Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 27 iunie 1989


În China, soldații Armatei Populare de Eliberare sar peste o barieră din Piața Tien An Men (centrul Beijingului) pe 4 iunie 1989 dimineața, în timpul luptelor cu cetățenii și studenții disidenți. (foto: CATHERINE HENRIETTE / AFP)

27 iunie 1989

Vreme caldă, în general instabilă mai ales după-amiaza când vor cădea plooi cu caracter de aversă însoțite de descărcări electrice mai ales în zonele deluroase și montane și pe alocuri în restul țării. Pot cădea cantități de apă mai mari de 25 litri/m2 pe zone restrânse. Izolat va cădea grindină. Temperaturile maxime se vor încadra între 24 și 32 de grade iar cele minime între 15-20 de grade.

Ședință a comitetului Politic Executiv al CC al PCR în care se adoptă propunerea ca Nicolae Ceauşescu să fie reales în funcţia supremă de secretar general al PCR la Congresul al XIV-lea al partidului (pe larg, în Buletinul de știri de mâine).

Nicolae Ceaușescu îl felicită călduros pe Jiang Zemin „cu prilejul alegerii dumneavoastră în înalta funcție de secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez” și-i transmite că e convins că relațiile de prietenie și „solidaritate militantă” dintre PCR și PCC „se vor dezvolta tot mai puternic și în viitor, spre binele și în interesul ambelor noastre popoare, al edificării noii orânduiri în cele două țări, al cauzei generale a păcii și socialismului.” Speră că „strânsa conlucrare” dintre cele două partide și țări pe plan internațional se va întări și mai mult „în interesul cauzei unității și solidarității tuturor forțelor revoluționare, a popoarelor de pretutindeni (...) pentru edificarea unei lumi mai drepta pe planeta noastră.” De asemenea, spune Ceaușescu cu înțelegere și empatie, se folosește de acest prilej „pentru a ura poporului chinez prieten ca, sub conducerea PCC, să depășească actualele greutăți provocate de acțiunile unor elemente contrarevoluționare și să asigure realizarea obiectivelor dezvoltării socialiste a Chinei, ale ridicării nivelului de trai al întregului popor.” Prin elemente contrarevoluționare Ceaușescu se referea la studenții care organizaseră începând cu 15 aprilie (odată cu înmormântarea reformistului Hu Yubaong) o mișcare de protest la Beijing, în piața Tien An Men. Protestele au fost reprimate pe 4 iunie când guvernul a declarat legea marțială și a trimis armata să preia controlul unor zone sensibile din Beijing. Mitraliorii de pe tancuri și trupele de asalt au măcelărit demonstranții și numărul morților este estimat la mii și alte mii de protestatari răniți. Amorsa acestui protest îi va fi amintit lui Ceaușescu de reînhumarea osemintelor lui Imre Nagy, de manifestația anticomunistă de sute de mii de oameni care avusese loc cu câteva zile înainte în cadrul căreia s-a semnat Declarația de la Budapesta.

Cadrele didactice și politrucii din inspectoratele școlare vor să găsească metoda prin care științele sociale să fie predate cu mai mare eficiență pentru că ele „au o însemnătate deosebită” iar predarea lor fondează „practic, bazele culturii politice și ideologice a elevilor, deschizând porțile înțelegerii, în spiritul socialismului științific, al documentelor partidului nostru, a evenimentelor vieții social-politice a țării și a lumii.” Este motivul pentru care, spun S. Achim și C. Timaru, de la Scânteia, predarea științelor sociale „trebuie să se desfășoare la cote superioare de eficiență formativă.” Pentru aceasta au făcut un brainstorming cu cadre didactice și activiști de partid și de stat din județul Covasna, pentru a facilita schimbul de experiență, inițiative și preocupări „necesar perfecționării pregătirii politice, profesionale și metodologie a profesorilor ce predau științe social-politice”. De pildă Koncz Alexandru, care era directorul cabinetului județean pentru activitatea ideologică și politico-educativă spune, că dată fiind „importanța disciplinelor sociale în formarea gândirii politice, economice, științifice a elevilor” comitetul de partid a depus eforturi și atenție permanentă pentru pregătirea profesorilor care constituie „prin bogăția cunoștințelor de specialitate (...) o importantă forță a frontului educațional. Astfel că s-au concentrat pe „aprofundarea ideilor, tezelor și orientărilor cuprinse în documentele de partid nou apărute” pe integrarea acestora în lecțiile de științe sociale, în celelalte activități politico-educative pe care le desfășoară cadrele didactice în afara școlii.” Au dezbateri lunare alături de inspectoratul școlar și aprofundează tezele din aprilie și Expunerea din noiembrie 1988. De asemenea, profesorii de științe sociale participă și la colocviile pe teme de istorie, economie, viață social-politică organizate de instituții de învățământ superior sau de cercetări de specialitate din Capitală sau provincie. De asemenea, trimestrial se organizează dezbateri pe discipline școlare, se fac schimburi de experiență cu membrii catedrelor de științe sociale. Brândușa Roman care e profesoară la Liceul de matematică-fizică spune că atunci când predă istoria patriei trebuie să țină seama, înainte de toate „de faptul că, așa cum se arată în documentele de partid, ea constituie temelia întregii activități politico-educative„ ea trebuind să nască puternice și vii sentimente de mândrie și admirație pentru eroii neamului, pentru cei pe a căror luptă, muncă și jertfă se sprijină (...) prezentul țării, pentru forța de creație a poporului român...” Bako Rozalia, de la Liceul industrial 2 susține că pentru asigurarea unei temeinice pregătiri politice trebuie ca elevii să-și formeze un bagaj de noțiuni teoretice, de concepte „(...) pentru înțelegerea problematicii social-politice.” Tocmai de aceea elevii redactează dicționare de termeni și concepte pentru gazeta de istorie și științe sociale, pentru orele de informare politică în care „explicarea evenimentelor actualității politice este nemijlocit asociată cu reluarea și adâncirea unor asemenea concepte.”Iar Monica Rusu, profesoară la același liceu spune că, pentru a fixa cunoștințele de istorie au făcut vizite la muzeu și au organizat concursuri, „unul dintre cele mai reușite fiind acela axat pe ideea luptei pentru unitate a poporului nostru ca permanență a istoriei românești.” Gazetarii sunt mulțumiți de discuțiile avute cu cadrele didactice și spun că o mai bună cooperare între școli, inspectorat, comitetul de partid și alte organisme de partid și de stat locale ar crește eficiența activității politico-educative. Se simte nevoia împrospătării materialelor propagandistice: noi hărți, planșe și scheme „care să mijlocească atât înțelegerea unor evenimente de seamă ale trecutului, cât și a unor procese economice și social-politice contemporane. Sau de scurt-metraje noi pe teme istorice care să se adreseze „în mai mare măsură inimii copiilor, determinând profunde trăiri sufletești”.

Investițiile făcute la Uzina Semănătoarea nu dau rezultatele scontate. Planul era „sporirea capacității de producție, creșterea gradului de integrare a fabricației, al modernizării întregii activități” cum explică Ioana Iuga în România liberă. Însă chiar dacă obiectivele ar fi trebuit concretizate încă de la mijlocul lui 1988, nici cu un an întârziere nu se văd progrese semnificative. „Cu excepția halei de montaj general, majoritatea obiectivelor – hala de prelucrări table, hala integrată de piese și ansamble etc.etc. - erau la începutul anului în fața incipientă de execuție.” Au fost reprogramate termenele și s-a stabilit ca termenul final pentru întreaga investiție să de de 30 iunie 1989. Degeaba. Gazetara a vizitat șantierul și s-a convins că nici termenul acesta nu va fi respectat. Mai ales după ce a stat de vorbă cu inginerul Ion Rădulescu, reprezentantul beneficiarilor. Se pare că investițiile sunt folosite prost și fără randament. Se înregistrează restanțe „care se concretizează, la fiecare obiectiv, în stadii fizice cu mult rămase în urmă față de grafice.” El spune că atunci când s-a stabilit calendarul lucrărilor și punerii în funcțiune a acestor obiective „nu s-a ținut cont de datele realității, de restanțele care se acumulaseră pe șantier.” Problema principală era că în întregime planul de producție al fabricii fusese calculat pentru anul respectiv luând în considerare noile spații de producție și noile utilaje care nu existau decât pe hârtie. Au mutat vechile mașini în noile spații așa neterminate cum erau dar nu se puteau ține de planul semestrial și nu mai aveau speranțe să sfârșească anul respectând graficele de producție. „Implicațiile restanțelor, ale nefinalizării investiției sunt și mai mari dacă ținem cont de faptul că nu putem transpune în practică importante măsuri cuprinse în programul de perfecționare a organizării muncii, de modernizare a producției.” În fapt, marea modernizare și reorganizare a fabricii mai mult complicase lucrurile. Astfel că, de acord cu constructorii și activul de partid, s-au fixat noi termene, „mai realiste”. Au stabilit că finalizarea investiției poate fi plasată la sfârșitul trimestrului III. Gazetara a făcut un tur al construcției și descoperă că, unele întârzieri par premeditate de incompetență sau dezorganizare. Un maistru i se plânge că lucrează cu mai puțin de jumătate din echipa sa întrucât restul oamenilor au fost distribuiți în altă parte. „Dacă dispuneam de oameni, la 30 iunie cabina de rodaj era gata și ne îndeplineam (...) obligația față de beneficiar.” În altă secție, descoperă o parte din oamenii pierduți de maistru. Șeful grupului fusese trimis pe un alt șantier, probabil la Otopeni. La Antrepriza de construcții, cea care ar fi trebuit să încheie lucrările, îl cunoaște pe inginerul Ion Peleș a cărui brigadă „înregistrează cele mai mari restanțe.” Îi spune că există explicații pentru întârziere: nu au materiale pentru structura de rezistență. Nu au, de pildă, sortimentele de oțel-beton prevăzute în documentația tehnică. Le lipsesc nouă stâlpi de beton pe care ar fi trebuit să-i primească de la începutul lui mai și, prin urmare, nu au putut monta acoperișul halei. Iar la hala de piese și ansamble nu pot avansa pentru că în loc de 400 de chesoane nu au primit decât zece de la întreprinderea din Călărași care le fabrică. De asemenea, chiar în acea zi „multe dintre utilaje stau pentru că, în loc de 400 de litri de motorină, cantitate necesară pentru derularea unor lucrări – am primit doar 100 de litri. Am procedat, ca și în alte dăți, la redistribuirea unei părți din oameni pe alte șantiere ale brigăzii.” Așa o fi fost, spune gazetara, care a descoperit însă că mai erau și lucrări care puteau fi făcute fără motorină: se puteau asambla la sol podurile rulante, de pildă. Concluzia beneficiarilor de la Semănătoarea este că brigăzile de constructori care acționează „nu au evaluat, în întregime, consecințele restanțelor”, întrucât diferența dintre promisiuni și realitatea de fapt crește zi de zi. Și, în felul acesta nimeni nu-și face planul, nici constructorii, nici muncitorii de la fabrică. Doar gazetara.

Întreprinderea metalurgică și cea de tricotaje din Foșcani, situate pe aceeași platformă industrială, Foșcani Sud, „ctitorie a Epocii Nicolae Ceaușescu” au fiecare în parte, „o bogată activitate cultural-artistică” și acest lucru s-a văzut în cadrul unui recent „Dialog al creației tehnico-științifice, cultural-artistice și sportive” purtat între colectivele celor două întreprinderi, spune corespondentul României libere, Const. Azoiții. Manifestările prilejuite de acest dialog au fost dedicate „marilor evenimente politice ale anului” și au pus în evidență „bogatele disponibilități creatoare și interpretative ale participanților la dialog.” Foarte apreciat a fost montajul literar-muzical-artistic dedicat de textiliste „mărețului act istoric de la 23 August 1944”. De asemenea ai fost aplaudate în picioare suita de dansuri „Ciobăneasca” interpretată de metalurgiști, probele de creație tehnico-științifică și melodiile oferite de ambele întreprinderi și au fost privite cu interes creațiile din cele două expoziții de artă plastică. Și chiar dacă au câștigat textilistele, „metalurgiștii nu au fost cu nimic mai prejos.”

Din inițiativa Consiliului de cultură și educație socialistă din comuna Șimian din județul Mehedinți redacția revistei literare Vatra a fost invitată pentru câteva zile acolo pentru a priza realitatea de la sursă. Redactorii revistei s-au întâlnit muzele noii literaturi: mecanizatori, cooperatori și elevi din comună care le-au făcut propuneri pentru îmbunătățirea calității revistei, gazetarii promițând c-or să-i asculte și el vor materializa propunerile în noi rubrici și reportaje din paginile publicației. Întâlnirea gazetarilor cu țăranii a fost de bun augur întrucât s-a stabilit ca, anual, aceștia să vină acolo, în acea localitate care era o „vatră” de istorie, în apropiere aflându-se ruinele podului construit de Apolodor și cele ale castrului roman.

A 31 ediție a Campionatelor internaționale de pentatlon ale României continuă cu proba de cros câștigată de Cornel Isac pe dificilul traseu din Parcul IOR din Capitală. După patru probe, în clasamentul general pe echipe conduce România, urmată de Polonia și Italia. La Concursul internațional de tir de la Sofia, Sorin Babii a câștigat proba de pistol liber în vreme ce Eugen Antonescu a câștigat proba de pușcă 10 m cu aer comprimat și Anișoara Matei la proba feminină de pistol cu aer comprimat. La Duisburg, în cadrul Concursului internațional de caiac-canoe, Vasile Condrat a câștigat proba de canoe simplu 1000 m. În probele de 4-500 m masculin și feminin și în proba de canoe dublu 500 m masculin echipajele României s-au clasat pe locul doi.

Se fac încadrări: „Întreprinderea de săpun Stela, secția din Șos. Colentina, încadrează de urgență fochiști”; „Casa de discuri Electrecord, cu sediul în București, str. Em. Bodnăraș, încadrează conform legii economist sau contabil în compartimentul financiar”; „Circul București încadrează urgent șef formație PSI-Pază”

De vânzare: „Semicursieră, aragaz, fotolii, casetofon auto, stupi, Mobra, piese Mobra, Moskvici 407, Fiat 850”; „Sufragerie stil vienez, dulap Biedermeier, oglindă ramă lemn sculptat, cărucior landou-sport, candelabru cristal, haină enot 46-48”; „Cort 4 persoane, nou, de excepție, dormitor stare foarte bună, mașină spălat Alba Lux 9, masă extensibilă”; „Statuete abanos, măsuță artă neagră, linie Philips F 220 stereo 2x50 W, golben. Cumpăr blue-jeans mărimea 54 (38)”.

Se cumpără: „Casă singur curte, eventual apartament spațios, central, ultracentral”; „Cumpăr rochie albă deosebită, mărime 46”; „Cumpăr videocasete sigilate. Vând videocasete foarte bine înregistrate”; „Monument funerar, marmură, gresie, mohair, perne puf, faianță”; „Galle, plăci cutie muzicală, ursuleți pluș vechi, figurine fildeș, jucării mecanice vechi, ceas buzunar cu melodie”

La televizor, programul începe la ora 19 cu Telejurnalul. La 19.25, Valențele dezvoltării. Documentar. La 19.45, Țara își făurește visul. Cântece patriotice, revoluționare. La ora 20, Industria – programe prioritare. La 20.20, Să trăim și să muncim în spiritul normelor eticii și echității socialiste. Reportaj. La 20.40, Antologie teatrală. Eroi ai dramaturgiei românești contemporane. Oameni ai faptei, ai crezului revoluționar. La 21.30, Itinerar contemporan. Valea Oltului. Documentar. La 21.50, Telejurnalul de noapte. Programul se închide la ora 22.

Filarmonica George Enescu (Sala Studio) are are în program Tineri și marea literatură camerală. Anca Rațiu (vioara 1), Silvia Simionescu (vioara 2), Sorin Guttman (violă), Valeriu Popovici (vioilocenl). La sala de la Muzeul de artă al RSR: Literatura contrabasului: Giovanni Bottesini. La Teatrul de Operetă, Tinerețea unui vis. La Teatrul Național (Sala Mare) e reprezentație cu Nu se știe niciodată. În Sala Amfiteatru, Un anotimp fără nume iar în sala Atelier, Clovnii. Teatrul Lucia Sturdza Bulandra are pe afiș, în sala din Schitu Măgureanu, Trenurile mele, iar în sala din Grădina Icoanei, Uriașii munților. La Teatrul Mic este în program Arta iubirii (premieră): La Nottara în sala Magheru Livada cu vișini iar în sala Studio, Complotul miliardarilor. La Giulești, Milionarul sărac.

Facebook Forum

Multimedia

Senator PNL: Am fost detașat trei ani la PSD
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:02 0:00
Mai mult
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG