într-un birou pe ușa căruia scrie UTC. Eroul timpurilor noi apare, în final. A lucrat șase ani în întreprindere, la control-cercetare și încă de la început s-a remarcat la un concurs televizat „cu o lucrare în a cărei alcătuire intrau două invenții.” A luat cea mai mare notă. A ținut-o tot așa și a ajuns la panoul fruntașilor, a luat câte trei premii pe an de când lucrează la control-cercetare, și are șase certificate de inovator. Și împlinea 32 de ani chiar în acea zi sărbătorindu-i prin muncă.

General colonelul Vasile Milea, ministru al Apărării naționale, a adresat o telegramă de felicitare vicemareșalului O Gin U, ministrul Forțelor Armate Populare ale R.P.D.Coreeane, cu prilejul celei de-a 57-a aniversări a Zilei Armatei Populare Coreene, informează Agerpres. Cu același prilej, atașatul militar aero și naval al R.P.D.Coreene în România, colonel superior Pak Zi Sak s-a întâlnit cu cadre și ofițeri-elevi ai Academiei Militare, precum și cu cadre și elevi ai Școlii Militare de ofițeri activi de tancuri și auto „Mihai Viteazul” cărora le-a vorbit despre eveniment. Participanții au putut vizita, mai apoi, o expoziție de fotografii cu aspecte din viața și activitatea militarilor Armatei Populare Coreene și au vizionat filme documentare.

George Homoșean a fost numit prin decret prezidențial ambasador extraordinar și plenipotențiar al RSR în Republica Socialistă Cehoslovacă, în locul lui Ion Pățan care a fost rechemat.

La televizor de la ora 19.00 Telejurnal. 1 Mai – raport muncitoresc. La 19.25 Din cronica luptei patriotice, revoluționare (color). Unitate și solidaritate pentru dreptate socială, progres și pace. La 19.45 Industria – programe prioritare. La 20.05, Teatru TV (color). Întâlnire pe pod. Scenariu pentru televiziune de Constantin Banu. La 21.20 Idei în acțiune (color) Forța inițiativei muncitorești. La 21.40 Din frumusețile patriei (color) Oaspeți de primăvară. Producție a Studioului de film TV. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la 22.00.