Vineri 26 mai 1989

Soarele răsare la ora 5.38 și apune la ora 20.48. Vremea destul de rece pentru această perioadă a anului. Cer variabil, mai mult noros. Ploi mai peste tot în țară (sau burniță). Pe alocuri, condiții de ceață. Vântul bate slab. Minimele termice diurne se situează în jurul valorii de opt până la douăsprezece grade iar maximele ajung la 22 de grade, local mai ridicate.

Agerpres informează că în București a avut loc în ultimele două zile (24, 25 mai) consfătuirea consultativă a reprezentanților organizațiilor de foști luptători și veterani de război din unele țări socialiste, membre ale Federației Internaționale a Rezistenților. S-au schimbat opinii și informații în legătură cu activitățile pe care aceste organizații neguvernamentale le-au întreprins pe plan intern și internațional „privind lupta pentru consolidarea păcii, pentru securitate și dezarmare (mai ales nucleară), pentru intensificarea luptei împotriva neonazismului, neofascismului, terorismului și rasismului. Participanții s-au angajat să lupte pentru combaterea oricăror manifestări de recrudescență a fascismului, „pentru educarea tinerei generații în spiritul luptei pentru întărirea colaborării și înțelegerii între popoare”. Cei prezenți și-au manifestat sprijinul pentru Apelul statelor participante la Tratatul de la Varșovia către statele NATO privind renunțarea la modernizarea armelor nucleare cu rază medie de acțiune. În România zeci de organizații (UASCR, UTC, a Pionierilor etc, asociații ad-hoc, instituții, sindicate) depuseseră Apeluri la ambasadele țărilor NATO cu câteva zile înainte pentru a le cere să abandoneze modernizarea acestor arme. Delegații la această consfătuire au fost primiți la CC al PCR de Ion Coman, membru al CPEx și secretar al CC al PCR. De asemenea, au depus coroane de flori la Monumentul Eroilor Luptei pentru Libertatea Poporului și a Patriei, pentru Socialism și la Monumentul Eroilor Patriei. Federația Internațională a Rezistenților fusese întemeiată în 1951 la Viena pe bazele unei organizații fondate în 1947 la Paris : Federația internațională a foștilor deținuți politici. La ora actuală singura organizație română care face parte din Federație este Asociația Antifasciștilor.

Cum arată poveștile comuniste de succes? Istoria vieții Jenicăi Istode este un bun exemplu de împlinire prin munca de partid. Venea dintr-o comună băcăuană și a lucrat la Filatura din Oltenița, unde a fost repartizată după terminarea liceului. A lucrat o vreme acolo și a devenit prim-secretară a comitetului orășenesc UTC Oltenița. „Atunci am reușit să cunosc oamenii și împrejurările (sic) deci și comuna Chirnogi, situată la numai cinci kilometri de oraș, la confluența Argeșului cu Dunărea.” A făcut bine că a cunoscut comuna, pentru că în 1987 a fost aleasă primăriță a acesteia. Ea spune că avea toate calificările, deși venea din alt județ și era foarte tânără: avea experiență în munca cu oamenii și abia absolvise Academia de studii social-politice și de perfecționare a cadrelor de pe lângă CC al PCR. Ea spune că a luat-o metodic: a stat de vorbă cu oamenii, cu membrii comitetului de partid și UTC din comună, cu cei din consiliul popular. S-au sfătuit și au pus în discuție „aspectele legate de existența așezării la acea dată, posibilitățile de dezvoltare în perspectivă imediată.” Și-a făcut un carnețel cu problemele comunei pe care te invită să-l răsfoiești să afli „răspunsurile adecvate, adnotările cauzelor obiective, subiective în ce privește întârzierea rezolvării unor anumite probleme, revenirea asupra lor.” Comuna are acum un IAS, o cooperativă agricolă de producție, o fermă avicolă, un SMA, centru regional agricol. Au încurajat viața spirituală: de acolo e fluierașul Gheorghe Vilciu, laureat al Festivalului Național Cântarea României care învață și generațiile tinere „măiestria și arta de a cânta la fluier” întemeind pentru aceasta o formație de fluierași. Tot de aici e ceapista Polixenia Costache, laureată pe țară a festivalului muncii și creației, care le învață pe tinerele fete de la cercul de artizanat pus pe picioare de organizația UTC din comună „meșteșugul cusăturilor populare”. Primărița are determinarea revoluționar-faustică a unui adevărat utecist: oamenii comunei au desecat și ameliorat solul câștigând vrei trei mii de hectare de pământ suplimentare, vrea să dezvolte sistemul de irigații cu apă sistemele de irigații Mostiștea 2 și Mihai Bravu, dar gândul ei cel mai prețios este ca până în 1990 că construiască un nou complex comercial, un bloc pentru specialiști, pe scurt „să modernizăm centrul civic al comunei.” Era sigură că prin muncă se poate orice. Nu degeaba Florența Tălmaciu, gazetară la Scânteia tineretului, și-a intitulat rândurile Munca, o prețioasă moștenire. Mai ales, munca de partid.

Uteciștii se întrec care pe care, scrie Cristian Popescu în Scânteia tineretului. Să câștige cel mai bun. Lupta e strânsă mai ales când e vorba despre o întreprindere strategică așa cum e Uzina de piese de schimb și reparații siderurgice înființată în 1963 pe platforma a ceea ce, mai târziu, va deveni Combinatul siderurgic Galați. Cel puțin așa spune secretarul UTC al uzinei Ștefan Luca. Acum cei 2200 de uteciști reprezintă aproape jumătate dintre angajați (5400) care formează 34 de organizații. Organizația din uzină participă an de an la întrecerea utecistă și rezultatele nu sunt de lepădat. În 1988, de pildă, uteciștii de la uzina de piese de schimb au câștigat locul I pe județ și pe combinat în această întrecere. „Distincția (...) încununează o serie de eforturi care și-au dovedit rodnicia.” Nu e de mirare că printre activitățile uteciștilor creația tehnico-științifică ocupă și ea un rol împortant. Se discută luna pentru a analiza stadiul realizării temelor de cercetare iar temele de cercetare reușite sunt preluate de organizația UTC și aplicate în producție. „De la acțiunile urmărind o informare exactă și cât mai amplă prin activitățile e propagandă tehnico-economică, la producție drumul este scurt, atunci când măsurile organizatorice sunt eficiente.” Tinerii sunt organizați în brigăzi de intervenție și au sarcini punctuale de care, se zice, se achită cu succes. Cheile reușitei sunt competiția permanentă, buna organizare a activității, seriozitatea și spiritul de răspundere, inițiativa.

În cadrul „Săptămânii record în recuperarea materialelor refolosibile”, optzeci de tineri de la Combinatul Siderurgic Galați au colectat și valorificat 125 de tone de fier vechi, două tone de cupru și două tone de bronz. 350 de tineri de la Întreprinderea de construcții navale și prelucrări la cald din Drobeta-Turnu Severin s-au constituit în brigăzi ale tineretului, urmând povețele și indicațiile lui Ceaușescu. Ei au declarat o „Săptămână record în producție și calitate” în cadrul căreia au realizat platforma tribord și babord și blocul unui cargou de 2500 tdw. În Ialomița, 800 de tineri din comunele județului au participat, ca muncă patriotică, la efectuarea prașilei I la culturile de porumb, sfeclă de zahăr și floarea-soarelui pe 300 de hectar, precum și la strânsul și depozitarea furajelor de pe 200 de hectare. La București, brigada tineretului de la Întreprinderea de Utilaj Chimic Grivița Roșie și-au propus să finalizeze cu 12 zile mai repede un decantar și un reper destinate exportului, valoarea lucrărilor ce vor fi executate depășind 350 000 lei.

La Arad s-a desfășurat Ediția a XVII-a a concursului interjudețean de muzică ușoară și folk „Ritmurile tinereții”. Manifestarea era organizată de Comitetul județean UTC din Arad. Au participat concurenți din zece județe. Au participat la reușita concursului doi invitați speciali: Ștefan Bănică jr. și Adriana Ciobanu din Reșița (care a câștigat concursul „Chitara tinereții” 1988). Au mai participat la concerte speciale formațiile Carusel, Pacific și folkistul Daniel Julean. Premiul întâi la muzică folk și Chitara tinereții la luat Mariana Banc din Reșița. La muzică ușoară premiul întâi și Ghiocelul tinereții l-a luat Claudia Dumitru din Hunedoara.

Stațiunea Costinești s-a deschis încă din 18 mai pentru noul sezon estival. Conducerea stațiunii a tipărit programul detaliat pe un afiș care cuprinde cele mai importante manifestări culturale, artistice, sportive, turistice și de agrement. Un afiș distribuit prin toate agențiile BTT din țară. Iată și câteva acțiuni de acolo: seri de muzică și poezie, Concurs de dans de societate, Gala tinerilor actori, Jazz Costinești, Concursul Muncii, Tinereții și Frumuseții, Zilele cărții pentru tineret, Serbările mării și ale tinereții, Concurs de dans pentru tineret și, în fine, la finalul sezonului (12-21 septembrie), Galele Costineștiului.

Nicolae Ceaușescu a fost vizitat de Mohammed Bin Aweidha, directorul adjunct al cotidianului arab „Al Wahda News” din Emiratele Arabe Unite, și pe Jamal Al Majaida, comentator principal al aceluiași cotidian, cărora le-a acordat un interviu. Interviul va fi publicat zilele următoare în paginile presei centrale.

Doina Jela scria în jurnalul ei, Telejurnalul de noapte: „Vorbeam ieri despre felul cum se adaptează românul reflex la toate relele. Suntem naţia care o să pierim ultima, având un fel de a primi tentativele de exterminare drept prilejuri de a ne dovedi ingeniozitatea. Când au apărut la noi cozile, urmate foarte curând de cozile de sacoşe, la 5-6 dimineaţa. Apoi pensionarii care-şi vindeau cu 25 de lei rândul în faţă, cu 15 mai la mijloc, şi tot aşa, până la locuri de un leu. ”

De vânzare: „Trabant 601, garsonieră confort 2, zona Popa Nan și butelie aragaz 5 l”;„Placaj pardoseală marmură, birou, mașină de cusut, canapea externsibilă, șifonier”; „Frigider mijlociu, aragaz 3 ochiuri, maro, noi. Aștept provincia”; „Pianină placă bronz, corzi încrucișate, mecanică vieneză și frigider Saratov”; „Monument funerar”; „Două darace de lână și zdrențe, electric și manual, bună stare”; „Dacia 1100, chitară Gherson și difuzoare de 350 W, 150W și înalte”; „Deck- amplituner boxe Akay, covoare lână, set pat deosebit, togă unicat model arăbesc, scurtă blană ied, haină jder, interfon, goblenuri deosebite, set macrame, raiați, ceasuri Automatic și electronic, radio cu ceas electric”; „Sufragerie stil neagră, bibelouri, astrahan 46-48, carpete, diverse obiecte, mobilă bucătărie albă”.

Se cumpără: „Set cabluri imprimare video fără Euroscart, radiocasetofon, mașină cu egalizator încorporat nou, Adidași 43,5-44 deosebiți”; „Mașină de cusut, scurtă blană, lănțișor, sobă ardere completă”; „Mesadă dihor sau blănițe dihor”, „Combină muzicală sau radiodublucasetofon nou, performanțe, miniradiocasetofon Recorder”.

La Ateneul Român în Sala Studio, Treptele afirmării artistice. Pe scena sălii mari a Ateneului, Concert simfonic. La Opera Română reprezentație cu Don Quijote. Pe scena Sălii Mari a Teatrului Național reprezentație cu Trei surori. Tot acolo, la sala Atelier, Între patru ochi. La Teatrul Lucia Sturdza Bulandra se joacă în sala din Schitu Măgureanu, Noțiunea de fericire. La Teatrul Nottara în sala din Bul. Magheru se joacă Floarea de cactus iar în Sala Studio, La un pas de fericire. La Teatrul Mic, Cameristele. La Teatrul Foarte Mic, Bărbatul și... femeile. La Teatrul Giulești, în Sala Majestic se joacă Așteptam pe altcineva. În foaierul de la Majestic: Pasărea măiastră – Maria Tănase. La Ion Creangă sunt programate Toate pânzele sus (matineu) și Turandot (ora 18) Pe scena Teatrului de Comedie, reprezentație a Teatrului evreiesc de stat: Cum se cuceresc femeile. În sala din Calea Victoriei a Teatrului C. Tănase, Concert de jazz (trio Mosalini, Franța). La Țăndărică, sala din Calea Victoriei Ileana Sânziana. În sala din Piața Cosmonauților a aceluiași teatru, Visul unei nopți de vară.